3,085 matches
-
În istoria școlii, prezintă numeroase neajunsuri și rămâneri În urmă față de cerințele și nivelul la care a ajuns dezvoltarea Învățământului. Se consideră, totuși, că unele metode „vechi”, departe de a-și fi relevat până În prezent marile lor capacități informative și formative, sunt susceptibile de evoluție; ele dispun Încă de numeroase resurse proprii de revitalizare În perspectiva unui Învățământ modern activ, euristic și intensiv, promotor al personalității plenare, ceea ce le va menține viabile pentru multă vreme, probabil, de aici Înainte. Astăzi Însă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
condițiile Învățării individuale, este Îndreptățită, considerăm noi, opinia acelor specialiști care acordă studiului individual semnificația unei metode centrate prin excelență pe elev, decisivă În formarea personalității acestuia. Privind elevul ca subiect al Învățării, metodologia activ-participativă apreciază că efectele instructive și formative ale Învățământului sunt În raport direct cu nivelul de angajare și participare al acestuia În activitatea de Învățare; că În situația de Învățare el se implică făcând apel la aptitudini intelectuale diferite, care au la bază capacități diferite de Învățare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai mult curaj și stăruință necesită, mai Înainte de orice, o schimbare de atitudine din partea profesorului și, prin ea, o transformare a conduitei, În acest sens, la propriii săi elevi. În concluzie, se poate spune că prin caracterul lor diferențiat și formativ, metodele activ-participative Își aduc o contribuție semnificativă la dezvoltarea potențialului intelectual al elevului, la intensificarea proceselor mintale și, prin aceasta, la ridicarea calității Învățării și formației. Esențial este faptul că aceste metode nu reduc elevul la un fel de a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
amplifica aptitudinile și capacitățile creatoare. Învățarea prin descoperire este aplicabilă cu precădere În Învățământul științelor naturii, dar este fecundă și În predarea matematicii, a istoriei, a literaturii sau chiar a filozofiei. Dar, oricât ar fi ea de promițătoare sub aspect formativ, nu trebuie, totuși, absolutizată. În locul exagerărilor este nevoie mai degrabă de multă prudență. Practic vorbind, „...a cere ființei umane să redescopere totalitatea culturii sale, pare un lucru imposibil” - ne atrage atenția unul dintre principalii promotori ai acestei orientări, J.S. Bruner
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cucerească simultan atât mintea, cât și inima acestora, cu atât mai mult el va reuși să transforme receptarea expunerii sale Într-un act de gândire autentică, Încordată și tensională, Într-o căutare comună a noilor adevăruri, să exercite o Înrâurire formativă. În atingerea acestui deziderat el poate face apel, În mod variabil, când la una, când la alta din cele două strategii de prezentare a materiei: la cea deductivă, specifică prin enunțarea unei definiții (a unei generalizări) urmate de exemplele cuvenite
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
determinat de interacțiuni verbale profesor-elevi. În raport cu obiectivele instructiv-educative urmărite, ea Își asumă o multitudine de funcții, ceea ce Îi conferă valoarea unui prețios instrument didactic În mâna profesorului. Ca esențiale se disting: a) funcția euristică, de redescoperire a unor adevăruri și formativă În același timp (conversația de tip euristic); b) funcția de clarificare, de sintetizare și aprofundare a cunoștințelor, cu care elevii au avut un anumit contact cognitiv În prealabil (conversația de aprofundare); c) funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Aebli, 1973, p. 77). Stimularea conversației, intercomunicarea În timpul lecției, se cuvine să fie privită Întotdeauna ca o școală a vorbirii, ca un exercițiu de cultivare a elocinței, a aptitudinii de a comunica inteligent. Privite În perspectiva accentuării funcțiilor euristice și formative ale conversației, multe dintre arhicunoscutele date (reguli, condiții, indicații etc.) despre tehnica Întrebărilor și a răspunsurilor urmează să fie reconsiderate. Unele aspecte au fost deja evidențiate În paginile anterioare. La acestea vom mai adăuga aici doar câteva observații. Astfel, este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
punct de vedere metoda mozaicului poate constitui un remediu sigur Împotriva acestui posibil efect, ea scontând pe interdependența dintre membrii și individualizarea contribuției pe care fiecare o poate aduce (Neculau, Bancu, 1998, p. 244). Metoda mozaicului are un pronunțat caracter formativ. Astfel, ea Își concentrează atenția asupra dezvoltării capacităților de ascultare, vorbire, reflectare, gândire creativă, rezolvare de probleme și cooperare. În cazul de față, elevii sunt puși În situația să asculte activ comunicările colegilor, să se deprindă să expună ceea ce au
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
favorizează o experiență interioară de adânci meditații și tensiuni sufletești, contribuie la formarea conștiinței morale și civice atât de indispensabile unui progres social rapid consacrat emancipării omului. A citi, În sensul efectiv al cuvântului, constituie o activitate foarte personală și formativă, care implică și dezvoltă În același timp o inteligență asimilatoare și o judecată critică. Pe bună dreptate se spune că, dacă n-ar exista, cartea ar trebui inventată. b) Lectura - o cale eficientă de studiutc "b) Lectura - o cale eficientă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
invenția tiparului și pătrunderea cărții tipărite (a cursurilor și manualelor) În practica universitară, ea a Încetat să mai dețină această funcție. În schimb, lectura paginii tipărite a devenit o parte esențială a Învățării, o activitate de studiu foarte personală și formativă. În anii de școală, a citi cu intenția de a Învăța s-a dovedit a fi o metodă foarte eficace de acces la cunoștințe, concepte și idei noi, de Îmbogățire aorizontului propriu de cunoaștere. Este, În același timp, o metodă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
școlarilor noștri. În măsura În care manualele vor sugera tot mai multe elemente de cercetare științifică, de aplicabilitate și de activitate practică, Învățarea după textul acestora va putea să devină și ea, În ultimă analiză, o cale sui-generis de activitate foarte personală și formativă. În măsura În care textul din manual va cuprinde și o serie de elemente În sprijinul intensificării interactivității elev-conținut, elemente care să faciliteze explorarea textului la maximum, elemente care să incite la căutare, la cercetare, la aflarea prin efort propriu a adevărului, la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lor spațială și temporală. O serie de filme didactice din domeniul biologiei, geografiei, fizicii, chimiei etc. sunt concepute și realizate pe baza imaginației, au o factură de simulacru, de reconstrucție artificială a realului, de ficțiune. c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelăriitc "c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelării" Dincolo de valoarea lui demonstrativă, un model Îndeplinește o funcție euristică (explorativ-explicativă) Întrucât invită elevii la un efort de căutare, de investigație teoretică, de experimentare pe plan mintal, ceea ce duce la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
didactice din domeniul biologiei, geografiei, fizicii, chimiei etc. sunt concepute și realizate pe baza imaginației, au o factură de simulacru, de reconstrucție artificială a realului, de ficțiune. c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelăriitc "c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelării" Dincolo de valoarea lui demonstrativă, un model Îndeplinește o funcție euristică (explorativ-explicativă) Întrucât invită elevii la un efort de căutare, de investigație teoretică, de experimentare pe plan mintal, ceea ce duce la descoperirea unor noi adevăruri. Construirea, mânuirea și interpretarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
practice" Ca modalități de Învățare, lucrările practice ocupă un loc dominant În sistemul metodelor de instruire. Cu atât mai mult astăzi, ele dobândesc o importanță covârșitoare, o extindere și o diversificare din ce În ce mai mare, impusă de o legitimă accentuare a caracterului formativ și aplicativ al Învățământului, de cerințele instruirii practice și ale pregătirii tehnico-profesionale. Concomitent, se observă o intensificare a căutărilor consacrate perfecționării acestora, ridicării nivelului lor calitativ, a gradului de eficiență și de tehnicizare, acolo unde este cazul, reclamată de lumea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
discipline), ceea ce presupune anumite competențe de integrare a acestora În activitățile de predare/Învățare, adică: anumite abilități specifice de manipulare a informației și de comunicare; cunoașterea multiplelor limbaje (simbolice, iconice, limbaje de programare, simbolistica culorii etc.); cunoașterea potențialului informativ și formativ (pedagogic) al IAC; avantaje și limite; abilități de design al materialelor-suport complementare softurilor și - asigurarea resurselor (componentelor) orgware, adică adoptarea unor norme organizatorice și metodologice vizând un modus operandi integrator și eficient. Desigur, potențialul pedagogic al IAC este exprimat În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a actului de evaluare este acela că școala nu are menirea numai de a-i cota și clasifica pe elevi, ci, în primul rând, de a-i forma și dezvolta. CONCLUZII Dezvoltarea civilizației actuale impune o educație cu pregnante valențe formative, o educație care să aibă drept rezultat dinamizarea proceselor psihice creatoare. Astfel, trebuie avut în vedere, de către toți dascălii, renovarea conținutului și metodelor de învățământ. Abordarea acestei discipline nu este o problemă simplă cum este privită de către unii dintre colegii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
face artă", a educa prin limbajul artelor plastice înseamnă a educa potrivit legilor frumosului, a-i familiariza cu elementele de limbaj plastic, cu procedeele și tehnicile de lucru. Munca ce am desfășurat-o în acest sens a constituit un proces formativ și nu productiv; nu am urmărit în exclusivitate creația, ci stimularea creativității. Activitățile de desen și pictură nu sunt concepute doar pentru talente, ele trebuie să devină exerciții viabile și eficiente pentru toți copiii. Copilul cu capacitatea sa vitală și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ce fundamentează atitudinile și comportamentele elevilor cresc dificultatea interpretării și valorizării morale a acestora. Având în vedere plasticitatea deosebită a „substanței” psihologice ce va constitui personalitatea viitorului adult, școala trebuie să-și asume, într-o manieră sistematică, mai susținută, responsabilități formative. Capitolele următoare ale acestui studiu evidențiază rolul pedepselor/recompenselor și al așteptărilor profesorilor în modelarea personalității elevilor. Acum vrem să atragem atenția asupra efectului pe care îl pot avea atitudinile profesorului față de performanțele elevilor, precum și interpretarea rezultatelor scăzute în termeni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
însușirii informațiilor, priceperilor și deprinderilor. În ceea ce privește metodele indirecte, ele acționează în mod deosebit prin mecanismele învățării sociale bazate pe imitație, pe identificare, pe exemple, pe modelare etc. Din această perspectivă, am putea spune că una din cele mai importante sarcini formative ale școlii este aceea de a oferi modele, căi de urmat. Între metodele directe, cea mai frecvent întâlnită este utilizarea pedepselor și recompenselor. 5. Modificarea comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepsetc "5. Modificarea comportamentului prin sistemul de înt\riri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care să-i ofere posibilități de exprimare cu valoare individuală și socială. Acțiunea pedagogică devine eficientă numai dacă procesul de formare se realizează urmărindu-se aptitudinile și caracteristicile generale de personalitate, asigurându-se concordanța dintre caracteristicile persoanei și obiectivele procesului formativ. Organizarea științifică a acțiunilor instructiv-educative este dependentă de cunoașterea individualității elevilor și de organizarea sistemului școlar care să permită găsirea unor posibilități integrative accesibile pentru fiecare. Abordarea metodelor de cunoaștere a elevilor se realizează în acest capitol, făcându-se referiri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sarcini sau profesiuni în acord cu interesele și aptitudinile proprii reale. Dar, pentru a-l ajuta pe elev să facă alegeri sau opțiuni adecvate, trebuie să se intensifice în școli activitățile de elaborare a unor metode și procedee diagnostice și formative, prin care elevul își va dezvolta atât capacități de autocunoaștere și autoevaluare obiective, cât și abilități de învățare și de prelucrare creativă a informațiilor acumulate. La realizarea tuturor acestor capacități contribuie astăzi și psihologul școlar, pentru formarea căruia s-au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca semn al ghinionului, decât al faptului că nu a învățat suficient (fb II). * * * Aspectele supuse analizei converg spre ideea interpretării comunicării didactice ca fiind una dintre resursele majore ale procesului instructiv-educativ. Ea se înscrie în cadrul conținuturilor latente ale procesului formativ, fiind, prin maniera și nivelul realizării sale, o sursă de potențare sau diminuare a conținuturilor formale. Perceperea tot mai exactă a potențialului și ponderii pe care actul comunicativ îl joacă în actul didactic este susținută de ideea că astăzi, proiectarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pedagogice. 1. Modele generale ale acțiunii pedagogicetc "1. Modele generale ale acțiunii pedagogice" Dintre criteriile extrem de diverse care pot conduce la sistematizări în câmpul educațional, M. Lesne (1977) alege o variantă operațională, eficientă prin gradul ei ridicat de discriminare: obiectivul formativ dominant. Acesta este formulat în termenii rezultatului final al intervenției educative. Opțiunea sa atrage atenția asupra faptului că, dacă, din start, ființa umană este văzută ca „produs social” sau ca „actor social” ori drept „agent social”, întreg eșafodajul educațional este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai potrivite obiectivelor urmărite, refuzând să mai fie supus presiunii unor conținuturi sufocante ca volum și care-i reduc menirea la „automat de predat”. În bună parte, aceste noi cerințe decurg din reprezentarea elevului ca individ implicat într-un proces formativ. În modelul incitativ-personal, ea se centrează asupra câtorva elemente-cheie: autonomie, responsabilitate, proiecte personale de dezvoltare, motivație autoactualizatoare. Ca urmare, procesul de formare se adresează nu doar inteligenței sale sau altor procese mentale educabile izolat, cât întregii sale personalități în interrelațiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să desfășoare o vară de cercetare la sat, În cadrul căreia trebuiau să aplice tehnicile de cercetare de teren pe care Gusti le experimentase Încă de la sfârșitul anilor ’20. Experiența unei veri de cercetare la sat urma să aibă un impact formativ important pentru studenți, la diferite niveluri. Pentru scopurile acestei analize, este important să subliniem faptul că studenții erau familiarizați cu noțiunile de afecțiuni ereditare și eugenie, care erau incluse În programa școlilor de vară. Echipele care desfășurau cercetări În Transilvania
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]