39,065 matches
-
sau unitățile forestiere de exploatare și transport. ... D. De la 500 lei la 1.000 lei: a) culegerea sau recoltarea, fără aprobare legală, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de frunze, ramuri, iarbă, lucerna, ghinda, jir și alte semințe forestiere, rășina, cetina, muguri, plante medicinale și alte produse accesorii ale pădurii; ... b) parcarea de autovehicule în păduri, grădini dendrologice, parcuri forestiere, pepiniere silvice sau alte terenuri din fondul forestier, în alte locuri decît cele marcate, precum și circulația vehiculelor sau trecerea
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
legală, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de frunze, ramuri, iarbă, lucerna, ghinda, jir și alte semințe forestiere, rășina, cetina, muguri, plante medicinale și alte produse accesorii ale pădurii; ... b) parcarea de autovehicule în păduri, grădini dendrologice, parcuri forestiere, pepiniere silvice sau alte terenuri din fondul forestier, în alte locuri decît cele marcate, precum și circulația vehiculelor sau trecerea cu animale în afara drumurilor permise pentru circulație, precum și prin vegetația forestiera situată în afara fondului forestier; ... c) instalarea în păduri sau pe
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
forestier, de frunze, ramuri, iarbă, lucerna, ghinda, jir și alte semințe forestiere, rășina, cetina, muguri, plante medicinale și alte produse accesorii ale pădurii; ... b) parcarea de autovehicule în păduri, grădini dendrologice, parcuri forestiere, pepiniere silvice sau alte terenuri din fondul forestier, în alte locuri decît cele marcate, precum și circulația vehiculelor sau trecerea cu animale în afara drumurilor permise pentru circulație, precum și prin vegetația forestiera situată în afara fondului forestier; ... c) instalarea în păduri sau pe terenuri din fondul forestier de corturi, tonete mobile
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
pădurii; ... b) parcarea de autovehicule în păduri, grădini dendrologice, parcuri forestiere, pepiniere silvice sau alte terenuri din fondul forestier, în alte locuri decît cele marcate, precum și circulația vehiculelor sau trecerea cu animale în afara drumurilor permise pentru circulație, precum și prin vegetația forestiera situată în afara fondului forestier; ... c) instalarea în păduri sau pe terenuri din fondul forestier de corturi, tonete mobile sau alte asemenea obiecte în alte locuri decît cele stabilite și marcate de ocoalele silvice. ... E. De la 200 lei la 500 lei
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
autovehicule în păduri, grădini dendrologice, parcuri forestiere, pepiniere silvice sau alte terenuri din fondul forestier, în alte locuri decît cele marcate, precum și circulația vehiculelor sau trecerea cu animale în afara drumurilor permise pentru circulație, precum și prin vegetația forestiera situată în afara fondului forestier; ... c) instalarea în păduri sau pe terenuri din fondul forestier de corturi, tonete mobile sau alte asemenea obiecte în alte locuri decît cele stabilite și marcate de ocoalele silvice. ... E. De la 200 lei la 500 lei: a) circulația persoanelor în
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
alte terenuri din fondul forestier, în alte locuri decît cele marcate, precum și circulația vehiculelor sau trecerea cu animale în afara drumurilor permise pentru circulație, precum și prin vegetația forestiera situată în afara fondului forestier; ... c) instalarea în păduri sau pe terenuri din fondul forestier de corturi, tonete mobile sau alte asemenea obiecte în alte locuri decît cele stabilite și marcate de ocoalele silvice. ... E. De la 200 lei la 500 lei: a) circulația persoanelor în păduri, prin locuri interzise stabilite prin marcaje instalate de unitățile
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
locuri interzise stabilite prin marcaje instalate de unitățile silvice, lăsarea animalelor nesupravegheate să pășuneze în păduri sau pășunatul acestora în păduri în alte condiții decît cele prevăzute de lege; ... b) aducerea și menținerea pe vetrele de stupina, atribuite în fondul forestier, de animale domestice și păsări; ... c) aruncarea sau lăsarea în interiorul sau la liziera pădurii de resturi menajere, ambalaje, reziduuri de la autovehicule sau alte asemenea. ... Articolul 36 Contravențiile prevăzute la art. 35 lit. A se constată de inginerii și tehnicienii de la
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
an turiști în zonă. Această precizare trebuia făcută deoarece, la o primă vedere, ar părea total nepotrivit să considerăm turiștii unități de resursă, asemenea unor resurse tradiționale precum peștii capturați în zonele de coastă, masa lemnoasă extrasă dintr-un fond forestier comun sau apa obținută dintr-un sistem de irigații. Totuși, tind să afirm că modelul de analiză aplicat este util în primul rând pentru înțelegerea modului în care actorii interesați să obțină beneficii din folosirea respectivului sistem de resurse cooperează
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
comunității au apărut și alte reglementări ale modului de exploatare a terenurilor agricole, cum ar fi aratul în același sens și obligativitatea izlăjirii terenurilor după terminarea culturilor. Voi reveni ulterior la discuția referitoare la regulile de exploatare a resurselor agricole, forestiere și piscicole din satele devălmașe. Unul dintre principiile de funcționare a sistemului de exploatare în regimul devălmășiei absolute era acela conform căruia fiecare poate să folosească, atât cât dorește pentru consumul propriu, principiu generat de abundența de resurse. Dreptul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de către toți țăranii, după puteri și nevoi. Folosirea pădurii pentru activitățile agricole și de creștere a animalelor presupunea efectuarea unor defrișări. Deși tehnicile folosite pentru defrișare erau rudimentare, totuși pădurea nu a fost distrusă până în momentul defrișărilor realizate de societățile forestiere în scop comercial. Acțiunile întreprinse în procesul de exploatare a pădurilor sunt reglementate la nivelul operațional și la cel al alegerii colective. Nevoile economice ale familiilor de băștinași se bazau pe nevoia existenței unui număr cât mai mare de terenuri
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
averi proprii care-i diferențiau de ceilalți membri. Nivelul superior de avere și cunoașterea valorii reale a bunurilor permiteau cumpărarea de loturi de la ceilalți membri ai comunității contra unor sume foarte mici de bani . Acaparatorii locali vindeau mai departe societăților forestiere contra unor sume ridicate de bani sau contra unor foloase. Stahl (1998) scoate în evidență asimetria informațională existentă între indivizii care compun comunitatea. Țăranii nu cunoșteau valoarea economică reală a bunurilor pe care le dețineau, iar în urma tranzacțiilor de vânzare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
constituțional statul recunoștea doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acțiunii distrugătoare a acaparatorilor locali, cantitatea de resurse disponibilă celorlalți scade. Tragedia bunurilor comune, în faza inițială, nu derivă în mod necesar din creșterea numărului de utilizatori, ci mai degrabă din tipurile de tehnologii folosite pentru exploatare. Odată cu înființarea societăților forestiere care exploatează industrial pădurea, apare o creștere puternică a nivelului de exploatare. Apariția proprietății private asupra unor terenuri și lipsa reglementărilor clare în ceea ce privește exploatarea sistemului de resurse schimbă total stimulentele de acțiune ale participanților la interacțiunile sociale. Țăranii intră în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
muncă necesară utilizării pădurii în scopuri comerciale. Pe lângă acaparatorii locali există și alte categorii de exploatatori ai resurselor comune. Nebăștinașii intră în comunitate pe diverse căi, cumpără proprietăți și încep să obțină drepturi de exploatare a bunurilor comune. Societățile anonime forestiere cumpără drepturile de folosință de la acaparatorii locali și trec la exploatarea indus trială a pădurii. Schimbările apărute în legătură cu exploatarea bunurilor duc la apariția unor conflicte între băștinașii susținători ai regimului devălmășiei și nebăștinașii susținători ai drepturilor de proprietate individuale. Obștile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și nevoile propriei gospodării. Probleme de aglomerare și supraexploatare au apărut în momentul în care sistemul de resurse comune începe să reprezinte o sursă de venit. Un rol important în degradarea sistemului de resurse revine acaparatorilor locali și marilor exploatări forestiere. Degradarea sistemului de resurse a fost posibilă odată ce la nivel constituțional s-a permis individualizarea și tranzacționarea drepturilor. Codul civil a protejat acaparatorii și a contribuit decisiv la desființarea regimului devălmășiei absolute. Din analiza efectuată asupra modului de organizare și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în) creșterea apetenței individuale pentru consum, prin diversificarea și ieftinirea produselor, schimbarea valorilor consumatorilor etc. Aceste presiuni s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin creșterea costului de oportunitate al aranjamentului instituțional. Pe partea de producție, creșterea prețului la bunurile forestiere și agricole (care încep să fie exportate din ce în ce mai mult în perioada respectivă) generează eliminarea sistemului de negociere cu un singur negustor și deschide posibilitatea unei competiții pentru veniturile din vânzarea producției agricole. Pe partea de consum, noi produse încep să
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și de trecere peste orice teren vrâncean. Mărturia vornicului Vrancei din 1817 arată că
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe cantitate și preț, obștile au externalizat exploatarea lemnului unor societăți forestiere cu capital străin care aveau posibilitățile necesare pentru a aduce tehnologie de prelucrare și infrastructură de transport. A fost construită inclusiv o cale ferată specială în acest scop, precum și gatere și alte amenajări. Acest lucru a fost perceput ca o
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de îmbogățire rapidă a conducerilor unora dintre obști (Chirilă, 2005, pp. 100-103; Vasile, 2007b, pp. 119 125). În aceste cazuri, tocmai temerea ancestrală față de pericolul tiraniei pare a se fi împlinit: nou-statuatele (1910) conduceri ale obștilor au contractat cu companiile forestiere în propriul interes și nesocotind preferințele și interesele participanților. 4.6.2. Exploatarea directă a resursei Pe lângă externalizarea abuzivă a exploatării, membrii continuau și exploatarea individuală, în unele cazuri, sursa lor principală de existență: „Făcea o căruță de material și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest punct este că secvența devoluției politice a aranjamentului obștilor din Vrancea nu este deloc întâmplătoare, ci general valabilă: în această secvență
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
vechi sat din Clisura Dunării.Se spune că baronul Iosif Magyary a fost cel care a convins primele 52 familii cehe să poposească pe aceste meleaguri în 1823, când Banatul de sud era nepopulat.Acest baron era patronul unei exploatări forestiere și pentru că avea mare nevoie de forța de muncă, acesta și-a trimis oamenii să recruteze muncitori cehi.Astfel că Țăranii cehi și-au încărcat lucrurile în care trase de boi și s-au stabilit într-un loc pe care
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
înnoit, în toată integralitatea acestuia. Preț de câteva zile am acceptat a mă supune programului Festivalului. Am însoțit drumețiile conduse de specialiștii locali ai domeniului, drumeții ce aduc în fond publicului larg cunoașterea, prezentarea situri-lor istorice galo-romane, a specificului mediului forestier, a faunei, a florei. în acest mediu al naturii au loc întâlnirile cu muzica, cu muzicienii profesioniști, iar aceasta în spațiile cu totul neconvenționale ale unui luminiș de pădure, momentele de popas în care menuetele cvartelelor de Haydn sunt îngânate
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
care a avut gândul de a sădi primul arbore. Ulterior a fost demarat în Franța actul periodic, salutar, al împăduririlor apreciate drept act de întreținere a fondului vânătoresc. Gândirea sistemică asupra mediului, relația eficientă între activitatea comercială privind exploatarea mediului forestier și acțiunea de regenerare a acestuia, activitate utilă omului și privită drept act de responsabilitate față de generațiile viitoare, datează de pe vremea lui Napoleon al III-lea, cel care a dezvoltat și a amenajat palatul și domeniul imperial de la Compiegne. O
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
jos pe Bistrița cu ei mireasma pădurilor. Aici mai poți să te gândești idilic la brazi și rășină. Aici omul înfige cangea în trunchiul de lemn ca ciobanii direcționându-și berbecii... Pe urmă, cu încetul, totul se transformă într-o frizerie forestieră automată. Hârtia suportă brutalități fără de seamăn. Un vârtej de clor, o fierbere, arderi cumplite, presiuni crâncene, furtuni de gaze, răciri bruște, lichefieri, pompări în sus, căderi apocaliptice în jos, infiltrări prin piatra de vară pentru rafinări, apoi jocul acizilor înverșunat
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
consultativ al unui organ. Astfel, este necesar avizul (atestatul) organului de poliție pentru Încadrarea: - personalului de pază și gardă de corp. - personalului operator de jocuri de noroc. Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, personalul silvic de toate gradele, necesar pentru gospodărirea pădurilor proprietate privată, poate fi angajat numai cu avizul inspectoratelor silvice din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură (art. 39). Angajarea de către proprietari sau alți deținători de păduri de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]