1,279 matches
-
se face la capetele de ruptură „francă“ a celor două catene și b) o joncțiune care se face totuși, deși capetele rupturii nu au caracter de ruptură francă. Așa cum se poate observa, în primul caz (joncțiunea de la capetele cu ruptură francă) leziunea este recunoscută de proteinele Ku 70 și Ku 80, care recrutează o proteinkinază depen dentă de ADN (ADN-PKcs; cs = catalytic subunit). Fixarea ADN-PKcs fos fo rilează câteva proteine care fixează complexul. Apoi XRCC4 (X Ray Cross Complementing 4) și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ADN-PKcs; cs = catalytic subunit). Fixarea ADN-PKcs fos fo rilează câteva proteine care fixează complexul. Apoi XRCC4 (X Ray Cross Complementing 4) și ADN-Ligaza IV restabilesc continuitatea catenelor. În cazul când joncțiunea se face la capetele care nu prezintă o ruptură francă, unirea capetelor are loc în zone cu omologie. Proteinele care intervin sunt Rad1, Mre11 și NBS1. Ele formează un complex cu proprietăți exonucleazice. În final, cele două catene ale ADN sunt lipite. Procesul se face cu pierderea secvențelor dintre cele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
populare și au apărut limbile romanice, care au receptat elemente din diferite domenii de activitate (cu predilecție însă din domeniile politic, juridic, militar și vînătoresc) și aparținînd unor categorii morfologice diverse, dar cu precădere substantive, verbe sau adjective: fr. garant < franc warand; it. guerra, fr. guerre < franc werra "frămîntare"; it. guardare, fr. garder, prov., sp., pg. guardar "a păzi, a observa, a privi"< germ. wardon; it. bianco, fr., prov. blanc < germ. blank; fr., prov. franc, it., sp., pg. franco < franc frank
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanității la alta, atît prin intensitate și consecințe, cît și prin sursa germanică, adică prin limba sau varianta germanică din care au pătruns împrumuturile. Cele mai numeroase cuvinte de origine germanică există în graiurile galo-romanice, adică franceze, unde predomină elementul franc, urmează graiurile provensale, cu predominarea elementului vizigot, și cele franco-provensale, cu numeroase elemente burgundice. După aceea, vin graiurile italiene, în special cele nordice, care posedă cuvinte ostrogo-tice și lombardice și, în sfîrșit, cele iberoromanice, cu elemen-te vizigote, vandalice și suebice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru marcarea expresă a reverenței, așa cum s-a întîmplat în alte limbi romanice (italiană, spaniolă, portugheză, catalană). Caracterizată printr-un puternic adstrat germanic, franceza are încă din perioada veche numeroase elemente din limbile germanice (circa 600 de cuvinte, mai ales france). Apoi, de-a lungul timpului, franceza a împrumutat alte ele-mente din diferite limbi germanice (precum daneză, norvegiană, neerlandeză -flamandă și olandeză-, germană și, mai ales, engleză), pe care le-a transmis și altor limbi, atunci cînd și-a exercitat influența
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de cum încearcă s-o interogheze, ca un vis care se teme de lumina zilei. Când doctorul M. își face vizita, i se plânge: Nu ajunge tortura bolii, mai trebuie adăugată și tortura încheieturilor legate de pat?" În privirea tânără și francă a doctorului, apare o sclipire. E stânjenit sau amuzat? Bineînțeles, nu va mai fi legată de pat. Uf! După plecarea lui, o infirmieră îi explică: "Bolnavii sunt legați de paturi când sunt confuzi și-și pot face singuri rău. S-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
întâlnit din întâmplare și au băut un pahar împreună. Ea avea un aer abătut și cam absent. Încrezător în puterile poeziei de a para dezamăgirile inimii, el îi recită poeme. Cu claia lui de păr neagră, cu privirea limpede și francă, era de o claritate cristalină; nicio fantomă nu-i sugea sufletul pe dinăuntru, doar o primejdie din afară putea să-l amenințe, dar el avea nepăsarea firească a unui copac în bătaia vântului. Peste câteva zile, s-au întâlnit la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în partidul conservator urmează. Lascăr Catargiu este, cu încetul, părăsit de mulți conservatori cari merg să se grupeze în jurul lui Alexandru Lahovary, adică în jurul guvernului. Lascăr Catargiu ceruse să se voteze un proiect de lege care să declare Galațul port franc, după cum mai fusese odinioară; era o făgăduială dată gălățenilor care-l alesese deputat. Era aproape de Crăciun. Lascăr Catargiu cere Camerei să nu ia vacanță până ce nu va vota legea portofrancului, însă Camera, cu 52 voturi contra 26 hotărăște să ia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
general! Rămîi un bun ca întotdeauna. Radu (Florescu, evident!) are și un astm bronșic! Sînt sincer mîhnit de toate relele ce i se întîmplă! I-am scris acum cîteva zile lui Antonesei (Liviu n. red.) și l-am întrebat foarte franc de ce nu-i trece prin cap să scrie în Opinia careva despre Furtuni, din moment ce el și cu Gherghel (Valeriu n. red.) sînt acolo! Am fost aproape în același gînd, observ, citind epistola ta! I-am trimis o carte și lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
vru să Întrebe ceva, dar pustnicul Îi puse mâna pe umăr și continuă: — Poate Îți amintești prietene, de vremea dinaintea Împlinirii secolului. Eram amândoi mai tineri, desigur. Ca neguțător care călătorește mult, nu-ți puteau scăpa Întâmplările de la Curtea regelui franc, cel care a răposat de mai bine de zece ani. — Regele Filip, părinte? — Da, regele Filip, cel care a fost căsătorit cu Bertha de Olanda. A fost o căsătorie politică, desigur. După ce s-a năs cut delfinul, actualul rege Ludovic
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
i-a dat de veste și lui Raymond Berenger, contele catalan de Provence, punând-o sub protecția lui. Catalanul nu-l prea avea la inimă pe rege, ca toți provensalii, care se temeau necontenit de tendințele de expansiune ale coroanei france, și a primit-o cu toată bună voința pe sărmana fugară. Acolo și-a sfârșit zilele frumoasa Bertranda de Montfort, după ani de pocăință și reculegere. N-a trăit prea mult, sărmana. Dorul după fiul ei și evenimentele dureroase pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
meritul prietenului Eliade, care m-a împins energic pe calea cea bună... Cele mai bune urări și un Crăciun fericit, Cordial, Stig Wikander Lucien Gerschel către Stig Wikander* Itc "Lucien Gerschel către Stig Wikander* I" 34 rue Voltaire Levallois-Perret (Seine) FRANCE 31 decembrie 1957 Dragă domnule Wikander, Nu e greu să vă închipuiți deosebita plăcere pe care mi-o produce scrisoarea dvs. Firește, îi voi scrie de îndată contesei de Rantzau și îi voi trimite articolul meu: vă mulțumesc pentru detaliile
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
plăcere! Astfel, scopul dvs. a fost atins. Mă grăbesc să vă anunț acest lucru și vă rog să primiți, dragă domnule Wikander, felicitările cele mai cordiale de la al dvs. devotatș,ț Lucien Gerschel IIItc "III" 34 rue Voltaire Levallois-Perret (Seine) FRANCE 24 martie 1958 Dragă domnule Wikander, Vă mulțumesc pentru amabila dvs. scrisoare, vă mulțumesc pentru devotamentul cu care ați binevoit să-i vedeți pentru mine pe Rudbeck și ceilalți! Dar mai întâi de toate, vă rog să-mi permiteți să
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
între ianuarie 1949 și sfîrșitul lui 1955 a publicat cu totul patru-cinci articole), la inaugurarea Cronicii optimistului își declară din nou adeziunea față de socialism: "...optimismul meu cu care iau parte la lupta pentru construirea socialismului e o impulsiune adevărată și francă a ființei mele și nu mi-a fost greu să mă apropii de oameni, de vreme ce i-am iubit totdeauna. Teatralitatea, patetismul ce însoțesc cîteodată gesturile mele sînt departe de a fi teatru și poză: ele sînt corelatele sufletului meu avîntat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
erau judecați, extrem de aspru uneori, cei care continuau să creadă că a existat o Revoluție Română. Am publicat atunci În revista Contemporanul-Ideea europeană un amplu dialog cu amicul meu, filosoful francez Jean-Pierre Faye, care mă sedusese tocmai prin atitudinea sa francă față de cele ce se Întâmplaseră În România finalului de decembrie ’89. J.-P. Faye credea nu numai În realitatea unei revoluții române, dar o declara cea mai importantă a secolului trecut, admirându-i violența, decizia protestului, martirii! Noi - prin „noi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Naiv fiind și plângându-mă odată amicului meu Marin Sorescu de neajunsurile prin care treceam, de asprimea „forurilor”, de indiferența colegilor etc., Marin, cu aerul său hagard, cu acea „absență” În care-și ascundea luciditatea, mi-a spus simplu și franc: - Ce mai vrei! Ai noroc că nu ți-au rupt vreo mână!... Avea dreptate, nimeni nu mi-a rupt „vreo mână”, ba, am avut nesperatul noroc de a nu fi atins la modul fizic, În aceste decenii, nici măcar cu un
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Dalmația, Bosnia și Albania După ce au invadat Balcanii, slovenii și croații, ambii popoare slave, s-au stabilit în partea de nord-vest a regiunii studiate. Slovenii nu alcătuiau o entitate politică independentă. În 784, ei au devenit parte componentă a regatului franc, fiind catolici fervenți. Către sfîrșitul secolului al paisprezecelea, ținuturile locuite de ei trecuseră sub controlul Imperiului Habsburgic. Spre deosebire de ei, croații, care trăiau la sud, în ținuturile situate la nord de Sava, la vest de Una și de-a lungul coastei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și să mi-i fac prie teni și cama razi colaboratori pe cei cu personalitate și talente În devenire, sau pe cei În dificultate cu ei Înșiși și cu vremea lor; necunos cuți sau nerecunoscuți Încă și altora, intrarea mea francă În bârlo gul lor le descleșta sufletele ferecate cu cele șapte lacăte ale Îndoielii, ale ezitării, ale neîncrederii În sine. Dar, În afară și peste toate astea, inconformismul și felul meu băiețesc, care Îndepărtau orice aprehensiune de vreo insi dioasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și pictori de stânga literară pe acea vre me. Aventurier, escroc, mecenat și colecționar de tablouri cu mult gust, Bogdan-Pitești purta, cu o afectație de mare cabotin, nemaiîntâlnită la nimeni de atunci, vițiile lui pederaste sau și mai ticăloase, cinismul franc și ostentatoriu, verva și à propos-ul lui imperturbabile, barbișonul lui second-empire - cu alura, pe proporțiile noastre, a unui om din Renaștere, cu care a și in trat În legendă. A murit fulgerat de o apoplexie când a aflat la telefon
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu cred că o să te deranjeze”; cu doi ani în urmă, făcuse praf un film cu scenariul meu, demascându-l ca nociv pentru educația comunistă a tineretului - „De ce să mă deranjeze...? Nu m-ai criticat pentru împăciuitorism?” și omul râse franc: „Bravo! Văd că ți-ai revenit! Am auzit că ți-a fost rău...”. Atunci, șeful delegației - da, el le cerea tuturor să i se spună simplu, pe nume: „tovarășul Vali” - găsi cu cale să mă întrebe ce am pățit; am
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
se discuta problema repaosului duminical, încă nerezolvată la epoca aceea. Nu mai vorbesc de partea redacțională. Aprecierile mele s-ar putea să nu fie destul de obiective. Nu mă pot însă opri de a nu releva ținuta ziarului, obiectivitatea lui, onestă, francă, demnă. O, asta merita să fie relevat. E ceva care nu se mai întâlnește decât rar: și când se întâlnește, nu mai are nici o căutare. Totuși, în istoria presei române, ca și în aceea a Iașului, Noutatea nu înseamnă nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ci o boală adâncă cu rădăcini dureroase în mine: dorința inassouvie să te văd, să te aud; mi e groază uneori că nu pot realiza imediat dulcele tău chip, atât de frumos, în care arde viața, surâsul tău timid și franc. Care va fi imbecilul care va trece pe lângă tine și să te facă să suferi, când am trimes acolo cel mai perfect exemplar uman? Acum au adormit cu toții; Dorina îmi va aduce sticla groasă de șampanie, plină cu apă clocotită
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
hârtia asta; suflu cald și trist; îți trimet sufletul meu, îți trimet gândul meu cu un capăt fixat aici, ca o coardă, și cu celălalt capăt prins în mânuțele tale. Trimite-mi o fotografie nouă, nu cu privirile ascunse, ci franc ridicate; trimite-mi o fotografie a camerei tale. Nu mai pot suporta să bâjbâi în întuneric; uneori, când scrii mai rar, rămân ca într-un labirint, rătăcită, hagardă și halucinată. Scrisorile tale fac oficiul morfinei; trăiesc prin piqure-a noutăților: cum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
jurnal; ripostându-i că tu lucrezi totuși în Franța și că e elementar să-ți păstrezi părerile tale intime, mi-a spus că trebuie să spui adevărul despre el, să-i subliniezi superioritatea, pentru că asta te va ridica în stima franc[ezilor]. Am plecat, fără răspuns. [...] Marți, 2 decembrie [1947] [...] Tutelară și ascunsă în toată făptura mea, prezența ta. Neconcretizată, dar răspândită în trup, în gesturi, în minte, în suflet, în cuprinsul camerei în care stau vremelnic ori mereu, în străzile
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Imediat ce fură decapitați, furia vânturilor se potoli”, consemnează un contemporan <endnote id="(93, p. 153)"/>. Pare a fi cea mai veche atestare a unei acuzații de iconocid la adresa evreilor. Două cronici din aceeași epocă, scrise În latină de doi călugări franci, vorbesc de „distrugerea În Întregime”, În anul 1009, a „bisericii În care se afla la Ierusalim mormântul Domnului și Mântuitorului nostru”. Demolarea bisericii ar fi fost realizată de Diavol, „prin intermediul obișnuitului său aliat, poporul evreu”. Se zice că evreii din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]