184,013 matches
-
vișinii/ perișorii de pe antenele moliei cum captează feromonul înțelepciunii". Am văzut, pe dig - continuă ironic autorul -, burțile totemice ale grăsanelor/ sub cremele hidratante, trupurile acelea ametafizice...", dar poezia, laolaltă cu experiența transfiguratoare, deja s-a încheiat. Un volum de mare forță al unui poet tânăr, puțin cunoscut încă, dar adevărat.
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
Malherbe se revendică dintr-o prodigioasă tradiție impresionistă. Mai ales atunci când mizează pe peripețiile unui sunet ce se vântură cu întregul său harnașament, nu numai în spațiul urechii interioare, ci și al unui univers afectiv obiectivat. Grație, spontaneitate, savoare, complexitate, forță, iată dominantele unei creații ce a avut câteva modele notorii, precum Gerard Geay, Jean Baudrillard, Yvonne Despartes, Max Deutch sau Iannis Xenakis, modele pe care, întâmplător sau nu, Claudy Malherbe i-a avut, în anumite momente ale formării sale, drept
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
câteva pasaje extraordinare în care imagini desprinse din lumea de zi cu zi, din lumea de dincoace pe care Cristian Popescu s-a grăbit s-o părăsească, se văd foarte limpede. Aceste imagini ale miraculosului cotidian au îndeajuns de multă forță încât să salveze și restul volumului și să-i aducă lui Cristian Popescu un strop de glorie postumă.
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a morții, își are obârșia în forța nădejdii lor, și, mai mult decât atât, în comuniunea lor cu Hristos. Păgânii identifică nădejdea creștinilor în înviere cu inima mesajului creștin, și de aceea se înverșunează atât de mult împotriva trupurilor martirilor<footnote Élise Marie Pinchon, „Bucuria la martirii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni nu a dat atenție nici sfatului și nici amenințării lui. A doua zi au venit cu toții în mare număr la locul predicii. Cum prefectul se îndrepta spre biserică cu numeroase forțe armate, ca să ducă la îndeplinire porunca împăratului, o biată femeie, pe care se vedea sărăcia, trăgându-i fiul de mână și îndreptându-se către biserica aceea, l-a împiedicat pe prefect să-și îndeplinească sarcina. Prefectul, indignat, a poruncit să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pozaseră la facultate, iar concluzia era că mi-ar fi plăcut să-l desenez, să-l pictez cu două aripi mari și albe, un scut și o spadă strălucitoare, ca pe un arhanghel furios și inocent, puternic, dar ignorându-și forța. - Îți cam place, nu? Glasul lui Jaime m-a făcut să tresar. Am întors capul și l-am văzut foarte aproape de mine, cu bărbia sprijinită într-o mână și o privire răutăcioasă. Mi-am calculat răspunsul. E adevărat că Marcos
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
crede, sau cum arată, și comportamentul nostru trebuie să fie același cu toți oamenii. Nici mai bun, nici mai rău. Dincolo de aceste idei discutabile, Gelu Ionescu are în memoriile sale pagini antologice. Însemnările făcute la moartea lui Eugčne Ionesco au forța unei proze și precizia unui reportaj de televiziune. Caracterizarea foștilor redactori ai postului de radio "Europa liberă" permite cititorului o privire în universul ascuns al unei lumi de care, la un moment dat, se legau toate speranțele noastre. Întâlnirile cu
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
o privire în universul ascuns al unei lumi de care, la un moment dat, se legau toate speranțele noastre. Întâlnirile cu Mircea Eliade și Emil Cioran și formidabila analiză a stilului de viață german demonstrează mult spirit de observație și forță de analiză. Capital rămâne însă amplul capitol despre Tudor Vianu. Aproape totul este citabil. Mă voi opri doar la un foarte scurt fragment memorialistic din care afli despre personalitatea profesorului mai multe lucruri decât din toate istoriile literaturii române: Am
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
plantă care în spiritele îmbătrânite crește foarte încet). Convingerea cu care compune, chiar dacă nu absolvă muzica sa de impresia unui cristal care crește într-o soluție fragilă de logică și de argumente, îi permite să pună cu bună știință tonul forței în serviciul incertitudinii. Ascultându-i Flattements d^ailes pentru cinci flaute traversiere baroce, Dans la soif des mots pentru cor de femeie á cappella și Des chosses pentru douăsprezece voci mixte, mi-a fost teamă ca nu care cumva muzicile
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
Barbu Cioculescu Forța cu care s-a dezlănțuit pasiunea noastră de a intra în Uniunea Europeană - și nu mai târziu de 1 ianuarie 2007 - a sfârșit prin a frânge inimile durilor Occidentului, foarte știutori că în cazul în care ar fi respectat condițiile standard
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
Buńuel atunci când scria Hamlet, prima piesă suprarealistă spaniolă, cam în aceeași perioadă în care Daniil Harms scria Elisaveta Bam. Sunt șase actori: intră în rol și nici nu știi din ce unghi să-i privești, Irina Petrescu, cerșetoare ce dă forță și dramatism trecerii ei prin viața celorlalți; Virginia Mirea, sportivă medaliată într-o epocă revolută, cu codițe învârtejate, plutind pe ape imaginare și scoțând țipete sălbatice, apariție laborios construită, de-un comic ce frizează demența posibilă într-o existență închistată
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
revista Saeculum nu produce decît niște triste și infinite mizerii. Locul într-o istorie a literaturii al autorului Groapei este asigurat: în capitolul pe care Eugen Barbu însuși l-ar fi intitulat (vezi Istoria polemică) Niște soldați. Nu de la Ministerul Forțelor Armate, ci de la Departamentul Securității Statului.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
aș fi optat pentru o expediție, orișicât, subiectivă. Stimulat de telefonul primit din partea unui asemenea prozator, m-am pus imediat pe treabă. Numai că, se știe, imitația nu are valoare. A fost primul meu asalt epic, deși oarecum lipsit de forță. O poveste pe care n-am terminat-o niciodată. Din care n-a ieșit nimic. Iat-o, - ideea, totuși. (Eram, va să zică, un fel de grec, și eu, modern, în maniera lui, strecurat printre anabasiștii epocii). * " Înainte de a coborî, am mai
Expediție în interior by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10495_a_11820]
-
citit și publicat poezii, proze scurte și scenete de o ironie fantastică, punînd sub lupe imense nimicnicia, Harms a fost anchetat și redus la un singur tip de literatură, cea pentru copii. Nu că ar fi ceva lezant, dar pentru forța lui de expresie, de analiză, pentru stilul atît de avîntat, de nou, de original, bănuiesc că nu a fost simplu. Deloc. Pe 23 august 1941 a fost arestat și acuzat pentru opinii defetiste. Internat apoi într-un spital psihiatric, moare
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
dramatizarea lui după Divanul sau gîlceava înțelepților a lui Cantemir, care suna ca un manifest. Asumîndu-și codul lui Harms, însoțindu-se, pe de o parte cu scenograful Dragoș Buhagiar și, pe de altă parte cu Irinel Anghel, o compozitoare de forță, curajoasă și originală - să nu uităm muzica din spectacolul Amanții însîngerați, tot în regia lui, de la Teatrul Național - Alexandru Tocilescu pune în scenă o operă bufă cu spirit ludic nesfîrșit și cu o rigoare care nu părăsește spectacolul nici o secundă
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
spectacol cum nu există la noi, un spectacol care respectă forma de literatură naivă, de desen pentru copii - linia lui Harms - în tot ce este vizual, în tipul de relații dintre personaje, în tehnica contrapunctului, accentuînd astfel, ca și autorul, forța ironiei, cinismul chiar, în fața derizoriului, gongoricului, prostiei, absursului în care își înghesuie unii și alții viața, nimicniciei sub semnul căreia o trăiesc. Textul lui Daniil Harms îi vine mănușă lui Tocilescu. Iar spiritul lui ludic înflorește în noi și noi
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
umor de o mare finețe. Două personaje destul de palide în text, fără vînă, Mămica și Tăticul, devin aici sarea și piperul, în doze bine cîntărite, datorită Virginiei Mirea și lui Mihai Constantin, care aduc un anumit soi de sensibilitate și forță, de haz nebun din învîrtitul ochilor sau al sabiei, din vîslitul tandru și absent al bărcii pe ape imaginare, din felul în care este purtată o căciulă imensă, imensă, ea în sine un personaj, parcă. Fiecare actor din acestă distribuție
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
și în creația din acea epocă - cunoscuta "perioadă rusă" - a lui Igor Stravinski, spre exemplu. Cu concursul filarmoniștilor bucureșteni, sub bagheta lui Andreescu, tablourile lui Respighi grupate sub titlul "Serbări romane" au dobândit valorile unor ample fresce sonore de o forță imagistică tulburătoare. Detalieri ale imaginilor marelui "Circ", ale "Serbărilor autumnale", au căpătat la Andreescu valori cromatice vizuale, pictural-scenice, definind spații de o claritate solară incandescentă, vibrantă, spații animate cu concursul sensibil etalat, atent participativ al muzicienilor ansamblului. De o structurare
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
cheamă frică sau, pur și simplu, oboseală de-a mai încerca. Acel "hai să ne batem" pe care i-l aruncă, din senin, unui fost coleg pe care-l supărase, pesemne, cu spuse în doi peri, e un jind după forța vitală care-l apucă, din cînd în cînd, și-l scutură, pe el, păpușa, altfel, bleagă. În el se acumulează, cu fiecare pedalare înapoi, o cantitate tot mai mare de minus-viață. Un personaj pe o singură axă, fără memoria scării
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
tandem ritmic format din contrabasistul Achim Tang și bateristul Reinhart Winkler. Apreciatul bas-clarinetist francez Sylvain Kassap putea repeta succesul înregistrat în toamnă la Chișinău, dacă ar fi venit și la Sibiu în compania titanului percuției europene, Günter Sommer. Lipsită de forța propulsivă a aceluia, actuala propunere s-a cantonat în limitele unei producții onorabile, destinate însă mai curând unui festival alternativ. S.K.Trio gestionează bine raporturile cu misterul poetic al liniștii, construiește interesant, dar se pierde în paroxisme dezlânate, ca într-
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
de la Sibiu (mă refer la trombonistul Craig Harris), ceilalți doi companioni adăugați cvartetului au dat o necesară deschidere solicitantului demers muzical: Jamaaladeen Tacuma, cu a sa locvacitate funky-expresionistă pe ghitara-bas și incansabilul baterist Lee Pearson (25 de ani, o veritabilă forță a naturii cu alură de Elvin Jones). Seara dedicată jazzului din Luxemburg - cu, între alții, pianistul Marc Mangen, trompetistul Carlo Nardozza și bateristul Jeff Herr - a fost agreabilă și amicală, având în vedere că Sibiul și zona din care au
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
în familie că energumenul, luminat de vedenie lăuntrică, i-o retează scurt: "De cînd aveți probleme cu inima, doamnă?" Telespectatoarea noastră, căreia pînă atunci nimeni nu-i spusese că ar fi suferindă cu inima, începe brusc să se simtă rău. Forța de sugestionare a verdictului medical pus de clarvăzător este atît de puternică că doamna începe să îngaime cîteva cuvinte bîlbîite, pentru ca pînă la urmă să confirme nu numai că suferă de mult cu inima, dar că pe deasupra extrasistolele și tahicardia
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
să citească cîteva fragmente ceva mai iute decît data publicării - este de fapt un roman al unui tip de confesiune. Un roman al privirii către sine, un roman al propriei relații cu forme ale destinului descifrată prin cuvîntul scris, prin forța verbului, descoperită acum, altfel. Un roman al unui altfel de spectacol semnat Andrei Șerban. Murakami are un roman superb, cu un titlu la care am meditat mult: La capătul lumii și în țara aspră a minunilor... Curajul rebelului din fire
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
va realiza o construcție solidă, echivalentă celor arhitectonice. Paginile citite și citate sunt cărămizile lui, rebuturile artistice reprezintă molozul păstrat din necesități de contrast, iar liantul ce ține la un loc întregul edificiu e viziunea globală a istoricului literar - și forța de a o impune. Departe, așadar, de a se reduce la un "simplu" efort documentar, cu înregistrarea cuminte și acumularea avară de informații, activitatea acestuia e una pasionantă. Un patos al ideilor și jubilația înscrierii celui mai excentric eveniment într-
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
consătenilor mei. Încât nu eram pregătit, bănuiesc, să-mi pun probleme care să mă ducă spre concluzia că unica mediocritate injustificabilă e mediocritatea iluziilor. Aici nu încap scuze. Am găsit la Quijote, în schimb, o detașare, o indiferență sau o forță de a ignora ridicolul care mă intriga. Am văzut în "seriozitatea" lui misterioasă, pe care nimeni n-a explicat-o (e "eroică", așa cum susține Unamuno? e a unui "nebun patentat", cum susține Ortega y Gasset?) un fel de model. Dar
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]