3,829 matches
-
clasa, s-ar putea să fie nevoie să se facă, de exemplu, două grupe cu numărul 1. Cu o clasă foarte mare, se poate lăsa jumătate de clasă să lucreze la altceva, în timp ce cealaltă jumătate lucrează după metoda mozaicului. Profesorul / formatorul explică faptul că grupurile formate din cei cu numerele 1, 2, 3 și 4 se vor numi de acum grupuri de „experți”. Sarcina lor este să învețe bine materialul prezentat în secțiunea din articol care le revine. Ei trebuie s-
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
oricare dintre fragmentele articolului și să ceară clarificări expertului pe acea secțiune. Dacă rămân, în continuare nelămuriți , pot adresa întrebarea întregului grup de experți în acea secțiune. Dacă persistă dubiile, atunci problema va trebui cercetată în continuare. La final, profesorul / formatorul reamintește tema și unitățile de învățare, apoi le cere elevilor / cursanților să prezinte oral, în ordinea inițială, fiecare parte a articolului, așa cum au asimilat-o în cadrul grupului de „experți”. Astfel tema se va trece în revistă în unitatea ei logică
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
trece în revistă în unitatea ei logică. Pentru feedback-ul activității, profesorul poate aplica un test, poate adresa întrebări pentru a verifica gradul de înțelegere a noului conținut, capacitatea de analiză, sinteză, de argumentare a afirmațiilor făcute. Ce face profesorul / formatorul în timpul învățării prin colaborare? Este foarte important ca profesorul să monitorizeze predarea, pentru a fi sigur că informația se transmite corect și că poate servi ca punct de plecare pentru diverse întrebări; stimulează cooperarea, asigură implicarea, participarea tuturor membrilor. Avantaje
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
La un nivel mai scăzut, dar pentru un public mai larg, putem învăța aceeași lecție din jocul de bridge sau, coborând și mai mult, din coloanele de sudoku din tabloide. Aproape întreaga lor popularitate imensă este un tribut adus puterii formatoare a matematicii elementare, și cei mai buni creatori de sudoku, precum Dudeney sau "Caliban", folosesc foarte puțin altceva. Își cunosc meseria: ceea ce dorește publicul este un mic "ghiont" intelectual, și nimic altceva nu egalează ghiontul matematicii. Aș putea adăuga că
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul trebuie să se distingă prin anumite caracteristici. Apoi dintr-o perspectivă primară, normativă, relația pedagogică trebuie să îndeplinească următoarele criterii: recunoașterea personalității copilului și a individualității sale, a educației lui cuprinzătoare și formatoare, apelul la responsabilitatea fiecărei părți“ (H. Schanb, K.G. Zenke, 2001, p. 240). Această definiție a relației pedagogice subliniază rolul important al responsabilității în menținerea raporturilor educative între profesor și elev, în cadrul cărora se construiește autonomia elevului. Responsabilitatea nu aparține doar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
transcendent. Natura nu mai este locul omului ci capcana în care el este prins. La Aristotel, comunitatea devenea o creație naturală a oamenilor care aveau aceeași caracteristică, aceea de a fi zoon politikon. În perspectivă platoniciană inegalitatea predestinării devine elementul formator al comunității și prin aceasta ea își pierde total caracterul natural, transformându-se în ceea ce astăzi numim societate. Republica platoniciană este spartă în comunități inegale ca drepturi și condiție. Acestea nu au nici o perspectivă de comunicare între ele decât pe
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dar mai ales temporal de instruire; sunt de semnalat cele două planuri operaționale : sincronic (prin satelit, cablu, fibre optice); asincronic (prin produse multimedia reutilizabile sub formă de text, software didactic). f) La nivelul proiectelor destinate formării inițiale și continue a formatorilor evidențiem: prezența strategiilor de construcție, validare și utilizare a mijloacelor suport pentru învățare (de exemplu, manualele școlare), proiectarea scenariilor didactice, alternative (practicate în sistemul ODI Open Distance Learning); personalizarea rutei și ritmului de învățare; managementul clasei de elevi realizat în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
parte a articolului. Profesorul discută pe scurt titlul articolului și subiectul pe care îl va trata. Explică apoi că pentru acea oră, sarcina elevilor este să înțeleagă articolul. Acesta, însă, va fi predat de colegii de grup, pe fragmente. Profesorul / formatorul atrage atenția că articolul este împărțit în patru părți. Toți cei care au numărul 1 vor primi prima parte, cei care au numărul doi vor primi a doua parte și așa mai departe. Etapa a II-a Toți cei care
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
clasa, s-ar putea să fie nevoie să se facă, de exemplu, două grupe cu numărul 1. Cu o clasă foarte mare, se poate lăsa jumătate de clasă să lucreze la altceva, în timp ce cealaltă jumătate lucrează după metoda mozaicului. Profesorul / formatorul explică faptul că grupurile formate din cei cu numerele 1, 2, 3 și 4 se vor numi de acum grupuri de „experți”. Sarcina lor este să învețe bine materialul prezentat în secțiunea din articol care le revine. Ei trebuie s-
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
oricare dintre fragmentele articolului și să ceară clarificări expertului pe acea secțiune. Dacă rămân, în continuare nelămuriți , pot adresa întrebarea întregului grup de experți în acea secțiune. Dacă persistă dubiile, atunci problema va trebui cercetată în continuare. La final, profesorul / formatorul reamintește tema și unitățile de învățare, apoi le cere elevilor / cursanților să prezinte oral, în ordinea inițială, fiecare parte a articolului, așa cum au asimilat-o în cadrul grupului de „experți”. Astfel tema se va trece în revistă în unitatea ei logică
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
trece în revistă în unitatea ei logică. Pentru feedback-ul activității, profesorul poate aplica un test, poate adresa întrebări pentru a verifica gradul de înțelegere a noului conținut, capacitatea de analiză, sinteză, de argumentare a afirmațiilor făcute. Ce face profesorul / formatorul în timpul învățării prin colaborare? Este foarte important ca profesorul să monitorizeze predarea, pentru a fi sigur că informația se transmite corect și că poate servi ca punct de plecare pentru diverse întrebări; stimulează cooperarea, asigură implicarea, participarea tuturor membrilor. Avantaje
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
forjează pasiunile sunt adesea modeste. Și e întru totul rezonabil să presupunem că, așa cum romancierii unei alte epoci se emoționau la teatru, și distracțiile consumeriste contemporane construiesc un fond de reacție afectivă, că BD-urile, manga sau videoclipurile muzicale sunt formatoare pentru prozatorii din secolul XXI. Poate că în slăbiciunea lui Lovinescu pentru melodrame nu trebuie să îl vedem doar pe Lovinescu... Citesc reflecția lui Antonio Patraș ca un studiu de caz exemplar, interesant atât prin rezultatele lui, cât, mai ales
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
reprezentare" implică luarea în considerație a "forțelor și constrîngerilor" ce emană din societate sau dintr-un ansamblu consistent numeric și echilibrarea sau intermedierea cu "mecanismele psihologice". "O RS va avea ca scop esențial pe acela de a contribui la procesele formatoare și [...] de orientare a comunicării și comportamentelor sociale [...]. Din acel moment specificul unei reprezentări sociale va fi de a constitui un sistem coerent în care dimensiunile sociale produc un sistem cognitiv specific, adaptat la dimensiunea socială a obiectului." Op. cit., p.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Lourau), importanța noilor tehnologii educative și multimedia (Breton, Lévy, Vigarello), dinamica grupurilor (Demorgon, Lipianski), etnografia școlii (Hess) sau concepția științelor sau matematicilor (Lage, Mariotti, Nimier), a gimnasticii (Aubert și Chifflet), a muzicii și efectelor sale identitare (Desvérité, Green, Ricard) sau formatoare (Boudinet). Putem adăuga la acest ansamblu studiile despre relația profesor-elev (Gilly), educație (Monteil și Mailhot; Larose et al.), instruire, dezvoltare intelectuală (Doise și Mugny, op. cit.; Gernier și Rouquette, 2000; Mugny și Carugati, op. cit.; Perret-Clermont) sau etnometodele studentului (Coulon). 3.2
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
abordarea RS și cea a condițiilor apariției sensurilor. Am putea menționa aici, de exemplu, cartea lui Patrick Charaudeau și Rodolphe Ghiglione despre "vorbirea televizată": La parole confisquée (Paris, Dunod, 1997). Aceasta ilustrează cum pot lucra pe actele de limbaj massmedia, formatorii de decizie și formele simbolice pe care aceștia le elaborează, într-o legătură mai mult sau mai puțin cooperantă sau manipulatoare cu spectatorii. 11. Stilul reprezentărilor Trei caracteristici stilistice ale RS merită semnalate: formalismul spontan, cauzalitatea mixtă și primatul concluziei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unor perioade ulterioare, marcate de cultura Greciei (mileniul I î.Hr.) și a Romei antice (sec. VII î.Hr.). Prezentarea lor în acest cadru teoretic comun are ca fundament modul asemănător de abordare de către acestea a noțiunii de sacru, respectiv viziunea lor formatoare asupra reprezentărilor artistice cu caracter religios. Având ca principală asemănare credințele politeiste, arta acestor civilizații constituie un reper important în evoluția definirii conceptelor de artă și sacralitate, pe care studiul nostru le are în vedere. În acest context, arta Orientului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Antichitate, formele de reprezentare vizuală a sacrului reflectă în mod fidel credința în existența unor forțe spirituale superioare, configurând prin aceasta o specială legătură între artă, religie și societate. Pentru fiecare dintre civilizațiile prezentate, creațiile artistice au avut un rol formator exemplar, sacrul arătându-se a fi o noțiune de interes major, ale cărei forme de exprimare vizuală aveau să prevestească viitoarele manifestări artistice ale perioadelor ce au urmat. Arta creștină face obiectul unei astfel de evoluții, ea însumând în mod
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
se poate întîmpla-n el - // mici * furtuni, *** ale unuia singur. ["ȘTIINȚA: O VECINICĂ CORECTURĂ"] 2275B Știința: o trecere și retrecere de unități foarte mici, când la un termen fracționar, când la cellalt: o vecinică corectură. Punctul de vedere: fundamentum divisionis e formatorul unității [ABSTRACȚIUNEA CA PROGRES] [1] 2255 Un subiect diviz prin o infinitate de cazuri - (o definiție, o noțiune cu atributele ei) - ajunge la estreme unde nu se mai potrivește, unde noțiunea trebuie lărgită pentru a încăpea și alte cazuri, și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o formă, din ce in ce mai răspândită, de socializare a Internetului. Web blogul, site compus din știri, actualități, diverse însemnări, un jurnal online, adoptat în diverse medii sociale, tinde să se generalizeze, dar să se și profesionalizeze sau să se specializeze. Dacă inițial formatorii de opinie și politicienii și-au creat bloguri, astăzi, fiecare utilizator, care consideră că are ceva de comunicat și vrea să se integreze într-o comunitate virtuală, își poate realiza propriul blog, atât pe platforme gratuite, cât și contra cost
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
din exterior vieții pentru a o Înfrumuseța, nu mai este un simplu și accesoriu zorzon, o podoabă facilă, un exces luxuriant - adică pur și simplu o poleire a vieții. Frumosul, conform etimologiei sale, se reîntoarce prin aceasta la o accepție formatoare, devenind punere În formă a vieții. Arta este acel ceva care prin vibrația sa plenară, pornind dintr-un miez interior, ne face să fim mereu În formă, să nu ne pierdem tonusul vital. Frumosul este văzut În acest caz ca
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
evoluției geomorfologice și a peisajului înconjurător al unui sit. De asemenea, un loc important este ocupat de dezvoltarea unui model de microgeomorfologie umană a unui loc de activitate, cu accent asupra modului în care implicarea factorului uman acționează ca agent formator asupra peisajului. Un al treilea obiectiv este constituit de definirea clară a factorilor care determină sau constrâng exploatarea umană a mediului, cu focus asupra modului în care un sistem cultural percepe sau nu diferite aspecte ale mediului. Se urmăresc, de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
creează o familie (primul lucru explicându-l, fără îndoială, pe cel de-al doilea). Niciun grup sau o rețea. Existau cine-cluburi, dar nu avem vreun tele-club. Supraalimentat, telefagul nu este hrănit ca Œdip, spre deosebire de cinefil. Televiziunea nu are o putere formatoare, genetică, genealogică. Ea nu incită la identificare: cu toții am visat, adolescenții fiind, să le semănăm lui Cary Grant sau James Dean, dar prezentatorii TV nu-i fac să viseze decât pe ariviști, nu pe aventurieri. Televiziunea nu maturizează (dar îi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
-și coapsa. A fost îngrijit de un grup de janseniști, catolici dintr-o tagmă formată în special pe baza urii nutrite împotriva iezuitismului. În curând, întreaga familie Pascal a devenit adepta lor, iar tânărul Pascal, un antiiezuit, un contra contrare formator. Iar noua lui religie nu era bună pentru un tânăr om de știință. Episcopul Jansenius, inițiatorul curentului religios, declarase că știința era plină de păcat; curiozitatea de a cunoaște lumea naturală era la fel ca patima. Din fericire, pentru o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fără de chip a unui jargon sau altul. Academicul nu presupune teoretizări și conceptualizări sterpe, la fel cum dimensiunea științifică nu se reduce ca adre sabilitate la registrele rațiunii și ale abilităților logice de argumentare. Conceptul nu exclude creativitatea, mesajul viu, formator, iar știința nu se poate retrage în lumea artificială (sau virtuală) a experimentului. La ce bun să construiești un palat în care nici cei ce construiesc nu pot intra? Și unde este regele pentru care se înalță, neasemuit, palatul? Fără
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sintezelor creatoare având drept miză dezvoltarea omului. Relevanța unei contribuții se verifică la nivelul înțelegerii și transformării noastre. Prin supraspecializări și prin atomizarea cercetării, rezultatele obținute vor modifica doar exterior mediul și omul, fără să ajungă la cristalizarea unei viziuni formatoare. Desigur, transformările parțiale și din exterior sunt necesare, însă nu în defavoarea dezvoltării omului în integralitatea sa, ca om. Gestul creator este cel care poate revigora și asimila fertil multiplele acumulări parțiale. 4. Responsabilitate Dacă dezvoltarea omului nu este reinstituită ca
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]