1,302 matches
-
Orașul Oravița, Str. 1 Decembrie nr. 57 CARAS 302 118 Județul Caraș-Severin, Localitatea Moldova Veche, Str. Coșbuc F.N. DANUBIUS 350 119 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Bd. Eroilor nr. 51 VICTORIA 464 120 Județul Cluj, Municipiul Turda, Str. Castanilor nr. 1 FOX 255 121 Județul Cluj, Municipiul Dej, P-ta 16 Februarie nr. 3 ARTĂ 500 122 Județul Cluj, Municipiul Gherla, P-ta Ștefan cel Mare nr. l PACEA 300 123 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Str. Universității nr. 3 ARTĂ 300 124
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
O. Paler) Observații: Când reia sau anticipă o formă pronominală de plural, complementul poate avea structură analitică prin coordonare copulativă: „Barcagiul turc, care ne-a transportat pe mine și pe Berman... nici n-a vrut să-și creadă ochilor.” (B. Fox, p. 257). „Și ei și lui le plăcea să stea la discuție.” (C. Petrescu, Procust) Dubla exprimare a subiectului are adesea caracter emfatic: „Acest act e el însuși o dramă întreagă și a fost bine jucat.” (M. Eminescu, Despre cultură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
auzit și tu ce se întâmplă?” ș subiectț„La ce te referi?” „La povestea cu câinii, bineînțeles.” (O. Paler) școmplement indirectț „Ce mai e nou? Cu cine ai vorbit?” (O. Paler) școmplement sociativț „Ce localitate trebuie pusă în carantină?” (B. Fox, 87) șatributț „- Atunci dumneata de ce nu te muți? șcirc. de cauzăț - Pentru că nici eu n-am făcut ce trebuie...” (B. Fox, 152) șsubiectț „În orice minte lumea își pune întrebarea Din nou: de unde vine și unde merge floarea Dorințelor obscure
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ce mai e nou? Cu cine ai vorbit?” (O. Paler) școmplement sociativț „Ce localitate trebuie pusă în carantină?” (B. Fox, 87) șatributț „- Atunci dumneata de ce nu te muți? șcirc. de cauzăț - Pentru că nici eu n-am făcut ce trebuie...” (B. Fox, 152) șsubiectț „În orice minte lumea își pune întrebarea Din nou: de unde vine și unde merge floarea Dorințelor obscure sădite în noian?” (M. Eminescu) șcirc. spațialț Enunțurile interogative pot fi: • simple, când dezvoltă o singură direcție semantico-sintactică: „- Dar de văzut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În orice minte lumea își pune întrebarea Din nou: de unde vine și unde merge floarea Dorințelor obscure sădite în noian?” (M. Eminescu) șcirc. spațialț Enunțurile interogative pot fi: • simple, când dezvoltă o singură direcție semantico-sintactică: „- Dar de văzut vezi?” (B. Fox, 178), • disjuncte, când dezvoltă ambele alternative semantico-sintactice, prin intermediul unei relații de coordonare disjunctivă: „L-ai cunoscut sau nu?” (B. Fox, 205) Enunțurile interogative pot avea în vedere realitatea extralingvistică-obiect al comunicării lingvistice: „Lacăte, cine te-a închis / La umbra marelui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu) șcirc. spațialț Enunțurile interogative pot fi: • simple, când dezvoltă o singură direcție semantico-sintactică: „- Dar de văzut vezi?” (B. Fox, 178), • disjuncte, când dezvoltă ambele alternative semantico-sintactice, prin intermediul unei relații de coordonare disjunctivă: „L-ai cunoscut sau nu?” (B. Fox, 205) Enunțurile interogative pot avea în vedere realitatea extralingvistică-obiect al comunicării lingvistice: „Lacăte, cine te-a închis / La umbra marelui meu vis?” (T. Arghezi) sau raportul dintre destinatar și această realitate: „N-auzi cum bat și cheamă / în soare, clopote
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planului lor semantic în desfășurarea categoriei sintactice a modalității, enunțurile interogative pot fi reale, ipotetice, potențiale, optative, ireale etc.: „Mâine le telefonezi din nou?” (O. Paler), „O mai fi trăind? S-o fi măritat cu altul? Habar n-am.” (B. Fox, 95), „Dacă erau ei la telefon?” (O. Paler), „N-ai vrea să vorbești cu el?.. mi se adresează cu timiditate învățătorul Selim.” (B. Fox, 258), „Să fi fost pentru că omul era așa de fermecător de trist?” (M. Caragiale) Prezența sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
O. Paler), „O mai fi trăind? S-o fi măritat cu altul? Habar n-am.” (B. Fox, 95), „Dacă erau ei la telefon?” (O. Paler), „N-ai vrea să vorbești cu el?.. mi se adresează cu timiditate învățătorul Selim.” (B. Fox, 258), „Să fi fost pentru că omul era așa de fermecător de trist?” (M. Caragiale) Prezența sau absența atitudinii afective a subiectului vorbitor în transmiterea conținutului semantic al mesajului se concretizează în dezvoltarea a două variante ale enunțurilor interogative: • enunțuri interogative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de fermecător de trist?” (M. Caragiale) Prezența sau absența atitudinii afective a subiectului vorbitor în transmiterea conținutului semantic al mesajului se concretizează în dezvoltarea a două variante ale enunțurilor interogative: • enunțuri interogative obiective (neutre): „Vă place? ne întreabă fata.” (B. Fox, 74) • enunțuri interogative subiective (exclamative): „Ce naiba să fi pățit tovarășul meu? mă întrebam eu nedumerit din când în când.” (C. Hogaș) Sub aspect structural, enunțurile interogative totale sunt mai ales enunțuri autonome (sintetice sau analitice): „Ei? reuși el să articuleze
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eu n-am fost astăzi la minister...” (I.L. Caragiale), „- E vorba de lepră, domnule ziarist, nu de pelagră. N-ați auzit de existența ei la noi? Nu știați că într-un sat din apropierea Ismailului e un lazaret de leproși?” (B. Fox, 83) „Morți în crucea nopții? Nu cred.” (T. Arghezi) Enunțurile interogative parțiale sunt mai cu seamă enunțuri-fragment, rezultând în special din marea frecvență a subînțelegerii în stilul conversației: „- Și? - Și ce?” (O. Paler) În planul expresiei identitatea specifică a enunțurilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii?” (M. Eminescu) 2. parțiale: „Cine mai distinge, în grimoarul orașului, în tabloul proteiform al orașului, chipul spectral al mulajului?” (B. Fox, 179) Sub aspect structural, se realizează ca interogative retorice numai enunțurile autonome analitice. Enunțurile interogative retorice sunt toate subiective (exclamative). În planul expresiei, interogativa retorică prezintă în general aceleași mărci ca enunțurile interogative. Uneori intervin, însă, unele particularități în organizarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
niciunde, locuțiunea adverbială nici că, sau prin care se realizează el însuși ca enunț sintetic: ba: „Ieși ca dintr-o cameră unde nu era nimeni...” (M. Preda), „N-ai avut niciodată presimțirea că vor putea să fie mai mulți?” (B. Fox), „Eu nu aduc nimănui nici o supărare.” (I. Creangă), „- Da’ bani ai adus?/ - Ba!... zice că să scrii.” (I.L. Caragiale) Realizează în ele înseși enunțuri negative unele interjecții: „Fugi, nene, că mustul strică stomacul! zice unul. - Ei, aș! răspunde Costică.” (I.L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu caracter negativ) și unele enunțuri asertive sau interogative exclamative: „- Ce-mi pasă a cui ești, zise el.” (M. Eminescu) „- Ei! Ș-apoi?... Ce-mi pasă?” (I.L. Caragiale) „Ce era să-i răspund? De ce să-i stric o iluzie?” (B. Fox) RELAȚII ȘI FUNCȚII SINTACTICEtc "RELA}II {I FUNC}II SINTACTICE" I. RELAȚIA DE INTERDEPENDENȚĂTC "I. RELA}IA DE INTERDEPENDEN}|" În Gramatica limbii române ( realizată și publicată, sub egida Academiei, în două ediții, în anii 1954 și 1963) se recunosc numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin intermediul: „Se făcuseră arestări dar autoritățile nu reușiseră să găsească oameni cu ajutorul cărora să pornească vagoanele.” (E. Barbu, 162) • dativ: grație, datorită, mulțumită: S-o transporte la Constantinopol, unde și-a depozitat (tot grație faimosului privilegiu) și alte averi.” (B. Fox, 250) • acuzativ: cu, după, în, din, prin, fără etc.: „Ai să cunoști că-i mama după pace și după felu-n care tace - durerea și grija de mâine - după mirosul de gutui și pâine.” (M. Isanos, 237), „Din nefericire, Sam, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ușa pe care intrase, nu mai era o alta.” (M. Eminescu, P.L., 229) • complementului (direct, indirect, de agent): „Și afară de mine nu-i cunoșteam alt oaspe.” (M. Caragiale, 105), „Nimănui nu i-a fost menit așa ceva, în afară de Ali Kedri.” (B. Fox, 249), În afară de Ioana, cartea n-a mai fost citită de nimeni.” • complementului sociativ: N-a putut să intre în vorbă cu nimeni altcineva decât cu bătrânul. • circumstanțialului (temporal și spațial, mai ales): „Pot citi în pietre ce se va întâmpla
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, I, 140) $complement direct$$ „... Poate să ai, câteodată, nevoie, prin pădure, ba de-o apă, ba de-o mămăligă...” (C. Hogaș, 225) $complement indirect$$, „... Insula a fost ocupată... când de austrieci, când de valahi, când de turci...” (B. Fox, 250) $complement de agent$$, „Așezând genunchi și mână când pe-un colț, când pe alt colț, Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei bolți” (M. Eminescu, I, 76) $circumstanțial spațial$$ Cel mai frecvent, relația de coordonare alternativă implică doi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îi încurajau pe teroriști. Mulți admirau siguranța președintelui chiar și atunci când am ajuns să avem îndoieli în privința certitudinilor sale. Eu sunt o optimistă care își face des griji. Motivele de îngrijorare sunt peste tot, unele ascunse, altele vizibile pe Al-Jazeera, Fox News și CNN în fiecare zi. Agitația și veninul pot părea copleșitoare. În aer plutește otrava urii. Totuși, mesajul meu central către dumneavoastră în aceste clipe când vă pregătiți să vă asumați președinția este să aveți încredere în cine suntem
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
35,00 dolari per uncie, devalorizând astfel dolarul cu 41%. 167 Paul Robin Krugman (năs. 1953), economist american, câștigător al Premiului Nobel pentru Economie în 2008, profesor la Princeton University, ziarist liberal, colaborator la The New York Times și la postul de TV Fox, considerat unul din cei 100 de intelectuali de vârf pe plan mondial. Contribuțiile lui cele mai importante în domeniul economic se referă la comerțul internațional, geografia economică, finanțele internaționale și problemele privind circulația monetară. 168 Irving Fisher (1867-1947), economist american
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Thoma Ionescu dobândea caracterul unei opere de artă, tehnica lui operatorie fiind pătrunsa de spiritul anatomic. La una din demonstrațiile făcute la clinica W. Mayo, operând În prezența a 1500 de persoane, dintre care 60 de chirurgi, la cererea profesorului Fox a efectuat În 6 minute rezecția lanțului simpatic cervical. W. Mayo declară: „nu știu ce să admir mai mult, abilitatea, știința, sau curajul extraordinar cu care se duce din clinică În clinica În fața unor oameni dispuși mai mult să critice decât să
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
prostituate (Tip. Națională, 1888). 10. Apud: T. Cristureanu, „în slujba Satanei”, în Viața Romînească, 28, nr. 2-3, febr.-mar. 1936, p. 20. 11. Ibidem. 12. Roxana. Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun, Ed. Minerva, „Arcade”, p. 368. 13. Vezi: F. Brunea Fox, „Rondul de noapte”, în Reportajele mele, Ediție îngrijită de Lisette Daniel-Brunea, Ed. Eminescu, 1979, p. 263-268; Idem, „Ulița babalîcilor”, în Memoria reportajului, Ed. Eminescu, 1985, p. 127-133. Lecția de compasiune 1. Note și amintiri, Ed. ,,Cartea Romînească”, 1933, p. 43
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
edili din istoria orașului Mexico, cu un nivel de încredere care depășea 80% (Murphy 2006). În ciuda unui scandal de corupție în care a fost implicat șeful său de campanie și o încercare fără succes, din partea guvernului PAN, condus de Vincente Fox, de a-l discredita, campania a început cu López Obrador în fruntea sondajelor. În mintea sa, era deja câștigător. Pe vremea când era primar, el a depus eforturi consistente pentru a construi o alianță între clase, amestecând retorica populistă și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru Mexic. Însă, retorica populistă a lui AMLO a netezit drumul adversarilor. Înregistrări de la mitingurile electorale au servit drept probe semnificative ale temperamentului său irascibil. Cel mai celebru episod este cel în care, nemulțumit de sprijinul deschis pe care președintele Fox îl acorda candidatului PAN (și asta împotriva legii electorale din Mexic), López Obrador i-a cerut președintelui să nu mai "cârâie și să tacă din gură (callate chachalaca)" (Flores-Macias, 2009: 204). Expresia se referă la sunetele emise de o pasăre
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și să tacă din gură (callate chachalaca)" (Flores-Macias, 2009: 204). Expresia se referă la sunetele emise de o pasăre tropicală numită chachalaca. Spre deliciul auditoriului său, în timpul mitingurilor, López Obrador, a început să imite sunetele zburătoarei, numindu-i pe președintele Fox și ceilalți membri ai PAN chachalacas. Aceste ieșiri le-au permis membrilor PAN să atragă atenția electoratului că dincolo de imaginea de om moderat a primarului orașului Mexico se ascunde un radical care se așează în fruntea marșurilor de protest și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de renumărare a voturilor, s-a înregistrat cea mai înaltă cotă a retoricii populiste. López Obrador s-a alăturat suporterilor strânși în piața Zócalo. Într-un discurs din 31 august, atunci când partidul său se pregătea să-l impiedece pe președintele Fox să rostească discursul despre starea națiunii în fața congresului (lucru care s-a întâmplat doar de trei ori în ultimii 180 de ani), López Obrador, adresându-se celor care îi cereau să accepte victoria lui Calderón, a lansat celebra formulă: "la
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cheltuie bugete anemice pentru asistența medicală și educația maselor (Enriquez, 2006a). Chiar dacă războiul declarat de Calderón cartelurilor drogurilor a atras mai multă atenție, administrația acestuia a lărgit programele de asistență acordate celor săraci. Din 2000 până în 2006, sub conducerea președintelui Fox cheltuielile unui singur program intitulat Oportunidades (Oportunități), au crescut cu o medie de 4 miliarde de pesos pe an (cca 325 de milioande de dolari). Sub conducerea lui Calderón, cheltuielile pentru același program au crescut cu aproximativ 4,8 miliarde
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]