1,246 matches
-
unui ideal, cândva imposibil de realizat: o biserică greco-catolică în București. Să ne amintim de strădaniile lui Demetriu Radu, de preotul doctor Ioan Bălan, de episcopul Vasile Aftenie și de atâția alți nenumărați credincioși, cu conștiință națională. Capitolul IV - Ordinul Franciscan Secular 1. Activitatea terțiarilor în Țara Românească În timpul vieții sfântului Francisc existau deja trei ordine: 1. Ordinul fraților minori; 2. Ordinul clariselor; 3. Ordinul penitenței, sau la III-lea, al terțiarilor, din care pe parcurs s-a desprins Ordinul Regular
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de spiritualitate, deschisă tuturor, dar în special laicilor. Din izvorul cel mai pur al credinței lui Poverello, s-a născut un fluviu uriaș ce a înconjurat pământul. Surorile franciscane, din toate congregațiile, sunt de cinci ori mai numeroase față de frații franciscani. Încă de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii și cei din Ordinul Terțiar Regular, au fost admiși de către Biserica Anglicană, pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
special laicilor. Din izvorul cel mai pur al credinței lui Poverello, s-a născut un fluviu uriaș ce a înconjurat pământul. Surorile franciscane, din toate congregațiile, sunt de cinci ori mai numeroase față de frații franciscani. Încă de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii și cei din Ordinul Terțiar Regular, au fost admiși de către Biserica Anglicană, pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități de terțiari. Fenomenul s-a extins
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități de terțiari. Fenomenul s-a extins și la Biserica Lutherană din Germania și Suedia, unde există mănăstiri de călugări franciscani, precum și fraternități laice. Pe teritoriile românești, terțiarii au acționat în câteva zone din Transilvania (de ex. la Lipova), iar în Țara Românească și Moldova au început să se organizeze de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În marea familie franciscană există
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
apărut de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin îngrijirea atentă a fraților minori conventuali. Primul Congres Național al Terțiarilor s-a desfășurat în 1923 la Maria Radna. De o mare importanță a fost și publicarea în 1916 a Manualului Terțiarului Franciscan. Scopul O.F.S. îl constituie dezvoltarea spirituală prin cunoașterea și trăirea Evangheliei, după Regula lui Francisc și în ascultare de Biserică. În istoria franciscanismului, Sfântul Scaun a avut aprecieri deosebite față de activitatea terțiarilor, încă din timpul vieții lui Francisc. În
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
profeși; 3. Moldova și Muntenia cu 14 fraternități locale și 700 de profeși. În prezent în România sunt 43 de fraternități locale cu 1150 membri cu profesiune perpetuă. Asistența spirituală este realizată în funcție de regiune: în Muntenia și Moldova de către preoți franciscani conventuali, iar în Transilvania de către franciscani conventuali sau capucini, iar în unele cazuri, de către preoții diecezani, cu aprobarea forurilor competente. 2. „Aurora franciscană”, publicație a terțiarilor franciscani În revista „Viața” din anul 1914, părintele Iosif Tălmăcel a consemnat existența unui
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
14 fraternități locale și 700 de profeși. În prezent în România sunt 43 de fraternități locale cu 1150 membri cu profesiune perpetuă. Asistența spirituală este realizată în funcție de regiune: în Muntenia și Moldova de către preoți franciscani conventuali, iar în Transilvania de către franciscani conventuali sau capucini, iar în unele cazuri, de către preoții diecezani, cu aprobarea forurilor competente. 2. „Aurora franciscană”, publicație a terțiarilor franciscani În revista „Viața” din anul 1914, părintele Iosif Tălmăcel a consemnat existența unui număr mare de terțiari, care nu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
perpetuă. Asistența spirituală este realizată în funcție de regiune: în Muntenia și Moldova de către preoți franciscani conventuali, iar în Transilvania de către franciscani conventuali sau capucini, iar în unele cazuri, de către preoții diecezani, cu aprobarea forurilor competente. 2. „Aurora franciscană”, publicație a terțiarilor franciscani În revista „Viața” din anul 1914, părintele Iosif Tălmăcel a consemnat existența unui număr mare de terțiari, care nu mai aveau însă o activitatea riguroasă; ei știau că trebuie să recite câte douăsprezece rugăciuni de Tatăl nostru pe zi și să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
însă o activitatea riguroasă; ei știau că trebuie să recite câte douăsprezece rugăciuni de Tatăl nostru pe zi și să se salute corespunzător, între ei. Redacția revistei „Viața” a publicat cele zece cerințe pe care trebuie să le îndeplinească un terțiar franciscan: 1. „să se ferească de mândrie și lux în îmbrăcăminte; 2. să se ferească de jocurile periculoase; 3. să fie cumpătați în mâncare și băutură; 4. să se spovedească și să se împărtășească în fiecare lună; 5. să recite în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și Muntenia. Părintele doctor Iosif P. Maria Pal a considerat că pentru această complexă activitate era necesară prezența unui „îndrumător sigur” ca părintele Iosif Tălmăcel, care, cu aprobarea superiorilor, la 15 septembrie 1918 a înființat publicația „Aurora Franciscană, Curierul Terțiarilor Franciscani din România”, cu următorul program: „În primul rând se vor trata acele chestiuni care privesc de-a dreptul ordinul al III-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație. Va urma viața unui sfânt din ordinul franciscan
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Franciscani din România”, cu următorul program: „În primul rând se vor trata acele chestiuni care privesc de-a dreptul ordinul al III-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație. Va urma viața unui sfânt din ordinul franciscan, și, în final se vor da știri și sfaturi folositoare”. Preoții franciscani conventuali, în cele mai multe cazuri, le-au fost îndrumători spirituali terțiarilor. Revista „Viața” a publicat sistematic articole, informații despre Ordinul al III-lea, despre înființarea noilor comunități și a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acele chestiuni care privesc de-a dreptul ordinul al III-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație. Va urma viața unui sfânt din ordinul franciscan, și, în final se vor da știri și sfaturi folositoare”. Preoții franciscani conventuali, în cele mai multe cazuri, le-au fost îndrumători spirituali terțiarilor. Revista „Viața” a publicat sistematic articole, informații despre Ordinul al III-lea, despre înființarea noilor comunități și a recomandat cu căldură citirea publicației „Aurora Franciscană”. Toate capitolele elective provinciale de după
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cerneală. Toată stima și considerația pentru munca lor tenace. Revista „Viața” a apărut la 14.04.1914, la Săbăoani, ca buletin parohial. La cel de al treilea număr, a fost schimbată denumirea „Viața. Buletin Parohial Catolic, redactat de P. P. Franciscani Minori Conventuali”. Sufletul publicației a fost părintele Iosif Tălmăcel. Noi datorăm mult acestei publicații (1913-1948), o adevărată școală, de la care s-au învățat valorile Bisericii Catolice. Părintele Anton Demeter a salvat o copie, a tuturor numerelor revistei „Viața” (comuniștii au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Cisar Arhiepiscop și Mitropolit latin la București prin scrisoarea No. 7803 din 16 Dec. 1937: Construim în mod canonic în parohia Romano-Catolică din Brăila Ordinul al III-lea al Sf. Francisc de Assisi sub denumirea: „Congregațiunea Ordinului la III-lea Franciscan a Prea Sfintei Inimi a lui Isus”. Așadar prin acest act constitutiv, cu data de Duminică 27 Martie 1938, toți terțiarii din Brăila înscriși în particular ori aparținând de altă Congregațiune, din acea zi formează o Congregațiune canonică cu toate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din București și al patrulea pentru Arhiva Congregațiunii din Brăila. CRONICA 2. Craiova 1937 Congregațiunea din Craiova, este o congregațiune tânără dar cu viitor frumos, deoarece membrii ce o compun s-au pus cu toată râvna să ajungă la idealul franciscan. Această congregațiune s-a înscris cu 8 abonamente. 3. București Congregațiunea din București este împărțită în 2 secții: o secție are reședința la biserica Bărăției și a doua are reședința la Catedrala Sfântului Iosif. Congregațiunea din București este cea mai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Constitutiv. Având învoire specială de la Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop și Mitropolit latin de București prin scrisoarea oficială No. 7803 din 16 Dec. 1937, prin prezenta Constituim în parohia romano-catolică din Craiova, Ordinul al III-lea franciscan, și terțiarii și terțiarele ce până acum erau înscriși în Ordin în mod particular. Din ziua de 25 Decembrie, Nașterea Domnului, din acest an 1937, formează o fraternitate canonică cu toate drepturile și privilegiile acordate lor de către Sfântul Scaun Apostolic
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost înființată la 8 Noiembrie 1936 cu ocazia Sfintelor Misiuni predicate de P. Comisar Provincial. În parohie erau 2 frați terțiari profeși de la Maria-Radna. Părintele paroh Dr. Adolf Bonaventura Bachmeier împreună cu alte 3 persoane au primit în acea zi scapularul franciscan și au început anul de noviciat. În ziua de 8 Decembrie din același an 1936 au mai primit scapularul alte 5 persoane. În ziua de 29 Martie 1937 a mai primit haina o persoană iar la 12 Decembrie 1937 au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Berza - și maestră de novice este Margareta Dancov. Pentru Consilieră în comitetul provincial a fost aleasă Adina Brezeanu. Director al Congregațiunii este Mons. Anton Durcovici Vic. General. Congregațiunea din București a cerut afiliațiunea la provincia regulară a Sf. Iosif a Franciscanilor Minori din România, pentru care se va trimite la timp diploma cuvenită. Congregațiunea își are regulat adunările lunare, afară de lunile de vară, conferințele cuvenite și dezlegările generale. Surorile iau parte regulat la adunări și se spovedesc și se împărtășesc lunar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lunare se împărțesc tot terțiarelor sărace. 1. Brăila. În fiecare lună se face adunarea prescrisă de Regulă și terțiarii și terțiarele se apropie des de Sfintele Sacramente. În ziua de 8 Octombrie Comunitatea terțiarilor a fost vizitată de un Părinte Franciscan din Mănăstirea din Galați, spre mângâierea tuturor. Între timp Comunitatea a dăruit un bec lumânare la biserica unită din Brăila, a ajutat o bolnavă cu o sumă însemnată și a plătit mai multe liturghii pentru răposați. 2. Brăila 1939 Din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
superioara comunității și-a dat dimisia din motive de sănătate și în locul ei a fost aleasă ca superioară cu unanimitate de voturi Sora Valentina Dubois. 4. Pentru terțiarii români uniți Mult onor. Preoți Parohi și Directori locali ai Ord. III Franciscan, Scumpi Frați Terțiari. „Împrejurările au făcut să ne despărțim între noi, din pricina distanței unde m-a așezat Pronia de acum aproape doi ani. Totuși sufletește am rămas cu toți Onorații Preoți și cu scumpii credincioși, unde am avut fericirea să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
toți Onorații Preoți și cu scumpii credincioși, unde am avut fericirea să predic Cuvântul lui Dumnezeu, în chip cu totul deosebit am păstrat legăturile sufletești cu acei Frați preoți și cu acei credincioși, care sunt înscriși în Ordinul al treilea franciscan român unit. Permiteți-mi de aceea, scumpi Frați Terțiari, să vă adresez câteva sfaturi părintești, pentru a reîmprospăta unirea noastră spirituală ca astfel să urmați o viață mai intensă creștinească în cadrele Ordinului al treilea franciscan român unit. Multă mângâiere
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în Ordinul al treilea franciscan român unit. Permiteți-mi de aceea, scumpi Frați Terțiari, să vă adresez câteva sfaturi părintești, pentru a reîmprospăta unirea noastră spirituală ca astfel să urmați o viață mai intensă creștinească în cadrele Ordinului al treilea franciscan român unit. Multă mângâiere sufletească mi se reînnoiește ori de câte ori îmi amintesc de cetele Terțiarilor noștri franciscani români din Necopoi, Jud. Satu Mare, unde s-a format cea dintâia comunitate terțiară; - din Sanislău, Jud. Sălaj, unde am avut foarte multe bucurii pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
adresez câteva sfaturi părintești, pentru a reîmprospăta unirea noastră spirituală ca astfel să urmați o viață mai intensă creștinească în cadrele Ordinului al treilea franciscan român unit. Multă mângâiere sufletească mi se reînnoiește ori de câte ori îmi amintesc de cetele Terțiarilor noștri franciscani români din Necopoi, Jud. Satu Mare, unde s-a format cea dintâia comunitate terțiară; - din Sanislău, Jud. Sălaj, unde am avut foarte multe bucurii pentru râvna fraților terțiari; - din Rușeni, Jud. Satu Mare; - din Marca, Jud. Sălaj; - din Hirip, Jud. Satu Mare; - din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui Hristos, a vrut să aprindă orice inimă creștină de aceeași iubire față de Hristos. Vă îndemn, fraților, cu toată căldura sufletului meu de preot și român, să fiți statornici în a vă lupta, lupta cea bună, în Ordinul al treilea franciscan român-unit, recomandat cu atâta insistență de Pontificii Romei, și aprobat de Arhiereii noștri. Vă îndemn cu vorbele de foc ale Sf. Petru: „Fraților, cu atât mai vârtos să vă siliți, ca prin fapte bune să faceți sigură chemarea și alegerea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
voștri... Iar mai presus de toate să aveți iubirea, care este legătura desăvârșirii”. Iată scopul vieții omului, iată morala creștinului, iată credința trăită, iată împărăția lui Dumnezeu în sufletelor creștinilor. Frați Terțiari, Dv. știți prea bine că Ordinul al treilea franciscan nu are altă țintă decât să ajute pe membrii săi la îndeplinirea datoriilor creștinești. De fapt, cele 12 Tatăl nostru, Născătoare și Mărire, precum și Sf. Liturghie și rugăciunile înainte de masă și după masă, prescrise de Regulă, nu fac altceva decât să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]