1,352 matches
-
lucruri sfinte Și dacă sunt și îngeri care mor. Ce multă lume-i pân-la ține, Ce multă noapte într-o zi. Și dacă tot rostesc cuvinte, Dorul din dor v-a navali. Și mă întorc, în gând spre tine Cuvântul freamătă a ger Umbră din cuvântul mâine, Rămâne norul de pe cer. Și mă întorc Referință Bibliografica: Cenușă din clepsidra / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Petru Jipa : Toate
CENUSA DIN CLEPSIDRA de PETRU JIPA în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359550_a_360879]
-
pustietăți Gardurile văduvelor bătrâne și neajutorate s-au dărâmat și cine știe dacă vor mai fi ridicate vreodată la loc Parii și stâlpii fluieră sălbatic un cânt insistent și sinistru și totul pare trist și pustiu... Pădurile, brazii înalți, molizii, freamătă puternic o simfonie sihastră, măreață precum cascada unui fluviu sau valurile unui ocean răsculat. Copacii mari suspină puternic, se clatină, se răsucesc, zbătându-se vitejește să rămână pe picioare... Dar demonii furtunilor de munte nu se astâmpără, nu se lasă
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
si publică chiar, mai ales despre un subiect care priveste pe oricare cetățean - SĂNĂTATEA- reprezintă un abuz flagrant, o tiranie detestabilă a autorității. De unde însă maniere, morală și etică, fie minimale, chiar dacă unii le cunosc teoretic? România s-a trezit, freamătă, se mișcă. Glasul ei a început să se audă... Așadar, în Piața Universității sunt oameni din toate categoriile sociale, de vârste diferite și cu nivele de cultură vaste sau mai puțin vaste, cu diverse convingeri despre lume și viață, unii
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
s-ar fi creat o anumită stare care să le modifice statutul lor de cunoștințe și colaboratori în afaceri. De fapt a fost un dans între doi prieteni, uneori poate prea apropiați, făcând ca fiecare să simtă corpul celuilalt cum freamătă de dorințe, de pasiuni și vibrații, ce nu ar fi trebuit să apară între persoane aflate în situația lor. Fiecare își făcuse o anumită impresie despre partenerul de dans. Minela percepea fără să-și dorească acest lucru, o anumită atracție
FRAGM. 7 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359981_a_361310]
-
nu e primăvară și adu-mi cheia de la portativ. în armonii de cântec și lumină, iar vei deschide porțile spre cer și numai tu să știi că ești de vină, că ți-am purtat parfumul la rever. dureri de nașteri freamătă pământul, de lacrimi universul este ud și, potolit, în leagăn se dă vântul, că s-a născut un fir de iarbă crud. privesc, năuc, un petic de zăpadă; un ghiocel, plăpând, a răsărit, că-i era dor, iubito, să te
E PRIMĂVARĂ, IARĂŞI PRIMĂVARĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360039_a_361368]
-
prosop de vină! Mama este cerul Cu steluțe dalbe, Înger de Lumină Gândurilor toate. Mama este chipul Zorilor albaștri, Ce la cap veghează Visul printre aștri. Mama e culoarea Cerului senin, Miere-n supărare - Veacuri de pelin. Mama este viața Fremătând în palme, Dorul și iubirea-n Lumile de cazne. Mama este dorul Ce tăcut se-adapă, Liniștii de prunc - Nesfârșită apă. Mama este soare, Chipul de lumină Ce ne intră-n suflet Și nu are vină. Mama este câmpul Plin
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
Apoi am ațipit câteva clipe și am simțit că dormisem o veșnicie, Uitasem cine am fost înainte, Simțeam că mă prefăcusem într-o pasăre, Ca imi cresc aripi, dar că nu pot să zbor, Inima îmi creștea și îmi repeta fremătând Că locul ei e acolo și acolo ar vrea să-și trăiască eternitatea. Referință Bibliografica: Chemarea ta / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul V, 12 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate Drepturile
CHEMAREA TA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359830_a_361159]
-
celebrarea cultului creștin. Credința, înainte de toate, o porți în suflet, în minte, în adâncul tău, cu o intensitate profundă și cu o solemnitate tăcută, dar ghidată de pasiune. Ea se naște din dorința unei opțiuni libere, înveșnicind sfințenia propriilor gânduri, fremătând încă din copilărie uneori, alteori poate numai din resemnare față de condiția de mediocritate în care te-a așezat viața sau poate pur și simplu în urma unor revelații avute cândva, revelații rare - e adevărat, dar nu imposibile. Subiectul religie a fost
CREDINŢA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359859_a_361188]
-
Ediția nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ce „istorie a florilor”, (cum spune Cioran), e mai adevărată decât parfumul lor, ce cunună se-mpletește mai adorabil cu orizontul, decât curcubeul, ce exegeze palpită în miezul literaturii, mai fremătând decât umbrele frunții poeților, ce arcadă monumentală trece mai solemn prin granița dintre teluric și spiritual, decât cea dintre pandantivii catedralelor, ce rămâne mai luminos prin breșele sufletești în lume, decât salbele mărgăritarelor de cântece și unde sunt adunate cântecele
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
ta salcâmul meu își scutura înfiorarea târzie plecai pentru că iubirile nu mor ci se dizolvă în cupa cu venin a vieții îmi sfârșeai primăvara care abia începea sub cernirea dulce a florilor de argint nu mi-ai atins gura care fremăta în așteptare nici tâmpla care zvâcnea dureros cu un gest mi-ai sărutat umărul zdrelit de zidul pe care îmi imprimam plângerile mi-ai sorbit fugar o lacrimă apoi pasul tău s-a îndepărtat și amurgul sângeriu te-a transformat
(PLÂNGEAM ŞI TU ÎMI SPUNEAI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359238_a_360567]
-
măsură și mă întorc în tine iar și iar. Ce ’nalt e gâtul tău, ca de gazelă, și el dorind sărut după sărut, când dragostea își face din el schelă pe care urcă în necunoscut. Dar sânii tăi ce-mi freamătă sub palme, doi pui de porumbiță ce nu știu c-aproape-ntotdeauna-n clipe calme pentru scăpare este prea târziu. Chiar înainte să sosească seara am să ajung pe piscurile lor spre-a-mi încălzi neliniștea cu para ce arde-n miezul lor
AMINTIRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340292_a_341621]
-
a sărutat-o, la început timid,apoi cu toată dragostea lui. Îmbrățișarea bărbatului nu a luat-o pe nepregătite, pentru asta venise în bucătărie, pentru a-l simți aproape de ea, pentru a se abandona în brațele lui. Tot trupul îi fremăta, fluturii din stomac alergau bezmetic, pulsul inimii crescuse, buzele îi tremurau ușor, sânii se întăriseră, sfârcurile împingeau în sutienul, devenit dintr-o dată prea mic. Simțea tremurul bărbatului, dorința lui prea mult timp înfrânată, ar fi vrut, să-i cedeze acum
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340497_a_341826]
-
Zilele acestea o parte insignifiantă a mediului academic românesc freamătă din pricina unei decizii luate de Ministerul Învățământului, condus de domnul prof. dr. ing. Curaj. Mai țineți minte ora aia prizărită de latină din clasa a opta? Aia în timpul căreia făceam cu toții ba dirigenție, ba ce îi convenea dirigintelui sau dirigintei
Ministerul care ne scoate limba. Limba latină () [Corola-blog/BlogPost/338317_a_339646]
-
s-au bucurat la rîndul lor în ziua de Crăciun și ne-au transmis, prin sînge, această bucurie tainică, pe care astăzi o resimțim din plin. Și cînd vine ziua aceasta binecuvîntată, cînd sună clopotele de la biserici, atunci acești strămoși freamătă de bucurie înlăuntrul nostru, sporindu-ne propria bucurie; o bucurie care ne umple de o minunată taină: taina Crăciunului! Dar, frații mei, cu toate aceste lămuriri, noi încă n-am ajuns la adevărată sursă a bucuriei Crăciunului. Căci simțim nevoia
BUCURIA CRĂCIUNULUI () [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
primim acum cu toții de-a dreptul de la Dumnezeu. Cu toții ne tragem în veșnicie din Dumnezeu, iar în vremelnicie de la cel dintîi strămoș, apoi de la toți cei ce au urmat. De la toți aceștia am moștenit bucuria așteptării lui Iisus, cea care freamătă acum, ca un codru uriaș, ca o orgă imensă înlăuntrul nostru! Simțim, iată, că bucuria aceasta a Crăciunului este bucuria împărtășită de întregul neam omenesc: bucuria bucuriilor! Frații mei [...], totuși aș putea să adaug că toate aceste motive, pe care
BUCURIA CRĂCIUNULUI () [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
Primele lovituri de bici însângerară carnea omului, care gemea ușor . Din rândul evreilor se desprinse un tânăr cu privirea vie sub ochelarii săi de miop. Avea un obraz fin și mișcări delicate de intelectual. ---Dom-le locotenent, dați-mi voie! Grupurile fremătau. Ofițerul, rosu-rac, îl săgeta cu privirea. Plutonierul întrerupse execuția. ---Cine ești ? Ce dorești? Faceți rebeliune? ---Dom-le locotenent, dați-mi voie : sunt avocatul Israel Dădu Rosen, însărcinat de Comunitatea evreiască să conduc echipele la muncă. Am răspunderea lor. Oamenii n-au
O SCENĂ LA ZĂPADĂ ( FRAGMENT DE ROMAN) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340126_a_341455]
-
de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
zi va fi unică. Este unică : deoarece în mijlocul nostru s-a aflat cel mai temerar cutezător, cel mai drept, cel mai drag și scump nouă- secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Piața Republicii fremăta de lume. În mulțimea multicoloră și în atmosfera de sărbătoare vedeai cu ușurință sute de uniforme albastre, sute de chipuri zâmbitoare, sute de elevi așteptând cu nerăbdare să sosească conducătorul iubit al națiunii noastre. Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu ne emoționează
VIBRÂND LÂNGĂ INIMA ISTORIEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340975_a_342304]
-
Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cel din inimă Astă noapte, mi-a plâns o lacrimă din suflet. O luase, razna, la vale, când pe un obraz, când pe celălalt. Două buze, fremătau, o urmăreau prelingându-se. O inimă și-a trimis căldura-n cuvinte, sorbindu-mă, dintr-o înghițitură, pe mine și pe lacrimă. Erai tu. Îndrăgostit. Ia-mi inima! Ia-mi inima! Ține-o în palma ta! Privește-o! Tremură, ca
DE INIMĂ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340978_a_342307]
-
Beletristica > TU CHEAMA-MA, IUBITE! Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Tu cheama-ma, iubite! Tu cheama-ma, iubite! Îți voi aduce ploi, Și-n trupul tău fierbinte, Cascadele iubirii vor fremăta, șuvoi... Tu cheama-ma, iubite! Îți voi aduce-n dar Un carusel de vise Și vor cădea iar stele, pe-al nopților hotar... Tu cheama-ma, iubite! Eu voi pași agale Prin gânduri infinite Care mă duc spre tine și
TU CHEAMA-MA, IUBITE! de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341033_a_342362]
-
pe care o consumă fără a se epuiza pe sine, în spectacolele sale. Nu iese în scenă să mimeze muzica, iese în scenă să o cânte și nu se țintuiește ca o statuie fără duh în locul căreia vorbește istoria, ci freamătă pe toate așchiile scândurei scenei. Strămută îndestulător toate gândurile spectatorilor. Fiecare dintre ei intră astfel în comuniune cu artistul Benone Sinulescu, care dovedește cât de profundă este puterea cântecului folcloric românesc, nealegând să aibă o reprezentație ușoară, cu o piesă-două
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
-nfulecă de zor, cotoarele de mere coapte mă țin de mână-n zborul lor. Coboară-n mine depărtarea cu ochii ei amăgitori, mă minte că-mi aduce învierea, neantul ei îmi dă fiori. Sub depărtări țesute de vechime, făptura-mi freamătă de dor... las dorul, dorurile să-și reprime să mă mănânce merele în cor. Pe ram am desenat o inimă-nflorită, i-am pus frunze de soc să simtă că e vie, i-am pus suflet încins și-o aripă
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]