1,302 matches
-
și nu a craniectomiei așa cum frecvent este practicată la adult. Grosimea redusă a scuamei occipitale, absența anfractuozităților interne ale scuamei occipitale fac această procedură facilă, iar repunerea voletului osos reduce riscul apariției fistulei sau a pseudomeningocelului. Multe din tumorile de fosă posterioară la copil se pot exterioriza la nivelul foramenului magnum (ependimom, meduloblastom), altele pot avea originea la nivelul joncțiunii cranio-spinale (tumorile cervico-medulare) sau prin volumul lor pot determina coborârea amigdalelor cerebeloase până la nivelul C1-C2. În aceste cazuri, pe lângă o deschidere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a musculaturii de pe arcul C2, rezecția porțiunii superioare a acestuia, încercând să menținem cât mai multă inserție musculară pe arcul C2 [16]. Închiderea durei mater este obligatorie la toate cazurile, o atenție deosebită fiind acordată etanșeității suturii la tumorile de fosă posterioară. Utilizarea plastiei periostale și a adezivilor tisulari a redus mult frecvența fistulei LCR. Toate abordurile descrise la adult pot fi aplicate, în funcție de patologie, și la copil. Privitor la abordurile anterioare la nivelul etajului anterior, introducerea tehnicilor endoscopice endonazale au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mic, dar vom sublinia aspectele esențiale legate de diagnosticul și atitudinea terapeutică în aceste cazuri. ASTROCITOAMELE Reprezintă cele mai frecvente tumori apărute la vârsta pediatrică (45% în statistica noastră). La copil localizările predilecte ale acestui tip de tumoră este în fosa posterioară, de cele mai multe ori la nivelul vermisului, cu extensie spre unul din emisferele cerebeloase, dar și în trunchiul cerebral. A doua localizare ca frecvență este la nivelul chiasmei optice și diencefalului (gliom opto-diencefalic). Astrocitomul pilocitic (60% din cazuri în statistica
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a copilului (fig. 4.254), răspunsul la acest agent fiind mai bun la copil decât la adult [30]. MEDULOBLASTOMUL Epidemiologie. Meduloblastoamele reprezintă aproximativ 15-20% din totalul tumorilor sistemului nervos central la copil și o treime din cele localizate la nivelul fosei craniene posterioare. Incidența maximă o întâlnim la grupa de vârstă 7- 12 ani, cu afectarea predominantă a sexului masculin (sex ratio M/F = 3/1,6). Dezvoltarea tumorii este sporadică, fără a se cunoaște factori de mediu implicați în oncogeneza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de mediu implicați în oncogeneza tumorală. Incidența tumorii este crescută în două sindroame genetice: sindromul Gorlin și sindromul Turcot [31,32]. În experiența noastră meduloblastomul a fost întâlnit în 10% din cazurile de tumori pediatrice reprezentând 20% din tumorile de fosă posterioară, fiind însă cea mai frecventă tumoră de fosă posterioară la copilul de până la un an [32], fapt confirmat și de statistica noastră. Histopatologie. Această tumoră se localizează cel mai frecvent la nivelul vermisului inferior, cu extensie în ventriculul IV
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
crescută în două sindroame genetice: sindromul Gorlin și sindromul Turcot [31,32]. În experiența noastră meduloblastomul a fost întâlnit în 10% din cazurile de tumori pediatrice reprezentând 20% din tumorile de fosă posterioară, fiind însă cea mai frecventă tumoră de fosă posterioară la copilul de până la un an [32], fapt confirmat și de statistica noastră. Histopatologie. Această tumoră se localizează cel mai frecvent la nivelul vermisului inferior, cu extensie în ventriculul IV, dar este posibilă și localizarea la nivelul emisferelor cerebeloase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
noi metode terapeutice [32]. Radioterapia are un rol fundamental în schema de tratament a acestor tumori. În vederea evitării efectelor adverse ale radioterapiei (hipopituitarism, afectarea capacităților intelectuale, malignități secundare) se poate reduce doza standard de iradiere (55,8 Gy la nivelul fosei cerebrale posterioare, 23,4 Gy la nivelul neuraxisului) sau se poate recurge la iradierea hiperfracționată în asociere cu chimioterapia (vincristine pe toată durata radioterapiei) [33]. Copiii cu vârsta sub 3 ani nu pot beneficia de radioterapie, în cazul lor se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ependimare se clasifică în subependimom și ependimom mixopapilar (grad I), ependimom (grad II), ependimom malign (grad III) și ependimoblastom (grad IV). Epidemiologie. Ependimomul reprezintă aproximativ 10% din totalul tumorilor intracraniene la copil, în 60% din cazuri fiind situat la nivelul fosei craniene posterioare. Reprezintă aproximativ 10- 15% din totalul tumorilor fosei craniene posterioare. În cazuistica noastră ependimomul a fost prezent la 9% din cazuri, cele mai multe fiind localizate în fosa posterioară. Ependimomul spinal este o entitate rară [16,35,36]. Localizare. Localizarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ependimom (grad II), ependimom malign (grad III) și ependimoblastom (grad IV). Epidemiologie. Ependimomul reprezintă aproximativ 10% din totalul tumorilor intracraniene la copil, în 60% din cazuri fiind situat la nivelul fosei craniene posterioare. Reprezintă aproximativ 10- 15% din totalul tumorilor fosei craniene posterioare. În cazuistica noastră ependimomul a fost prezent la 9% din cazuri, cele mai multe fiind localizate în fosa posterioară. Ependimomul spinal este o entitate rară [16,35,36]. Localizare. Localizarea cea mai frecventă este la nivelul ventriculului IV, cu originea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumorilor intracraniene la copil, în 60% din cazuri fiind situat la nivelul fosei craniene posterioare. Reprezintă aproximativ 10- 15% din totalul tumorilor fosei craniene posterioare. În cazuistica noastră ependimomul a fost prezent la 9% din cazuri, cele mai multe fiind localizate în fosa posterioară. Ependimomul spinal este o entitate rară [16,35,36]. Localizare. Localizarea cea mai frecventă este la nivelul ventriculului IV, cu originea la nivelul planșeului ventricular și extensie în cisterna magna și canalul cervical superior. Mai puțin frecvent, ependimomul are
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în ideea evitării reacțiilor adverse ale radioterapiei, se pot utiliza regimuri mai agresive de chimioterapie asociate cu transplantul de măduvă osoasă hematogenă. Până în prezent, rezultatele sunt însă dezamăgitoare, cel mai eficient dovedindu-se cisplatinul [35]. Prognosticul în cazul ependimoamelor de fosă posterioară este mai rău decât în cazul meduloblastoamelor, supraviețuirea la 5 ani fără semne de boală fiind doar de 30-38%. Factorii care influențează supraviețuirea includ vârsta pacientului în momentul stabilirii diagnosticului, gradul rezecției tumorale și localizarea tumorii. Ependimoamele supratentoriale au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
jucând un rol esențial și având tendința de radicalitate, gradul de rezecție fiind în direct relație cu intervalul de supraviețuire. Tratamentul chirurgical este curativ în rare cazuri de tumori apărute la această vârstă (Papilom de plex coroid, astrocitom pilocitic de fosă posterioară, teratoamele mature) în celelalte cazuri reprezentând primul pas al terapiei multimodale (fig. 4.265). Chimioterapia reprezintă la această vârstă singura modalitate de terapie adjuvantă, însă dacă pentru meduloblastom, glioamele maligne protocoalele chimioterapice sunt standardizate, pentru tumorile embrionale, teratoamele maligne
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de șa turcească goală („empty sella”); - crizele comițiale - frecvente în tumori supratentoriale cu hipertensiune intracraniană; („iritația” corticală indusă tumoral este relevată mai precoce prin creșterea presiunii intracraniene); - tulburări acustico vestibulare - vertij, nistagmus etc., care par dependente de localizarea tumorală în fosa cerebeloasă. Tabloul clinic poate fi complet sau cel mai frecvent predomină un simptom. Debutul poate fi rapid, cu apariția majorității simptomelor într-un interval scurt de timp, sau progresiv cu instalarea lentă a simptomatologiei. În raport cu vârsta simptomatologia prezintă câteva particularități
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prin: - hematom intraparenchimatos traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare hidrocefalia acută posttraumatică o includ în forma patogenică de hipertensiune intracraniană produsă prin tulburările de dinamică ale LCR-ului. Apariția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
agenți trombolitici nu are aceeași eficiență ca rtPA. Se tratează patogenic edemul cerebral cu diuretice osmotice (manitol), hiperventilație dacă există iminența dcompensării hipertensiunii intracraniene și producerea de hernie cerebrală etc. S-a încercat efectuarea unei intervenții chirurgicale: - craniectomie decompresivă de fosă cerebrală posterioară și de evacuare a unui infarct cerebelos cu efect compresiv asupra trunchiului cerebral, eventual drenaj ventricular, - craniectomie decompresivă și evacuarea unui infarct masiv emisferic cerebral, ceea ce poate diminua hipertensiunea intracraniană, dar pacienții pot rămâne cu deficite neurologice majore
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în HIC idiopatică pentru oprirea evoluției cecității etc.), - înaintea apariției sau la primele semne de decompensare a hipertensiunii intracraniene prin apariția unei hernii cerebrale, să încerce manevre de protejare a parenchimului nervos prin drenaj ventricular, craniectomie decompresivă subtemporală, craniectomie de fosă cerebrală posterioară cu excizia arcului posterior al atlasului etc. Tratamentul simptomatic Tratamentul simptomatic este necesar în majoritatea cazurile de hipertensiune intracraniană pentru scăderea intensității simptomelor până își face efectul terapia etiopatogenică și apoi concomitent cu acestea. Se folosesc antialgice, antiemetice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cei mai mari tâlhari” Și totuși a accesat două fonduri Sapard, de un milion de euro. “Iar acum, trebuie să iau scrisoarea de confort pentru cei 2,5 milioane de euro. Fac un grajd de vreo 500 de animale, o fosă septică mare, tip lagună, cu un profilactoriu de 1500 de metri și maternitate. Totul este aprobat. Băncile sunt draconice. Am trecut o dată prin furcile caudine ale DADR și mai trec și pe la ei. Concret. În 2009, am beneficiat de Ordinul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
intitulată „Fractură de bază de craniu", publicată În 1889, În paginile „Buletinului Societății de medici și naturaliști" din Iași, aduce În discuție o serie de aspecte diagnostice și terapeutice. Autorul prezintă din punct de vedere anatomopatologic primul hematom extradural de fosa posterioara, asociat cu un hematom extradural parietooccipital stâng. FRACTURĂ DE BAZĂ DE CRANIU (1889) Bolnavul D.P., 28 de ani, de sex masculin, suferă un accident prin cădere de la Înălțime cu pierderea stării de conștiență. La internare, este confuz, prezintă otoragie
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
la 2 cm de vîrf. În urmă deschiderii cutiei craniene se constată prezența unui hematom occipitoparietal stâng supradural, care se Întinde intern pînă la sinusul longitudinal superior, posterior pînă la sinusul lateral stâng, iar extern până la baza apofizei mastoide. În fosa cerebeloasa stânga se descrie un alt hematom. La nivelul lobului frontal drept se observă o hemoragie difuza, Însoțită de congestie, care corespunde unei contuzii cerebrale grave. La nivelul circumvoluțiunii olfactive a lobului frontal se constată dilacerarea substanței nervoase. Examenul anatomopatologic
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
complexe În achondroplazie). Alte patologii. Neincluse În capitolele de mai sus se află intervențiile pentru o gamă de afecțiuni ale sistemului nervos central, care reprezintă capitole importante În patologia neurochirurgicală: decompresiunea neurovasculara pentru nevralgia de trigemen și de hipoglos, decompresiunea fosei posterioare În malformația Arnold Chiari, tratamentul hidrocefaliei, patologia traumatica a sistemului nervos central (hematoame intracerebrale, subdurale, extradurale, fracturi cu înfundare ale scalpului, fracturi ale coloanei vertebrale șamd). Activitatea de cercetare Proiectele de cercetare importante s-au desfășurat ca parte integrantă
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
în deplină maturitate. Pe bună dreptate numită groapa gropilor. De până atunci, î.c. Pentru că seria gropii tutelare avea să continue și d.c. Anul trecut am săpat: parte din șanțul pentru fundația propriei case, parte din fântână, groapa pentru fosă, iar în primăvara viitoare voi săpa șanțul pentru canalizare și cine știe, în viitor, ce alte gropi, până la ultima, pe care însă n-o voi săpa eu, dar în care, ca cercul ironiei să se închidă, dacă groparii vor pierde
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
mic, frecvente, uneori rectoragii), durere abdominală ± subfebrilitate, scădere ponderală. Pot apărea manifestări perianale (fisuri, abcese) și extraintestinale. Manifestările extradigestive sunt asemănătoare cu cele din RCUH. Examenul obiectiv local decelează abdomen dureros difuz la palpare, mase abdominale palpabile de obicei în fosa iliacă dreaptă (deoarece forma ileo-colonică este cea mai frecventă), fistule și fisuri perianale. Examenul general atrage atenția asupra unui pacient palid, denutrit, cu manifestări extraintestinale. Explorări paraclinice Ca și în RCUH, diagnosticul paraclinic este imagistic. 1. Colonoscopia este esențială pentru
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
obstrucție intestinală joasă: grețuri, vărsături, constipație, distensie abdominală. - Tabloul clinic în absența obstrucției este mai nespecific, neputând fi corelat cu intestinul gros. Pacientul prezintă anemie (severă), scădere ponderală, rar scaune moi, uneori melenă. Examenul fizic obiectivează anemia și identifică în fosa iliacă dreaptă o formațiune, de dimensiuni considerabile. Tumorile localizate la nivelul colonului stâng prezintă următoarea simptomatologie:Prezentare clinică cu obstrucție. Circa o treime din cazuri prezintă un tablou sugestiv pentru urgență chirurgicală indicând un abces pericolic, peritonită generalizată sau, mai
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cancerul de colon. - Prezentare clinică fără obstrucție. Alterarea tranzitului de tipul constipației, diareei sau alternanței constipației cu debacluri diareice și rectoragia sunt obișnuite pentru această prezentare. Scăderea în greutate completează tabloul clinic, iar rar se poate palpa o formațiune în fosa iliacă stângă. Tumorile localizate la nivelul rectului se manifestă prin rectoragie, alternanță de diaree cu constipație, scaun modificat “în creion”, tenesme rectale sau urinare, senzație de evacuare CANCERUL COLORECTAL incompletă. Tumorile localizate până în 10 cm de marginea anală pot fi
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
episoade recurente de colangită, sau poate fi factor favorizant pentru abcese hepatice. bDiagnosticul diferențial al colicii biliare se face cu următoarele afecțiuni: 1. Colica renală dreaptă se caracterizează prin durere lombară cu iradiere în jos, de-a lungul ureterului, spre fosa iliacă dreaptă și organele genitale externe. La examenul sumar de urină se constată hematurie, cristalurie, leucociturie. 2. Apendicita acută cu apendicele orientat în sus se caracterizează prin durere la palpare în fosa iliacă dreaptă. 3. Colica colitică din tiflocolită, colonul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]