4,726 matches
-
doliul te-nspăimântă, Demonii petrec și joacă, La înmormântare-ți cântă, Fetele și se dezbracă Și se vând și se descântă, Iar românii plâng și pleacă, Inima-n străini li-i frântă Neștiind ce să mai facă, Se-amăgesc și se frământă Și sperând că o să treacă Doar robia-i mai încântă. Nu lăsați țara să zacă, Mămăliga se-nfierbântă Și-o să explodeze dacă Va să vie clipa sfântă, Iar când lacrima vă seacă Și răbdarea vi se zvântă, Să luați din
ÎNDEMN DE ZIUA IMNULUI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Indemn_de_ziua_imnului_romeo_tarhon_1375102489.html [Corola-blog/BlogPost/340511_a_341840]
-
milenii România !! Pe câmp, aplecați - semn de întrebare Sunt ei, cei ce măsoară pământul cu sapa îl trec parcă p e cântare și prețul plătit îl știe doar vântul ... Că nu sunt pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământă această tină știind să îndrăgească tunetul, care pe alții spăimântă. Dăruirea lor, cometă arzând pulsatilă risipită-n câmpie, reîncarnată în mac înhamă raiul la a țării grădină leagănul carpatic al strămoșului dac. Din ce au, se mulțumesc cu un strop
ŢĂRANII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Taranii_elena_armenescu_1351001194.html [Corola-blog/BlogPost/346459_a_347788]
-
cărțile lui sfinte, despre originea lumii și a vieții, despre morala creștină și altfel citește el, elevul, în alte manuale ale lui, altfel aude el de la alți dascăli ai lui. Nu este greu de înțeles, cât de chinuitoare îndoieli pot frământa sufletul unui astfel de elev. Se va deci el pentru ceea ce învață preotul, sau pentru ceea ce învață alți dascăli ai lui ? Din nefericire, adeseori elevii ajung să se decidă pentru tot ceea ce este potrivnic religiei creștine și-o să se deprindă
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
calm apăsător s-a așezat greu peste cugetele cândva fierbânde în așteptarea unui fenomen care să miște lucrurile dintr-un făgaș demult știut, înspre un altceva, înspre o schimbare de ritm sau de sens... Era o sete adâncă în gândurile frământate de schimbările prea numeroase care brăzdaseră veacul acesta cu cicatricele adânci care, încet, încet, au fost anesteziate, apoi acoperite de colbul uitării. Într-un tumult al schimbărilor, setea cea mai fierbinte a omului a rămas totuși setea de...schimbare! Nici
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Gand_la_o_falsa_linistire_de_ape.html [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
Of, ce iritată ești! Tu știai să te bucuri, într-o mie de feluri, de o rază de soare. Și să ne faci și pe noi să vedem frumosul, oriunde în lumea asta. - N-am dormit deloc azi-noapte. M-am frământat cu gândul că trebuie să iau o decizie foarte importantă, pentru cum va fi viața mea de-acum încolo. - Dacă e vorba de viața ta, tu trebuie să decizi. Într-adevăr. Ori, ori... - Păi, tocmai asta e: că alegerea e
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
să ai un trup în care nu mai încapi”. Uneori apare și unda de ironie: „Tanti Lida a murit tot într-o seară de toamnă. Fiul ei a găsit-o pe scaun, cu mâinile în aluat și capul puțin aplecat. Frământa cornulețe cu nucă...” ; sau: „- Doamna Borchin, am făcut necroloage pentru Scorobete, Șerban, Felicia Giurgiu, Profesorul Munteanu... Mai rămâne să fac și pentru mine și, când mă înmormântați, numai să puneți să meargă banda...” (Mentorul meu nu are statuie). Memorabil este
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
pretinde Dumnezeu de la orice om. Cu siguranță că ei nu mai sunt interesați de cele materiale, de micile "răutăți" ale vieții." Așa credeți că gândeau ucenicii? Da de unde ! știți ce-i durea pe ei cel mai tare? știți ce-i frământa pe ei? CINE ESTE CEL MAI MARE ? Cine este cel mai mare era problema lor. Abia după ce L-au văzut răstignit - în locul lor, din dragoste pentru ei - au priceput... CINE este cel mai mare. ..................................................... Cine este "cel mai mare" în
CINE ESTE CEL MAI MARE ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_cine_este_cel_mai_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/345095_a_346424]
-
ei. Îi cunoștea stilul ... îi simțea parfumul în încăpere. Inspiră profund dar îngrijorarea nu-i dădea pace. Ușa s-a deschis și timpul a zăbovit o clipă. Lordul se uita încordat la femeia care stătea în fața lui, cu privirea înrourată, frământând batista între degetele fine. Era neschimbată. Cu excepția faptului că se împlinise odată cu vârsta și maternitatea îi îndulcise rotunjimile trupului, accentuându-i frumusețea. Femeia vieții lui avea nevoie de sprijin. Nu o uitase niciodată, era permanent în gândurile lui. Se îndreptă
REGĂSIRE... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Regasire_camelia_constantin_1337891287.html [Corola-blog/BlogPost/347040_a_348369]
-
unele mișcări care ar fi putut sugera un dans. Era însă nimic pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Mesajul_mihai_batog_bujenita_1380815212.html [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio).În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici, frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor.In seria fantomelor salvatoare din În prag(In limine), analizate de Gianfranco Cotini,semnalăm prezența iubitei angelice.Aceasta este surprinsă într-un gest enigmatic:...și deasupra/vreun gest
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
numaidecât! A intrat mai întâi mama, apoi tata, Nicoleta cu soțul ei, Emil. Aveau fețele livide, trase, ciarcăne în jurul ochilor și o anumită durere mută în priviri. Se vedea de la o leghe depărtare că nu dormiseră toată noaptea și păreau frământați de o problemă extrem de dureroasă... Am încercat un zâmbet stângaci. - Mă bucur așa de mult că ați venit! Ați văzut băiatul? Cu cine seamănă? Această ultimă întrebare a căzut ca trăznetul asupra capetelor lor. S-au întunecat la față și
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_zi_fatidica_madrid_11_martie_20_valentina_becart_1331549152.html [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
nălțare sufletească, sărbătoarea-n armonie, prin trăirea pământească! 8 Martie Din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI Prin rânduială creștină, în primăveri se așteaptă Sfinții Mucenici să vină cu tradiție păstrată. Din făină se frământă, să se fiarbă, să se coacă, pentru cei morți să se-mpartă, măcinici cu miez de nucă. În chip de om se împletesc, colaci numiți și mucenici. Se coc până se rumenesc, se ung cu miere și cu nuci. Prin
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425535269.html [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > BISTRIȚA AURIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului BISTRIȚA AURIE Bistrița strălucitoare, Trupul ud să și-l strecoare, Peste pietre se avântă Undele și le frământă În genunea rotitoare De sub măcieși-n floare, Sub cerul cu bolta sfântă Și o doină veche cântă. Vulturul din aripi bate Munți albaștri de străbate. Este cald, e zi de vară, Vântul urcă și coboară, Se-nnegresc încet la soare
BISTRIŢA AURIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1432028422.html [Corola-blog/BlogPost/362968_a_364297]
-
s-o judec că a scris pe un ton critic la adresa bisericii, căci tocmai oamenii acesteia i-au adus necazuri și nici adevărul absolut nu-l pot cunoaște. Știu doar că autoarea, prin această carte a dat frâu liber sufletului frământat de atâtea suferințe, exact ca a unui stăvilar. La un moment dat se întreabă: „Ce este mai bine: să spui ceva și apoi să-ți pară rău că ai spus, sau să nu spui ceva și, mai apoi, să-ți
O ANĂ A LUI MANOLE SACRIFICATĂ PE ALTARUL NEDREPTĂŢII de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1448529917.html [Corola-blog/BlogPost/366140_a_367469]
-
buletin. Dinu și prietenul său, milițianul Gică Lungu, căci așa îl știa lumea, nu au stat degeaba. Au făcut o cerere la comandantul Miliției să i se facă buletin aici în Ploiești. Kemet nu știa de acest demers și se frământa cum va face pentru a merge acasă să-și facă buletin. A fost foarte bucuros să afle că nu trebuie să meargă la raionul său. Dinu l-a trecut ca locatar la adresa unde locuia, și astfel putea să-i facă
KEMET VA AVEA BULETIN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/_kemet_va_avea_buletin_mihai_leonte_1346146610.html [Corola-blog/BlogPost/355295_a_356624]
-
dacă se-tîmplă ceva între noi sîntem pierduți și lumea, viața are să ne înfrîngă... 02.11.1987 ...Mi-e dor de tine - aș vrea să zbor spre tine dar viitorul nu mă lasă și mă face să sufăr, si sufăr, mă frămînta timpul care nu trece... ...totul din tine mă cheamă, mă strigă iar eu legat în lanțuri nu pot veni la tine să-ți dăruiesc un trandafir... 09,11,1987 Te rog frumos mai ajut-o pe sora mea - e tare
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_andreica_1403773229.html [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
tu să-ți spun, ci ceea ce gîndesc eu, si cum cred că e bine. Cred dragă... că nu există dragoste mai mare ca a noastră, de aceea iartă-mă dacă vorbesc prostii, dar vreau ca să-ți spun tot ce ma frămînta și să nu mă abțin, pt că orice lucru bun, rău ce-l gîndești trebuie să fie gîndit de amîndoi pt. a găsi esență fericirii, iar greșelile fatale nu se pot remedia niciodată. Of... ...dacă nu vin pînă acasă după ce
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_andreica_1403773229.html [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
s-au conturat ca rezultat al schingiurilor sufletești la care a fost supus în timp. Ligia Semăn, dotată cu un talent nativ remarcabil descrie în detaliu stările sufletești ale personajelor cărții, relevând dilemele cu care se confruntă, îndoielile care le frământa credință, scepticismul cu privire la șansele ce le au într-o societate bazată pe inechitate socială, pe porniri hrăpărețe și de dominare. Nemulțumirile individuale au însă, ca mai totdeauna aspectul haotic al unor frustrări în care cei implicați își asumă vină pe
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_de_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/361159_a_362488]
-
ceasul despărțirei a bătut, trebuie să te părăsesc! Cu aceste cuvinte zeița a dispărut (n.n: a intrat în „Pământul Interior” sau s-a urcat la cer împreună cu zeii ei), lăsând în urmă copilul și amintirea ei în inima bărbatului frământat de amară durere după soția sa. Cam asta e povestea iubirii și morții ce se petrece în fiecare dintre noi azi. O poveste de altfel frumoasă, pe care de multe ori ne dorim să o uităm și nu mai reușim
SCRISOAREA NR.134 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1356128433.html [Corola-blog/BlogPost/358057_a_359386]
-
sau chiar de el și Luminița, întrebând-o de vorbă. Acasă are liniște deplină și nimeni nu o va tulbura de la lucru. Dorea să se încadreze în termenii stabiliți de ea, pentru prima parte a contractului. Toată noaptea s-a frământat în somn, chiar dacă îl avea pe Radu lângă ea. Abia aștepta să se lumineze și să rămână singură, să-și lămurească odată pentru totdeauna ambiguitatea, dar mai ales duplicitatea. Se culca cu Radu, dar se gândea la Giacomo. Cum să
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430395574.html [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
de păianjen, întinse peste tot, pe unde pașii te poartă și unde se mișcă o fustă de femeie frumoasă. Bănuiesc că numai acestea te interesează, nu orice femeie, doar ești un estet prin profesie. Bine că am aflat ce mă frământa de atâta timp și nu am continuat să persist în prostia de a fi aceeași credulă incurabilă în onestitatea oamenilor." Nu știa cum să se simtă, eliberată din nebunia înamorării sale subite de italian, sau să-i pară rău după
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430395574.html [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
Poeta accentuează în finalul poemului ideea că ea însăși este un tablou pictat cu iubire și speranță în care oricine se poate oglindi sorbind frumusețile universale: “privindu-mă pe mine/ te vei descoperi pe tine!”. (Tablou) Misterele existențiale care îi frământă gândurile și sufletul se adapă din clipele unui efemer grăbit, însă poeta le găsește forme și sensuri bine definite, pictându-le pe pânza veșniciei. Natura, soarele, iubirea și visul sunt descrise cu iscusință artistică și capătă semnificații primordiale. “ce este
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
NU TAGMA JEFUITORILOR!” Patria ne-a fost pământul Unde ne-au trăit strămoșii, Cei ce te-au bătut pe tine, Baiazide, la Rovine, Și la Neajlov te făcură Fără dinți, Sinane,-n gură, Și punând dușmanii-n juguri Ei au frământat sub pluguri Sângele Dumbrăvii-Roșii. Asta-i patria română Unde-au vitejit strămoșii! Patria ne e pământul Celor ce suntem în viață, Cei ce ne iubim frățește, Ne dăm mâna românește: Numai noi cu același nume, Numai noi români pe lume
PATRIA ROMÂNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1486647089.html [Corola-blog/BlogPost/383123_a_384452]
-
și cu copil ... ce plăcere diabolică simțeai cînd te suiai pe ea, nenorocitule? Făcea Dumnezeu dreptate? Avea umor?! A venit brancardierul și l-a luat. I-am mai zis: Dumnezeu să te odihnească, Casanova!, semn că îl iertasem, dar mă frămînta ideea că, deși trăisem în aceeași lume, el fiind ziarist, nu-i mai văzusem fața de cocostîrc pînă atunci vreme de vreo douăzeci și ceva de ani ... Ciudat, nu ?! Hai să mai bem o bere, a zis Licurișca. Ne-am
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
mii de roluri ieși și speri să fi privit ca un tot de oameni de fiare de fiicele grâului în pâini auster te arunci în prăpăstii de gânduri și oaste de magi ai inimii te umplu de ger și gerul frământă în tine și carnea arsă a sufletului copilul stingher glasul și-l lasă s-alerge prin cetate sau castelul de jocuri desprins din ieri fir de aur de argint de gând urzit în tăceri proscrise devine cerc apoi sferă în
URZIT ÎN TĂCERI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Urzit_in_taceri_anne_marie_bejliu_1383763625.html [Corola-blog/BlogPost/346877_a_348206]