1,984 matches
-
dreaptă măsură; ea n-are consoane pre moi, nici prea aspre, nici vocale prea lungi sau prea scurte: mai toate sunetele sunt medie și foarte curate. Cu toate acestea în teatru avem ocazie de a auzi vorbindu-se cu ton franțuzesc (nazal) sau spaniol (gutural ). Gâtul d-lui Manolescu de ex. joacă un mare rol în declamația d-sale, deși în limba românească până și consoanele guturale c, g, ch nu se produc în gât chiar, ci aproape de el la capătul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ea ar fi fost jucată. Sub masca lui Constantin Brîncovanu au fost torturată persoana d-lui Galino. Tortura a fost foarte înceată și minuțios aplicată, dat totuși n-a fost în stare de a-l dezvăța pe d-nialui de accentul franțuzesc și de persecutarea, ba chiar uciderea sărmanului ă. Dar se poate că ne și înșelăm. Domnul în cestiune este poate creatorul unei limbi nouă, numită cea romene. O limbă foarte interesantă din punct de vedere patologic. Căci, într-adevăr, pentru ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
act despre faima răspândită că guvernul turcesc a oferit drept plată numeroșilor săi creditori evreiești din Anglia cedarea unei părți din Palestina. Sir Hammond din Londra s-a pus în relațiuni cu Chwedalla, fondatorul unei societăți compuse din evrei englizești, franțuzești și austriecești cari au intențiunea de a cumpara cu un capital de 8 milioane funți sterling de la Poartă întreaga țară a făgăduinței. După o publicare a lui Chwedalla însă o astfel de cesiune nu va fi cu putință decât cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
între franțujii noștri, atunci am fi avut a înregistra: 1) o despărțenie, 2) un duel în care bărbatul legitim cădea mort, 3) căsătoria între cicisbeo și cucoana văduvită. Dar atuncea unde ar fi deosebirea între o tragedie țigănească și una... franțuzească? [16 iulie 1876] ISTORIE ["D. HASDEU, ÎNTORCÎNDU - SE... "] D. Hasdeu, întorcîndu - se din escursiunea întreprinsă în interesul arhivelor statului, face o dare de seamă despre rezultatele dobândite. Ajungând la Cracovia s-a pus la lucru întîi în biblioteca Universității, fundată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
grație comportamentului lor inconsecvent de cele mai multe ori. Poate că erau de fapt niște firi capricioase numai, sau niște egoiști pur și simplu. Ceea ce înțelegeau cu siguranță era faptul că nu se voiau cu niciun preț realiști, întocmai ca eroii romanelor franțuzești existențialiste, pe care le devorau cu plăcere. Încercau doar să-i imite, luându-i drept modele complexe de simțire și trăiau chiar angoasele lor pe pielea fiecăruia. Codrin deprinsese în timp obiceiuri cam costisitoare și maniere mai puțin elegante, în
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
își puse iarăși capul pe pernă, se înveli cu cearșaful peste ochi, prefăcându-se că doarme. Pe urmă s-a ridicat brusc și a cerut o țigară, apoi s-a dus la baie și când a revenit mirosea a parfum franțuzesc. Codrin o urmărea luându-și cafeaua. -Ce-i cu tine, ce s-a întâmplat? -Știi câți bărbați au existat în viața mea? -Bănuiesc că destul de mulți. -Ce te face să crezi asta? -Faptul că ești profesionistă la pat. Hai mai ia
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
propriile-mi cuvinte. Treizeci. „Ceva din prospețimea fecioarei mai persistă la o femeie de douăzeci și nouă de ani, însă nu-i mai rămâne nimic uneia de treizeci.“ Amintindu-mi aceste cuvinte pe care le-am citit într-un roman franțuzesc cu multă vreme în urmă, m-a cuprins o melancolie de care nu era chip să scap prea curând. Am privit pe fereastră. Marea, scăldată de lumina amiezii, sclipea cu intensitatea orbitoare a unor bucăți de sticlă. Mi-am adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
-și ascundă diamantele în stomac. Sau în Rusia Sovietică - și acum ne dezvăluia tot ce credea, că era alături de comuniști și îl admira pe Lenin, dar mai ales pe Troțchi, care câștigase războiul civil mergând în tanc și citind romane franțuzești, în timp ce țarul, preoții, baronii, generalii și proprietarii de pământuri erau scoși afară cu focul din palate. Între timp, Jimmy și cu mine ședeam pe cele două valize mari ale lui Tambow și strigam „Hai la brice ascuțite!“ și ne vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
anul trecut, Femeie, Căsătorie, Parteneri. O mie și una de tranzacții în care se împușcă francul, nici o comandă nefiind prea mare, nici o sumă prea mică. Și în tot răstimpul ăsta, vorbăreț, maimuțărindu-se, clasic, filosofic, homiletic, sforăitor, dând tuturor poze franțuzești și imitații de rahați de la magazinele cu noutăți de pe Clark Street, amocuri pornografice și numere din Somebody’s Stenog*; tachinând-o pe Lollie Fewter care era abia venită de la depozitele de cărbune, fata aceea cu ochii ăia verzi din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
gardă împotriva lui Einhorn. Nu avea deloc încredere în el. N-avea încredere nici în bărbatu-său, care îi dădea tot ce poftea, un apartament imens și ultra-decorat în Cartierul de Sud, porțelan de Haviland, obloane scumpe, covoare persane, tapițerii franțuzești, radio Majestic cu douăsprezece lămpi. Ăsta era Karas, în costum la două rânduri de șagrin, bărbierit și pieptănat cu destul de mare greutate, total depășit, cu negii de pe față ocoliți de brici și părul netezit cu briantină. Faptul că arăta fercheș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
îi sângerau nițel. Tot timpul încerca să facă pe durul și cred că problema lui era că de fapt nu era omul potrivit să conducă un loc simandicos ca ăsta. Pentru că magazinul ăsta era un fel de salon, cu lămpi franțuzești ținute de brațe omenești care se iveau din perete, draperii cu volane, mobilă chinezească - genul ăla de loc în care atmosfera este îndulcită, protejată de mediul de afară, chiar de aerul unei străzi ca Rue de Rivoli, cu ajutorul covoarelor turcești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să nu te acoperi cu aur. De ce? m-a întrebat și se vedea că ea chiar nu înțelege. Nici eu nu puteam să pricep ideile pe care le avea despre bani. Dădea treizeci de dolari pe o pereche de foarfeci franțuzești într-un magazin cu argintărie de pe Michigan Boulevard - o hudubaie care adăpostea un întreg trusou de argint - iar apoi foarfecii ăia nu apucau nici măcar să taie un fir de ață sau să reteze un nasture, ci dispăreau în fluxul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
sărbătoare Înainte de a ajunge în Mexic și chiar după aceea, câteva zile, am fost convins că fiesta e un produs al unei lumi care se distrează ușor. Abia după ce mi-am pierdut o noapte citind pe nerăsuflate, într-o ediție franțuzească, Labirintul singurătății al lui Octavio Paz, am înțeles că puteam să trec prin Mexic fără să văd decât aparențe. Așa cum râsul, la Baudelaire, nu e străin de tristețe, fiesta nu e străină, se pare, de singurătate. Dimpotrivă, singurătatea ar fi
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
dădea spre o alee nu departe de Covent Garden, era plină de lucruri pe care i le dăruisem eu. Duceam de mult timp o bătălie inutilă cu lipsa cruntă de bun-gust a lui Georgie. Numeroasele reproduceri după pictori italieni, prespapieruri franțuzești, obiecte decorative aduse din Derby, Worcester, Coleport, Spode, Copeland și alte mărunțișuri - căci rareori se întâmpla să nu-i aduc ceva când veneam la ea - zăceau risipite, în ciuda eforturilor mele, într-un talmeș-balmeș care amintea mai degrabă de un magazin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
vârsta lui. Gabriel consultase medicii, care-i spuseseră că nu există pricini de îngrijorare. Adam ajunsese în grădina Belmont și se dusese de-a dreptul la garaj. Acesta, cunoscut sub numele de „casa motoarelor“, era o clădire cu un turnuleț franțuzesc, care reproducea întocmai turnul casei mari. Sub streșini, se înșira un colan întreg de cuiburi de rândunele de anul trecut, dar anul acesta nu sosise încă nici un locatar. În interiorul garajului se afla automobilul Rolls-Royce alb, pe care Alan McCaffrey îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tropicală unde nimeni nu-i acorda atenție. Sari la mine pe patul lui Evie, stând pe spate în acea primă noapte, dar neputând să dorm. Vântul ridică perdelele, perdelele de dantelă. Toate mobilele lui Evie sunt în genul ăla provincial franțuzesc, pline de fantasticării și vopsite în alb și auriu. Nu e nici urmă de lună, dar cerul e plin de stele, așa că totul - casa lui Evie, tufele de trandafiri, perdelele de la dormitor, dosul palmelor mele pe cuvertură - e fie negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Evie, cu cioburile căzute din gemulețul de lângă ușa principală și candelabrul austriac de cristal al lui Evie care scânteiază ca o bijuterie pentru locuințe. Singurul alt obiect e-o măsuță în acel stil provincial franțuzesc alb și auriu. Pe măsuța franțuzească e-un telefon très oh-là-là cu receptorul mare cât un saxofon de aur așezat într-o furcă de aur peste o cutie de fildeș. În mijlocul cercului de butoane e-o camee. Foarte șic, probabil că-și spune Evie. Ținând cuțitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
scot un sunet delicat cînd Își mișcă mîna. Iar Mircea, despre niște chestii pe care taică-său, director de uzină agricolă, i le aducea din Franța, În copilăria lui - Încă mai păstrează stiva făcută ferfeniță de cărți de benzi desenate franțuzești cu Doc Justice, Rahan și Corto Maltese. Ați Întreținut mirajul lumii normale, cu cioburi strecurate cine știe cum prin vigilența Anomaliei cîrmuite de un analfabet. Acum vedeți cu ochii voștri cum arată lumea normală, chiar dacă Întîmplarea face să fiți Într-o altă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În orașul Caracal, În care, după cum s-a spus, comerțul capitalist Înflorește cu o viteză de bun augur. Ai să-l vezi pe unul din veterani, după o cină clasică la lumînări, cu meniuri care includ vînat, trufandale și vin franțuzesc, În fața televizorului (care acum nu se mai stinge nici cînd emisia Încetează) din care vin știri despre lumea exterioară, făcînd o criză de nervi - tacîmuri trîntite de pereți, urlete incoerente despre mama cuiva, o acută nevoie de a pleca din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că mi-a trecut complet greața. Ce preferințe ai? Bucătărie italiană? Franțuzească? Chinezească? —Mă crezi sau nu, aș da gata niște carne de porc cu sos dulce-acrișor. Și eu, speram să spui asta. Ador mâncarea chinezească, zise Ruby. Mâncărurile alea franțuzești rafinate nu-mi tihnesc nici pe departe așa de bine. Are... Are... — Chestia aia, rostiră ei Într-un glas și se puseră pe râs. În drum spre Chinatown, trecură pe lângă un McDonald’s și Ruby măsturisi că Big Mac-urile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și ei că ar fi cazul să se gândească la mâncare. În timp ce citea meniul, lui Ruby Îi veni În minte un lucru. Cum s-ar simți ea dacă s-ar dovedi că Sam nu vrea să Împartă mâncarea? În restaurantele franțuzești și italienești nimeni nu Împărțea mâncarea, deși era permis să guști, dar numai dacă erai invitat (regulă pe care mătușica Sylvia mai trebuia s-o bage la cap), dar În cele indiene și chinezești, toată lumea Împărțea. În felul ăsta, lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
i se scufundară Într-un covor crem asortat. Stătea În ușă analizând canapelele din piele crem și perdelele lungi până În pământ tot asortate, cu cordoane și funde inflorescente și broderii cu fir de aur. Pereții erau În două nuanțe: tapet franțuzesc de mătase de culoarea fulgilor de ovăz sub bagheta de lemn și un alb murdar mai deschis deasupra. Ruby se uită În sus: —Uau, candelabrul e la fel ca cel de la magazin. Sam dădu ochii peste cap. —Știu. Kristian, proprietarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
pe profesor - ca boii și vacile la staul: cu capu-ntre urechi și mințile goale de orice gând. Ce-ați putea voi pricepe din tabelul lui Mendeleev, din aria laterală a unei piramide, din fotosinteză, din subordonata subiectivă, din mai-mult-ca-perfectul verbelor franțuzești ori din organizarea socială a perioadei sclavagiste? Nimic! Și nici nu vă chinuie neliniștea că n-ați Înțeles. Pe când dacă vii frumușel În vacanță la școliță, Înveți fără să vrei niște lucruri. Atunci când dai cu sapa pe lotul școlar, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care atrăgea atenția asupra protecției muncii: bocanci cu tălpi groase, ca să nu poată fi străbătute de așchii ascuțite de metal, halat albastru Încheiat cum se cuvine la toți nasturii, iar pe cap, În loc de bascul de pe afiș, Îmi pusesem o șapcă franțuzească din velur, foarte frumoasă, deși nițeluș tocită. Șapca aia - dar uite că intru În altă poveste și nu vreau - o aveam de la o mătușă a mea de la oraș, care și ea o căpătase de la o cumnată a ei, al cărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tipografice și slaba calificare a zeițarilor români, „cari ignoră cu totul limba elină“ („O Qeatˇj“, nr. 38 din 22.05.1861, p. 142), fapt care a dus la încropirea unei tipografii proprii, la care se tipăreau, alături de ziar, cărți grecești, franțuzești, românești (Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 35). În 1873, mai toate foile grecești au tipografii proprii, dând și anunțuri pentru prestări de servicii tipografice. Lista de periodice grecești o aflăm la anexa 1 din lucrarea Olgăi Cicanci, Presa de limbă greacă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]