680 matches
-
ca să se reculeagă. Se reculege o clipă sau se preface. Și, apoi, e sătulă de asta, se simte rău, bate la o ușă, la întâmplare. De dincolo se aud voci, râsete și zăngănit de tacâmuri. Un șef de sală, în frac negru și vestă roșie, apare în prag cu un aer năuc: "Ssst! Nu e voie! Invitații sosiți din Israel sunt deja la masă. Au făcut deplasarea special pentru inițierea dumneavoastră." "Au asistat la inițierea mea!" "Fără să fie văzuți, desigur
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
blasfemii, și se grăbește să-și strecoare coada de coțofană prin ușa întredeschisă. Rămâne împietrită. Se trage asupra ei, prin ușa închisă. Se aude un troznet și pe culoar cad două bucăți de stofă neagră. El se întoarce fără cozile fracului, și se apucă să spintece cu un cuțit cele două suluri portocalii, astfel încât țesătura să nu mai poată fi folosită. "Uite, pentru că nu l-ați ascultat, doctorul Sinus vă ia înapoi darul. Vă lasă totuși în deplină proprietate sulurile verzi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
tenis la televizor. Atitudinea lui o miră. Negru profund. Dineu la doctorul Sinus. Cu doamna Sinus și alte două cupluri necunoscute. Toți de o anumită vârstă. Bine coaptă. Cléa lipsește. E un dineu intim. În absența șefului de sală în frac, serviciul e asigurat de o servitoare cam pilită. Decorarea sufrageriei a fost concepută de doctor Sinus în mod aluziv. Un capăt al mesei se termină în scaun de closet, pentru a le aduce aminte convivilor destinul trist al cărnii îngurgitate
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
conservatori și liberalii din fosta opoziție s-au răcit îndestul și că fostul bloc e de fapt desființat, dizolvă Parlamentul. Aceasta în luna lui septembrie. În ziua de 8 septembrie, Camerele sunt dizolvate. Miniștrii și mulți dintre deputați vin în frac la Cameră. Decretul de dizolvare este foarte scurt, iar formalitatea citirii decretului tot la fel. și acum încep conciliabulele, intrigile, luptele și tragerile pe sfoară. Toate partidele se pregătesc de luptă. Liberalii lui Dumitru Brătianu se întrunesc deosebit de conservatori, având
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prăvălie care vorbește românește pe șleau. Piesa se încheie cu o tiradă în versuri, spusă de Petrică, și care se termină astfel: Sucind limba românească, Stricând graiul strămoșesc, După moda franțuzească Sau cu modul letinesc, Ne-am strâns mințile cu fracul Și simțul ne-am îmbrăcat Cu haina de unde dracul Copiii și-a înțărcat! Românimea, cât trăiește, Graiul nu și-l va lăsa, Să vorbim, dar, românește!; Orice neam cu limba sa! Factura piesei, naivă, adevărată reprezentare intelectuală a vremii, a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
când fiecare adversar ar fi câștigat o partidă. întâiul prânz dat de Isvoranu a fost câștigat de acesta. Al doilea prânz, dat de Don Aladro, a fost încă și mai strălucit. Toți musafirii - astă dată 8 la număr - ereau în frac, pe fiecare șervet un buchet de violete, flori peste tot, iar menu-ul, iată-l: Huâtres d’Ostende Caviar frais Potage à la St.-Hubert Potage purée d’artichants à la Madrilène Pastelillos Bar sauce Hollandaise Homard frais sauce rêmoulade Filet
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fată diafan de ușor îmbrăcată, s-a îmbolnăvit de plămîni și a murit. Cei doi președinți ai Senatului și Camerei deputaților, Pherechide și Orleanu, care făceau și ei parte din cortegiu, deși bătrîni, nu au avut nimic. Pherechide era în frac, fără nimic pe deasupra. S-a spus mai tîrziu că sub frac, tot corpul îi era înfășurat în pagini de hîrtie de ziare. După defilare, prefecții au fost prezentați invitaților străini, care participau la aceste solemnități. Am cunoscut atunci pe împăratul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a murit. Cei doi președinți ai Senatului și Camerei deputaților, Pherechide și Orleanu, care făceau și ei parte din cortegiu, deși bătrîni, nu au avut nimic. Pherechide era în frac, fără nimic pe deasupra. S-a spus mai tîrziu că sub frac, tot corpul îi era înfășurat în pagini de hîrtie de ziare. După defilare, prefecții au fost prezentați invitaților străini, care participau la aceste solemnități. Am cunoscut atunci pe împăratul Japoniei Hiro-Hito, prinț moștenitor la acea epocă, pe mareșalul Foch, pe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
primit un ultimatum din partea U. R. S. S. La ora 7, revine cu precizări. La ora 8, începe proba orală a examenului de bacalaureat pentru Mihai. A asistat și Carol timp de 45 de minute, constatând că toți băieții erau în frac și au răspuns foarte frumos. La ora 9, regele a plecat pentru a discuta cu șeful guvernului și cu ministrul de Externe ultimatumul rusesc. S-a întrunit apoi Consiliul de Coroană. S-a decis răspunsul la ultimatumul rusesc, propunându-se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tulburătoare câmpie! Nu a văzut, deoarece Dumnezeu, în "bunătatea" Lui proverbială, îi luase lumina ochilor. În schimb, a auzit și a simțit. În nopțile scurte de vară, a auzit mirabila polifonie a muzicii nocturne, interpretată magistral de artiștii îmbrăcați în fracuri ireproșabile, cărora indivizi cu vederi obtuze le reproșează anumite carențe privind latura materială a existenței, făcând aluzii transparente la niște împrumuturi contractate în sezonul hibernal... A auzit foșnetul liniștit al spicelor de grâu șușotindu-și în amurgul roșiatic aventurile lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
iar seara se întâmplă să vezi cum cuplurile obișnuite iau cina în restaurantele cochete de cartier (paharul de vin roșu este nelipsit chiar și la vârste înaintate) sau cum vin cu metroul doamnele îmbrăcate extrem de elegant, însoțite de domni în frac, și merg braț la braț spre Opera din Viena... Pe scurt, o "teleportare" într-un teritoriu de vis. Am scris despre Viena și am postat totul pe blogul meu, http://cristina-rhea.blogspot.ro. A.B.Cam cât timp lucrați la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Parlamentarilor... le oferă patru versuri Fanius: Voi sunteți jerbă de flori! Comparația-i frumoasă; Dar în jerbe - adeseori Sunt și flori ce rău miroasă! Lui Mișu Fotino, directorul Teatrului Național din Cernăuți, cu ocazia reprezentării a suta oară a piesei „Fracul”, în care personajul principal, un croitor, jucat de dl. Mișu, devine ministru, Cehan Racoviță, editorul ziarului Timpul îi dedică - lui Mișu Cepeleagă - catrenul: Te-am văzut în fine-n „Fracul” Și mi-am zis pe loc: „Săracu, Fosta-ai când
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Cernăuți, cu ocazia reprezentării a suta oară a piesei „Fracul”, în care personajul principal, un croitor, jucat de dl. Mișu, devine ministru, Cehan Racoviță, editorul ziarului Timpul îi dedică - lui Mișu Cepeleagă - catrenul: Te-am văzut în fine-n „Fracul” Și mi-am zis pe loc: „Săracu, Fosta-ai când ai fost actor, Astăzi ești chiar croitor!” Echo revine și lui X... om bătrân, care face curte unei fetițe, îi spune: Văd că-i juri și-i spui în șoapte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scînteia,/ Iar aripa-ți tare prin zări să te poarte./ Din sufletu-mi limpede du astă carte/ Poporului brav din Coreea...") de Andi Andrieș, Jos mîinile de pe Coreea! ("Coreea vrea pace, nu gloanțe, morminte!/ S-o știe tîlharii aceia/ Cu frac și monoclu!/ Că drepturi ce-s sfinte/ Se-ncheagă și cresc din aceste cuvinte/ "Jos mîinile de pe Coreea!") de N. Albu. Paradoxal e că tot aici redacția, într-un articol de fond, își impune, între altele, prin scrisul lor "să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care debutaseră aproape în același timp : la Ion Luican, care avea să ajungă mai apoi vedeta de la Izvorul rece ; la Gheorghe Ionescu, fostul student la medicină care, după ce leșinase la prima autopsie, își vânduse toate cărțile și își cumpărase un frac și câteva instrumente, mai apoi luându-și numele de scenă Gion ; la amicul său de suflet, „eternul îndrăgostit“, Titi Botez ; la Dorel Livianu sau, mai ales, la cel devenit la fel de repede faimos și care interpreta tot romanțe și tangouri, brăilean
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și restaurante din oraș, furându-le publicul care îl urma pretutindeni. L-am văzut la Roata lumii, pe Calea Dorobanților. Era o forfotă de lume elegantă, oglinzi multe, miros de bogăție, reflectoare care dădeau o lumină de basm, chelneri în frac, flori și pate de fois gras. Femei splendide, șampanie, și deodată s-a făcut liniște. Rumoarea a fost întreruptă de ceva misterios. Pe scenă a urcat Cristian Vasile. Avea o voce care îți tulbura inima. Avea și o frazare extrem de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a făcut liniște. Rumoarea a fost întreruptă de ceva misterios. Pe scenă a urcat Cristian Vasile. Avea o voce care îți tulbura inima. Avea și o frazare extrem de originală. Nu mai vorbesc de ținută, de felul mândru în care purta fracul. De altfel, în acei ani era Regele Bucureștiului muzical. Avea distincție, farmec, dacă el cânta o melodie într-o seară, devenea repede șlagăr. Roata lumii era centrul distincției bucureștene. Am fost atât de impre- sionat de Cristian Vasile încât, după ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
recunoscut locul la televizor. Răsfoiserăm acolo, în plimbările noastre prin oraș, cu doar două luni mai devreme, cărți expuse pe tarabele înghesuite și ascultaserăm, fascinați, piese de muzică clasică interpretate de o orchestră de tineri muzicieni de elită, îmbrăcați în fracuri, care se distrau și câștigau un ban cântând pentru trecători. O realitate urâtă și dezgustătoare ne forța prea repede să ne despărțim de niște amintiri ce nu mai corespundeau „evoluției” evenimentelor, noului „model” sângeros pe cale de afirmare. La scurt timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
moldovan, Docilă, care are unul din cele mai bune restaurante din Amsterdam: Bagatelle. Fost servitor și lucrător. Este aici, la Amsterdam, un restaurant foarte scump, deși se numește Bagatelle. Găsești acolo stridii și pește felurit. Te servesc chelneri gravi în frac și mănuși. Mesele strălucesc de curățenie. Jos, prăvălie de delicatese și fructe. La etajul întăiu o mică sală de restaurant, împărțită în mici loji discrete. La al doilea, un alt salonaș ș-alături un fel de chambre séparée pour parties
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
etc.) însă pentru progres și civilizație n-au făcut nimic. Abia astăzi de la intrarea în conștiința tuturor popoarelor a democrației progresiste, începe și în Asia o mișcare de idei și sentimente care deschid paginile istoriei omenirii mongole. Un Zulu în frac rămâne tot Zulu. Un om cu mentalitate obtuză, lucrând fără inteligență și supus violenței instinctelor, rămâne în afara civilizației. Umblă într-un Rols-Royce dar rămâne un primitiv. Poate fi comic ca un urs pe bicicletă; pretenția la umanitate îi dă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la masă. Doamna Pherekyde crezu că este vorba de un prânz de familie și adăstă. Când se deschiseră ușile sălii de mâncare și văzu defilarea în mare ținută, rămase încremenită: d-na Triandafil la brațul colonelului german în uniformă, în frac I. Militineu, George Lerescu, Nindi Romalo, d-rele Bilciurescu și altele în rochii decoltate, numai fiica colonelului avusese tactul să nu-și schimbe costumul de infirmieră pe o rochie de bal când lumea se mai omora. Biata d-na Pherekyde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ion cel prost care a intrat ziua mare pe fereastră în casa popei? Nu?... Să v-o spun eu. Dar pănă a nu începe istoria cam corozivă a lui Ion cel prost, iute intră pe scenă pudicul Naum, îmbrăcat în frac și cu un portofoliu subsuoară. Fi donc113, cu asemene literatură qui nous blesse 114, zice el indignat. Am aici pe Aegri Somnia al cărei farmec te adoarme, pe Filemon și Baucis, doi năuci înamorați, prefăcuți în trunchiuri necuvântătoare ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
făcut zob monoclul, cu ochi cu tot, al unui Lahovary, care s-a proțăpit Înaintea mea, la o re cep ție a Didinei Canta cuzino, măsurându-mă lung de sus și până jos fiindcă purtam haină și lavalieră negre În loc de frac cu crăvățică albă, pe care nu le aveam și nici că le-aș fi pus pe mine. (Nu protesta Împo triva stupidității obiceiului de a pune cravată albă, scria Taine. Un salon este ca o expoziție de mărfuri, iar tu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
iar orchestra doar când intrau tobele. Soliștii se mișcau ca niște gândaci și, dacă n-aș fi avut impertinența să cobor la pauză în holul central și să mă vântur, cu trufia frustratului, printre rochiile de seară ale cucoanelor și fracurile de dinainte de război ale unor domni în etate, probabil că prima mea întâlnire cu opera ar fi fost și ultima. Un bărbat între două vârste, a cărui înfățișare mai mult decât îngrijită impunea respect și unui îndărătnic din naștere ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
unor fire de praf imaginare, care, în concepția mea de director ce eram, ar fi dăunat prestigiului băncii pe care o conduceam, mai cu seamă într-o zi festivă, ca aceea a Jubileului... Mi-aduc aminte că, îmbrăcat cu un frac strâmt, sufocat de gu lerul tare și de cravata bogat înfășurată, cu o mustață lipită sub nas, cu monoclu în ochi și cu jobenul în mână, mă surprindeam, înaintea ieșirii mele în scenă, gândind ce bine ar fi și cât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]