2,593 matches
-
foarte multe partide, față de cele două cu care s’a început epoca modernă, înseamnă entropizare), sociologia (trecerea de la familia extinsă, identică cu toți descendenții în viață ai unui strămoș care trăiesc și lucrează în devălmășie, caracteristică societăților agricole, la o fragmentare într’o mulțime de familii nucleare − mamă, tată, copii − caracteristică societăților industriale, înseamnă dispariția polarizării, deci entropizare), într’un cuvânt filosofice, tot așa rH-ul (sau potențialul redox; detalii sunt disponibile în ) capătă, pe lângă accepțiunea chimică o seamă de aspecte
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
care fac din oraș un mozaic de mici lumi, care se ating dar nu se interpenetrează. Relațiile sociale sunt impersonale, contactele noastre fizice sunt apropiate, dar contactele sociale sunt distante. Adepții Școlii de la Chicago postulează o relație cauzală clară între fragmentarea vieții sociale în oraș și fragmentarea individualului într-un set de roluri. Societățile urbane și cele rurale au fost tratate însă în această tradiție ca fiind foarte antitetice una față de cealaltă. Cohen consideră că este absolut incorect să postulăm sfârșitul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de mici lumi, care se ating dar nu se interpenetrează. Relațiile sociale sunt impersonale, contactele noastre fizice sunt apropiate, dar contactele sociale sunt distante. Adepții Școlii de la Chicago postulează o relație cauzală clară între fragmentarea vieții sociale în oraș și fragmentarea individualului într-un set de roluri. Societățile urbane și cele rurale au fost tratate însă în această tradiție ca fiind foarte antitetice una față de cealaltă. Cohen consideră că este absolut incorect să postulăm sfârșitul comunității, observând că nenumărate studii ne
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cresc în cercuri concentrice, atât funcțiile externe, cât și cele interne ale comunității pot crește dincolo de contactul unora sau al majorității membrilor comunității locale. "Specializarea funcției, fie de comunități ca întreg, fie de grupuri sau indivizi, poate avea drept consecințe fragmentarea și compartimentarea vieții sociale până la nivelul la care o persoană poate interacționa cu ceilalți doar în situații specifice, de exemplu la locul de muncă sau în timpul liber sau la biserică, dar nu la locul de muncă și în timpul liber și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
posibil și foarte probabil ca fiecare să fie parțial corect, dar fiecare dintre aceste argumente este corect într-un fel care retrage valoarea celuilalt. Primul argument arată că teoria politică liberală reprezintă cu acuratețe practica socială liberală. Societatea liberală este fragmentarea în practică, comunitatea fiind exact opusul, locul coerenței, conectării și capacității narative. "Aceasta este tema comună a tuturor comunitarismelor contemporane: lamentarea neo-conservatoare, acuza neo-marxistă și neoclasică sau frământarea mâinilor în stil republican" (Walzer, 1996: 55). În condițiile în care societatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
liberală. Deși mai dificil de acceptat, apare ideea că, dacă trebuie să creăm o uniune artificială și istorică dintr-o multitudine de entități izolate, starea de natură ar putea fi luată în considerare ca punct de plecare conceptual. Atât timp cât, datorită fragmentării noastre, este greu de crezut că vom ajunge să cădem de acord cu privire la ceea ce este bun, ar fi de preferat ca, în spiritul tradiției liberale standard, să acceptăm prioritatea justiției procedurale asupra concepțiilor cu privire la ceea ce este bun. Inversând cunoscuta întrebare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
diferențierii sociale ca fiind amorale toți trebuiau să fie egali , impunerea unei societăți egalitare, depășirea problemelor instituționale (ineficiență, birocrație, încredere scăzută în instituții), importanța dimensiunii personale în politică care a dus la un nivel scăzut de respect pentru lege, la fragmentarea partidelor politice și la instabilitatea acestora, obținerea puterii pe căi personale și nu instituționale, etc -, creșterea importanței și rolului statului, ca protector al oamenilor, în detrimentul descentralizării și al societății civile și dezvoltarea următoarelor domenii bunăstare socială, economie și mediu, cultură
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unități sociale coezive ca familia, neamul, asocierea voluntară, vecinătatea. Există însă și autori ce afirmă că nu întotdeauna globalizarea are ca rezultat dezvoltarea unor societăți omogene, uniformizate și că în unele părți ale lumii globalizarea produce mai degrabă efecte de fragmentare și dezintegrare (Held, 2003). Este de notat și efortul pe care organizații supranaționale cum ar fi Uniunea Europeană, Banca Mondială și Organizația Națiunilor Unite îl fac pentru a propune și a implementa politici menite să întărească comunitățile locale. Din aceste motive
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
toată lumea este de acord că transformarea sistemului internațional și procesele de globalizare au dus la un puternic curent de revitalizare a diferențelor, la o nouă percepție a identităților...De fapt globalizarea redeschide problema identităților. Interdependența economică generează o reacție de fragmentare. (Georgiu, 2001: 151) Cele două procese acționează în sens invers: în timp ce globalizarea presupune integrare, creșterea interdependenței economice între diferite puncte ale lumii, identitatea culturală sau mai ales modul în care este utilizat astăzi acest concept în discursurile sociologice, politice sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este parcelat deloc, restul având terenul agricol parcelat în medie în 3,3 parcele. Pentru anul 2007, 29% din respondenți au terenul neparcelat și restul declară că au în medie 3,2 parcele. Se observă așadar o ameliorare a situației fragmentării terenurilor. Eurobarometrul Rural 2003 arată că 88% din cei intervievați reușesc să-și lucreze tot pământul și doar 10% au și pământ nelucrat, invocând ca motive prețul ridicat al lucrărilor agricole (29%), calitatea proastă a pământului (20%), depărtarea prea mare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cazul. Într-o primă etapă am recodificat aceste variabile conform coloanei 2 din tabelul 6.10. Indicele este unul aditiv, modul de calcul fiind vizibil în același tabel. Ceea ce rezultă este așadar un indice ce ia în considerare mărimea terenului, fragmentarea lui în parcele și procentul de teren lucrat. Calculând mediile acestui indice pentru fiecare din județele României, se obține figura de mai jos. Mediile variază între 1 și 5, ceea ce înseamnă că nici un județ nu are media 6 sau 7
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
terenurilor și mărimea parcelelor este inerent mai mică. Cu toate acestea, relieful nu este singurul factor explicativ, pentru această situație, dovadă fiind faptul, că în 2007 situația proprietății funciare se îmbuătățește la unele din aceste județe. O altă explicație pentru fragmentarea tereurilor din aceste județe și valorificarea parțială a pământului este probabil moul în care proprietarii de pământ au primit titlurile de proprietate, lipsa acestora îngreunând tranzacțiile cu pământ. Din figura 6.2 se poate observa că tendința este ca în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Calculul Indicelui Proprietății Funciare permite evidențierea faptului că marea majoritate a județelor României înregistrează o situație deficitară a proprietății funciare în 2002, în sensul posesiei unor parcele prea mici de teren pentru a putea realiza o agricultură performantă, în sensul fragmentării excesive a terenului și a valorificării incomplete a acestuia. Situația se ameliorează până în 2007, pentru cea mai mare parte a județelor. În ce privește cele două sate, situația se prezintă astfel, din punct de vedere al aspectelor funciare și economice: în ambele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și stoloni), spre exemplu ciulinii, feriga, potbalul și coada șoricelului, prin pliviri sau tăieri (butășiri) poate fi eficientă în stadiile incipiente. Prin tăierea lăstarilor aerieni rezultă lăstari mai mulți și mai mici iar în arături crește numărul de plante prin fragmentarea și prin îndepărtarea mugurelui terminal. Punctul slab este numărul limitat de muguri, așa că prin epuizarea lor nu mai poate fi realizată creșterea în continuare. Ținta controlului prin pliviri ar trebui, așadar, să stimuleze creșterea mugurilor laterali prin îndepărtarea rizomilor și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
noi acorduri monetare și de liber schimb. Aceste aranjamente sunt importante nu numai pentru a contracara efectele pe termen lung ale recesiunii, cât și pentru a ține piept creșterii economice din economiile emergente... Mai mult, pot fi realizate fără riscul fragmentării economice sau al conflictelor geopolitice."375 Toate acestea sunt deocamdată probleme de perspectivă. Mult mai presantă este perfecționarea ordinii actuale pentru a-i spori capacitatea de a integra țările care se afirmă ca puteri importante ale momentului. Adaptarea ordinii actuale
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
înțelegerea unui text complex, a unui text științific. A. Smirnov a studiat această chestiune, căutând să stabilească evoluția procesului atunci când se urmărește o înțelegere profundă, vizând și o temeinică asimilare a textului. La prima lectură, nu se realizează decât o fragmentare a materialului, o grupare a ideilor după înțelesul lor. Uneori însă suntem nevoiți să schimbăm în minte locul unei idei: una aflată la sfârșit, dar care precizează înțelesul celor din primul fragment, e luată în considerare la început. La a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
această meserie este căutată îndeosebi de femei. România nu face excepție de la această regulă. Stereotipul care circulă în câmpul social este acela că meseria de profesor este o profesiune feminină. Unii sociologi cred că însuși specificul acestei profesiuni, care presupune fragmentarea obiectivelor și intensificarea controlului extern, o face neatractivă pentru bărbați. Multe cercetări evidențiază faptul că această meserie pare să convină mai bine femeilor, capabile să accentueze dimensiunea expresivă și afectivă. Salariile mai puțin ridicate îndepărtează, de asemenea, pe bărbații care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
taxelor și impozitelor era reglementată la nivel central, iar distribuirea lor se făcea la același nivel, ceea ce a permis statelor europene să finanțeze flote de război, forțe terestre expediționare permanente care să protejeze sau să impună interesele statelor în colonii. fragmentarea sistemului internațional într-un număr foarte mare de actori internaționali, ceea ce a determinat o politică a acestora întemeiată pe cerințele supraviețuirii prin acumulare de putere. Aceasta a însemnat căutarea unui avantaj față de celelalte state și menținearea și adâncirea lui în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
extrem de mare, deși beneficiile marginale de pe urma acestor noi achiziții teritoriale erau nule sau net inferioare costurilor de achiziție și de menținere. Alți autori au mers până într-acolo încât au considerat colonialismul ca fiind principala cauză a primului război mondial. Fragmentarea sistemului internațional a fost posibil odată cu începutul procesului de formare de noi state-națiuni, care a început în Europa Centrală și de Vest imediat după Viena. El a culminat cu unificarea Germaniei și a Italiei. Europa estică intră în acest proces
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este însă una dintre zonele cu cel mai mare potențial conflictual, fiind alcătuită dintr-o serie de state mici și vulnerabile, ce se dorea să constituie o zonă-tampon între Austro-Ungaria, Rusia și Turcia. Una dintre consecințele imediate ale procesului de fragmentare a sistemului internațional a fost creșterea foarte mare a numărului actorilor internaționali, o tendință inversă față de cea din secolul precedent, când numărul actorilor tindea să se micșoreze. Această creștere a numărului de actori ai sistemului a produs o serie de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-se la Washington, unde va rămâne până în zilele noastre. În plus, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial începe procesul de decolonizare, ale cărui consecințe asupra sistemului se vor resimți imediat. Acesta apare ca o continuare a procesului de fragmentare a sistemului internațional înițiat încă din secolul al XIX-lea. Înainte de toate, popoarele din vechile colonii își dobândesc acum libertatea fie prin simpla dezangajare a puterilor majore din zonele respective, fie ca urmare a dezvoltării extraordinare a ideologiilor naționaliste în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la nivel sistemic să dispară după sfârșitul „războiului rece”. SUA constituie singura superputere la nivel mondial, iar poziția sa nu este contestată de nici un alt stat. În plus, în anii ’90, avem de-a face cu un proces intens de fragmentare a sistemului internațional, ceea ce conduce încă o dată la creșterea numărului membrilor sistemului internațional. Acest proces este accentuat suplimentar de războaiele etnice din Europei de Sud-Est (mai ales în fosta Iugoslavie) și de procesul de constituire și consolidare a statelor africane
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în Evul Mediu: Biserica Catolică, dar și ducatul, comitatul, regiunea; astăzi: Uniunea Europeană, dar și regiunea - vezi cazurile cunoscute ale Scoției, Cataloniei); tendința de dezintegrare statală (dezintegrarea imperiilor în Evul Mediu și a monarhiilor importante, la diferite momente în timp; astăzi: fragmentarea statelor plecând de la revendicarea dreptului la autodeterminare - de pildă, Cehoslovacia, Iugoslavia); practicarea violenței private internaționale (în Evul Mediu, fiecare suzeran avea vasalii săi, aceștia, la rândul lor, dispunând de grupuri de supuși înarmați și loiali, existau flotele piraților, flotele puternic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care să justifice și să clarifice necesitatea acestor acțiuni. Odată descoperite și făcute publice, aranjamentele secrete sau inducerea în eroare a publicului se pot întoarce împotriva conducerii (Fearon, 1994, pp. 577-592). Similar, dacă definim democrațiile ca „sisteme de putere dispersată”, fragmentarea centrelor decizionale atrage după sine multiplicarea șanselor de inhibare a tendințelor belicoase (Jervis, 2002, p. 4). Același tip de argumentare o constituie și invocarea principiului check and balances (Layne, 1994, p. 9). Aceste constrângeri instituționale acționează în direcția descurajării inițierii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
împotriva regimurilor autocratice sau dictatoriale (ca în cazul recentei intervenții în Irak), dar și împotriva democrațiilor instabile sau fragile - cum ar fi intervenția americană în Chile din 1973. Privitor la argumentul constrângerilor instituționale, una dintre premisele fundamentale se referă la fragmentarea centrelor decizionale și multiplicarea posibilităților de blocare a tendințelor agresive. Totuși, realitatea pare să arate de exemplu, că instituția prezidențială în Statele Unite a reușit adesea să se sustragă sau să depășească opoziția instituțională derivând din separația puterilor în stat; mobilizarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]