571 matches
-
direct transporturile navale Între Statele Unite și Europa. Printre celelalte achiziții militare destinate acestui scop (portavioanele antisubmarin din clasa Illustrious, submarine de atac), s-au numărat și fregatele de tip 22, destinate luptei cu submarinele de atac sovietice. Prezentarea individuală a fregatelor achiziționate de România atât din punct de vedere al Întrebuințării lor istorice, cât și al capacităților militare, precum și detalierea contextului militar mai larg, În cadrul căruia a apărut această clasă de nave de luptă, a avut la bază Încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
clasă de nave de luptă, a avut la bază Încercarea de a arăta tipul de logică de securitate căruia Îi corespund aceste nave. Astfel, date fiind capacitățile militare cu care sunt dotate, precum și epoca istorică În care au fost dezvoltate, fregatele „Regina Maria” și „Regele Ferdinand” sunt, prin excelență, mijloace militare programate să combată amenințări de securitate de tip convențional, respectiv să răspundă unor atacuri venite de la nivelul mării (alte nave de luptă), de sub apă (submarine), din aer (diverse tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mării (alte nave de luptă), de sub apă (submarine), din aer (diverse tipuri de avioane militare) și chiar de la sol. Pe de altă parte, s-ar putea sugera Însă că aserțiunea făcută anterior este prea tare, având În vedere faptul că fregata „Regina Maria” a participat la operațiuni militare precum „Active Endevour 2006”, care privesc tocmai combaterea activităților teroriste din Mediterana de Est, adică a unor activități ce corespund amenințărilor neconvenționale. Problema cu acest argument este Însă că activitatea de patrulare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
activităților teroriste din Mediterana de Est, adică a unor activități ce corespund amenințărilor neconvenționale. Problema cu acest argument este Însă că activitatea de patrulare cu scopurile precizate anterior poate fi eficient efectuată de nave militare mult mai puțin sofisticate decât fregatele F22, care, după cum am afirmat deja, se apropie ca dotare și costuri de mentenanță de crucișătoare și distrugătoare. Simple corvete sau vedete purtătoare de rachete, nave mai mici și mai ieftine, pe care marina României le deținea deja, sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
expunerea anterioară este că, cel puțin la nivelul României, avem de-a face cu o politică de apărare inconsistentă În raport cu obiectivele strategice stabilite/rezultate din analiza politicii de securitate. Un posibil contraargument care s-ar putea invoca aici este că fregatele F22 achiziționate de Forțele Navale Române contribuie la securizarea Mării Negre, de această dată, din punct de vedere convențional, prin contribuția pe care o aduc la echilibrarea raportului de forțe navale Între statele riverane membre NATO și cele nemembre, și că
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Forțele Navale Române contribuie la securizarea Mării Negre, de această dată, din punct de vedere convențional, prin contribuția pe care o aduc la echilibrarea raportului de forțe navale Între statele riverane membre NATO și cele nemembre, și că, În modul acesta, fregatele „Regina Maria” și „Regele Ferdinand” sunt de strictă necesitate În ansamblul strategic al regiunii. Problema acestui argument este, după părerea noastră, faptul că nu ia În considerare realitățile geopolitice din zonă, cum ar fi, de exemplu, existența unei mari puteri
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nevoită să contribuie la asigurarea echilibrului militar strategic din regiune. Să detaliem. Potrivit prestigioasei publicații britanice The Military Balance, la nivelul anului 2006, Federația Rusă avea, În flota Mării Negre dislocată la Sevastopol, un submarin, două crucișătoare, două distrugătoare și două fregate. Aceste forțe sunt balansate mult mai serios decât poate să o facă România de cele 13 submarine și 19 fregate pe care Turcia le deține În cele patru flote ale sale. Altfel spus, argumentul conform căruia fregatele de tip 22
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nivelul anului 2006, Federația Rusă avea, În flota Mării Negre dislocată la Sevastopol, un submarin, două crucișătoare, două distrugătoare și două fregate. Aceste forțe sunt balansate mult mai serios decât poate să o facă România de cele 13 submarine și 19 fregate pe care Turcia le deține În cele patru flote ale sale. Altfel spus, argumentul conform căruia fregatele de tip 22 contribuie la menținerea unei balanțe convenționale În Marea Neagră este lipsit de acoperire. Așa cum am văzut În acest studiu, situația optimă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
distrugătoare și două fregate. Aceste forțe sunt balansate mult mai serios decât poate să o facă România de cele 13 submarine și 19 fregate pe care Turcia le deține În cele patru flote ale sale. Altfel spus, argumentul conform căruia fregatele de tip 22 contribuie la menținerea unei balanțe convenționale În Marea Neagră este lipsit de acoperire. Așa cum am văzut În acest studiu, situația optimă cu privire la securitatea unui stat se instalează În momentul În care politicile sale de apărare sunt adecvate perfect
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
văzut În acest studiu, situația optimă cu privire la securitatea unui stat se instalează În momentul În care politicile sale de apărare sunt adecvate perfect obiectivelor strategice stabilite de politica sa de securitate. În acest context, precum și În urma analizei efectuate cu privire la achiziționarea fregatelor F22 de către Forțele Navale Române, se impune următoarea concluzie: fregatele F22 „Regele Ferdinand” și „Regina Maria” nu corespund, decât Într-o măsură secundară/limitată, nevoilor de securitate ale României și ale comunității de securitate din care face parte. Cumpărarea fregatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se instalează În momentul În care politicile sale de apărare sunt adecvate perfect obiectivelor strategice stabilite de politica sa de securitate. În acest context, precum și În urma analizei efectuate cu privire la achiziționarea fregatelor F22 de către Forțele Navale Române, se impune următoarea concluzie: fregatele F22 „Regele Ferdinand” și „Regina Maria” nu corespund, decât Într-o măsură secundară/limitată, nevoilor de securitate ale României și ale comunității de securitate din care face parte. Cumpărarea fregatelor F22 reprezintă pentru România cea mai importantă achiziție militară de după
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fregatelor F22 de către Forțele Navale Române, se impune următoarea concluzie: fregatele F22 „Regele Ferdinand” și „Regina Maria” nu corespund, decât Într-o măsură secundară/limitată, nevoilor de securitate ale României și ale comunității de securitate din care face parte. Cumpărarea fregatelor F22 reprezintă pentru România cea mai importantă achiziție militară de după ’89, iar, după cum am subliniat, aceasta nu este Întru totul justificată. Ministerul Apărării Naționale pregătește pentru anii următori un nou obiectiv militar, și anume modernizarea Forțelor Aeriene Române. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
varianta Lancer 1, iar, pe de altă parte, vom Încerca să stabilim principalele coordonate ale proiectului de Înlocuire a flotei de Lancer. În ambele cazuri, vom contura concluziile care se impun, urmând aceeași logică internă de argumentare ca În cazul fregatelor F22. Prăbușirea comunismului În 1989 a lăsat moștenire Forțelor Aeriene Române o serie de avioane de luptă din clasa MIG, precum și necesitatea de a le moderniza, În contextul noilor orientări politico-militare. În acest sens, În timp ce avioanele MIG-15, MIG-17, MIG-23 și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
oară În 19822. După cum se poate observa din prezentarea făcută acestor avioane de luptă, MIG-21 precum și variantele sale modernizate de tipul Lancer reprezintă o armă concepută să răspundă conflictelor și amenințărilor de securitate convenționale, fiind, la fel ca În cazul fregatelor britanice, un produs marcat de logica de securitate a Războiului Rece. Întrebarea care se pune În acest context, din punctul de vedere al politicii de securitate a României, este dacă modernizarea aparatelor MIG-21 În variante Lancer A, B și C
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care este numărul optim de avioane pentru nevoile de securitate ale României de azi și dintr-o perioadă previzibilă de timp1? Pe parcursul acestui studiu am analizat cele mai importante decizii sau proiecte de politică de Înarmare ale României postcomuniste. Achiziționarea fregatelor F22 „Regina Maria” și „Regele Ferdinand”, modernizarea avioanelor de luptă MIG-21 și transformarea acestora În versiunile MIG-21 Lancer A, B sau C, precum și proiectul de Înlocuire a acestor avioane cu altele mai noi au constituit tot atâtea ocazii de a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
constituit tot atâtea ocazii de a verifica În ce măsură politica de apărare a României a fost În concordanță cu nevoile de securitate ale țării noastre și ale NATO identificate de autorii prezentului studiu. Cu această ocazie, am văzut, de exemplu, că fregatele britanice F22 reprezintă nave de luptă proiectate și produse ca urmare a necesităților legate de războiul antisubmarin din timpul Războiului Rece și care, atât În termeni de capacități, cât și În termeni de costuri, au evoluat, apropiindu-se de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
timpul Războiului Rece și care, atât În termeni de capacități, cât și În termeni de costuri, au evoluat, apropiindu-se de-a lungul timpului de navele din clasa crucișătoarelor sau a distrugătoarelor. În aceste condiții, Însă, considerăm că cele două fregate nu corespund decât Într-o măsură redusă și implicând costuri ridicate principalelor amenințări de securitate din prezent la adresa României: terorismul Împreună cu celelalte amenințări asimetrice. În ceea ce privește avioanele de luptă MIG-21 Lancer, am tras concluzia că situația geopolitică din Europa de Est de la Începtul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Editura Polirom, Iași. Watts, Larry L. (1998), Incompatible Allies: Neorealism and Small State Alliance Behavior in Wartime, Umea University, Umea. Wight, Martin (1998), Politica de putere, Editura Arc, Chișinău. Publicații Gândul, „România a plătit de trei ori ami mult pentru fregate”, 14 iunie 2006. The Guardian, „We paid three times too much for UK frigates, Romania says”, 13 iunie 2006. The Military Balance 2006 (2006), IISS, Londra. Site-uri internet www.globalsecurity.org. www.fortele-navale.ro. www.nato.int. www.roaf
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai mare și mai frumoasă din lume 41. În această adevărată „pădurea tropicală a oceanului”42, trăiesc pești, precum calcanul păun care Îngropat În nisip, Își schimbă culoarea pentru a se confunda cu mediul Înconjurător, pescărușii, rândunicile de mare, păsări fregată, gâște de mare, vulturul de mare. Vara, țestoasa vine pe uscat pentru a-și depune oule În nisip, după opt săptămâni ies puii și pornesc spre mare, vânați de păsări, crabi și șobolani. Echilibrul Marii Bariere de Corali este extrem de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
106 Așa era denumită Într-un memoriu adresat papei Alexandru VI și sprijinit de teologul Vincent de Paul, printre care Bouvet de Lozier, Louis Antoine de Bougainville, D’Urville, Kerguelen, Marion Dufresne H.Matei, op. cit., p. 14. 107 La bordul fregatei „La Boudeuse” pornește, la 5 decembrie 1766, cu misiunea de a explora apele Pacificului, În zona tropicală, unde Franța intenționa să-și pregătească expansiunea colonială., și după un voiaj de trei ani În jurul lumii revine În Franța, la Saint Malo
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în marina imperială cu gradul de sublocotenent (1908), participă la primul război mondial. Comandant al apărării navale a Ucrainei (01.08-22.10.1941); adjunct al comandantului portului Odessa (16-22.10.1941). Căpitan de corvetă (din 15.05.1934); căpitan de fregată (din 01.11.1935); comandor (din 20.04.1941). . 494 Grigore Bădulescu (1893-1941), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1912-1914). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1914), participă la primul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]