654 matches
-
ce implică elemente esențiale de sociologie, psihologie, istorie și chiar filosofie. Însuși Lev Tolstoi, unul dintre giganții și constructorii nu numai ai romanului, dar și ai uriașului său prestigiu, În modernitate, În epopeea Război și pace, face largi digresiuni ce frizează o nouă și revoluționară filosofie a istoriei. Cred că nu e inutil să adaug că toate aceste „elemente” ale construcției romanești - story-ul, personajele, arta dialogului, polifonicul acțiunii, nemaivorbind de stil și atmosferă, sunt pe cât de dificil de Învățat, de deprins
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-i așa, fratele ofițer, bărbat frumos, petrecăreț, bon viveur și care duce acele calități ale sufletului slav, l’âme slave, la o imensitate și exacerbare care le transformă iute În defecte grave: generozitate a inimii și pecuniară, sinceritate absolută ce frizează nerușinarea și, poate, mai ales, o capacitate de trăire, de „cufundare” În Prezent care se apropie de un tip de nebunie sinucigașă. Voi face lectorilor mei o confesiune cu adevărat intimă: cu seriozitate și cu acel calm concentrat pe care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
revistei - denigrare care venea adesea din partea unor colegi de vârsta mea sau mai tineri ce nu aveau nici un fel de experiență În facerea unei reviste literare, În schimb mult aplomb, ce stă rău Românului, vehemență și „decizie În opinie” care frizează, nu rareori, sau proasta creștere, sau o penibilă nerăbdare de „a ajunge!” Unde...?! În cultură - și acest lucru a fost evident chiar și sub vechiul regim! -, În procesul creației, o carieră, un prestigiu real, rezistent, nu se fac doar cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
filantropie (azi, când o reală filantropie Înseamnă nu numai a vărsa devize Într-un cont În bancă pentru unii, depărtați, necunoscuți aflați În lipsuri grave, dar, mai ales, să te „deplasezi” În mijlocul lor, poate nu ca Maica Tereza, ființă ce frizează o sfințenie posibilă În plină modernitate, dar, poate, ca acel actor austriac, fiul marelui dirijor Karl Böhm, care, iritat de ipocrizia multor europeni ce-și adorm conștiința expediind dolari sau mărci sau franci sau lire pe adresa unor asociații ineficiente
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
spunea odată cineva, „ți-e și rușine să fii bătrân!”... Și cu atât mai greu Îmi va fi mie s-o apăr, senectutea, afundat fiind În „ea”, părând a o apăra pro domo. Necum să declar, cu o cutezanță ce frizează poate simpla insolență, că ea este, de fapt, „un dar al destinului, al vieții!”. Un dar al vieții, cu siguranță, și chiar mai mult de atât, poate chiar un „sens al vieții!”. Pentru unii, se’nțelege, pentru acea ciudată elită
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să mă sufere și știa că știu. Și-i plăcea că știam. Asta mă înnebunea: câinele știa că știam că mă urăște și-i plăcea. Când mi-am întors privirile la Jayne, mă fixa cu atâta speranță, o expresie care friza nebunia, încât am vrut să mă desprind primul. Dar atunci Jayne mă împinse cu blândețe, zicând: - Suntem invitați la Allen, duminică. N-am putut să refuz. - Cred că o să fie... am sorbit din pahar, minunat. Nemaipomenit. De îndată ce plecă să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în batjocură Berezovski, influentul oligarh,). Tzereteli este un sculptor de origine georgiană, bogat și influent, care a „turnat” mai multe asemenea monumente în Moscova, scandalizând intelectualitatea, deși statuia lui Petru I nu arată deloc rău. Sunt, cu siguranță, altele care frizează kitsch-ul. Catedrala Hram Hrista Spasitelea, reconstruită din temelii după 1989, pe locul celei vechi, demolată de comuniști. Și aici a „creat” Tzereteli, care a montat pe ziduri basoreliefuri din metal negru, reprezentând scene biblice. Mi se pare total nepotrivită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
poliției politice și al armatei ideologizate. Dar... nimeni nu bănuia „boala, paranoia” care urma să-l cuprindă și care avea să târască România, în contrast falagrant cu țările vecine, comuniste și ele, într-o „enclavă” economică și ideologică, în mijlocul Europei, frizând absurdul social, ca într-o piesă de treatru scrisă de un autor beat și pe jumătate nebun!... Da, eu am crezut „prea mult”, Stancu, pentru a lua acest contra-exemplu, a crezut „prea puțin”! Sau... cât trebuie?!... Nu, nu cred. Însăși
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
azi, ba însemnări jurnaliere de o banalitate și pretențiozitate care ar provoca zâmbetul oricărui licean... (Citind azi paginile de jurnal genialoide ale post-adolescentului care a fost Radu Petrescu, îmi dau încă o dată cont de „defazarea” adolescentului care eram, de „insolubila”, frizând „boala psihică”, criză în care se afla, vrând mult, vrând totul și... putând foarte puțin; „să vrei pân’ la mie, să poți pân’ la șase!”, scrie undeva, acid, Arghezi.Ă Când l-am întâlnit pe Nichita, în primăvara și vara
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lungul cortegiu al pelerinilor misterului"). Degeaba credeam că pe Pământul Făgăduinței curg dintotdeauna râuri de lapte și miere, astăzi ambele produse fiind made in USA, nu mă pot împiedica să mă gândesc că o astfel de "vilă construită în mijlocul junglei" frizează irealul, ca o vitrină Hermès plasată la intrarea într-o mahala. Această prosperitate, această veselie new-yorkeză, această limbă engleză omniprezentă, aceste mici magazine cu "coloniale" ca cele de la noi nu semnalează adaptarea la canoanele lumii moderne a unui orășel arab
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nebunie; și din sălciile din împrejurimi și din livezile costișelor veneau răspunsurile în prelungi tremurări melodioase și arzătoare (...). Și nici un glas, nici o ființă omenească pe uliți. Eram singur și așteptam să se întâmple ceva, o minune poate." Momentul de odinioară frizând delirul urma să fie reorchestrat încă o dată (1944) în Anii de ucenicie (Cap. IX) mai strâns, dar cu aceeași senzație de sublim. Tot lângă pârâul lui Faur, tot sub luna plină: "Era liniște netulburată în tot cuprinsul satului, nu adia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Roșie Daneză din U.R.S.S., care s-au lichidat În circa 3 ani prin tulburări de reproducție și leucoza enzootică foarte gravă (Grigore, 2002). Explozia leucozei bovine s-a produs mai târziu, după importul de juninci gestante din rasa Holstein Friză din Germania, Olanda, Danemarca. La Congresul Național de Medicină Veterinară din Sinaia (1994) colegii mai tineri (Barna și colab.) fără să țină seama de lucrările vremii și, curios, chiar după intervenția mea la Congres, au susținut că leucoza bovină a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a modei, fie în codurile de onoare ale diferitelor caste (militare, diplomatice, juridice, religioase, parlamentare, medicale, sportive etc.), ca și la hipodrom, în "flirtajul ecvestru" etalat de Claymoor, ori în boema cafenelelor (...) Totul se face pasional, cu o efervescență ce frizează constant patologicul, chiar și în zonele (domeniile) tradițional caracterizate prin rigoare, calcul rece și stilistică à quatre épingles". Acestei mode (sau acestui model) i se supune și romanul de dragoste epistolar dintre Veronica Micle și Eminescu, "pe cât de omenesc, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
oricât de paradoxal ar părea, o industrie prosperă. Deci care aduce un profit bun. Dar orice profit e În sine poluant, el fiind un Împrumut nerambursabil de la mediu. Artizanală la noi, moda aceasta produce acum doar jocuri de cuvinte ce frizează eufemismul precum “ouă de țăran” ori “vin de butuc”; e vorba oare de lichidul roșu ce se scurgea de pe butuc după ce călăul Își făcea meseria? Să lăsăm Însă gluma și să purcedem la analiza acestei Încercări a omului de a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Am avut o istorie de mardeiași dacă te luai după Dumitru Almaș sau Radu Theodoru. După cărțile alea, Ștefan cel Mare, Fane Babanu pentru intimi, e viteaz până la exasperare și Rrromânul în general e bun de crapă. Așa bun, că frizează prostia. Mai țin minte de atunci și o carte cu Român Gruia Grozovanul. Și altele pe care uite că nu mai am chef să vi le spun. Pe atunci, încercam să mă port exact ca băieții ăia. Ca un erou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
obișnuitele vederi surprinse cu patriotism local de fotografi. În timp ce citeam în tren ziarele, lipeam pe un carton alb un fragment de imagine laolaltă cu niște cuvinte sau o propoziție-două: „cuvântul îndărătnic deci“, ori: „Dacă un loc există cu adevărat, el frizează dorința“. Abia uluirea în fața a tot ce poate fi scos din niște cuvinte disparate din ziar a atras după sine rimele. De mult începusem și acasă să decupez cuvinte. Zăceau împrăștiate pe masă - pe nealese, îmi ziceam. Mă uitam la
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
tot, mătușa e abonată doar la Adevărul. În timp ce mama știe care-i adevărul despre Adevărul, mătușa crede orbește în acesta din urmă. Controverse sângeroase ne înveselesc diminețile. Mătușa are cancer. În faza terminală. Mama, cu un spirit al datoriei care frizează patologicul, o ajută, o îngrijește, îi plimbă nepoțica, face cumpărături pentru nora ei, care este foarte ocupată. În același timp, cu o religiozitate demnă de o cauză mai bună, o admonestează zilnic, nu tocmai creștinește... Cum poți crede ce scrie
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-lea, românii transilvăneni au privit spre Biserica de peste Carpați ca păstrătoare a adevăratei credințe și, în perioadele de represiune, au căutat refugiu în principatele muntean și moldovean. Uneori puterea acelor vremuri a recurs la persecuții împotriva ortodocșilor din Transilvania care frizează teroarea, numai pentru a-i determina pe românii din aceeastă parte a imperiului să treacă la catolicism. O pagină sângeroasă a modului despotic în care sau purtat autoritățile o scrie generalul Bukow care în anul 1761 incendiază, bombardează cu tunurile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
preluată de la acesta proiecții, devenind secundă și ipotetica. Jocul narativ este, din nefericire, excesiv. Textura epica, fragmentara, confuză este întreruptă pe alocuri pentru a fi înserate fișe de lucru din „Jurnalul românului” în care sunt „colate” articole din ziare. Titlurile frizează absurdul, spre exemplu O dinastie muncitoreasca sintagma bazată pe incompatibilitatea semantica (domnia muncitorilor în detrimentul intelectualilor) acreditata în epoca. Realismul pare obiectiv, dar e subsumat doctrinelor politice ale vremii. Nu există relații între fragmentele publicistice și planul epic, astfel încât coerentă, coeziunea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Nou de la Cetatea Albă ca fiind provocat și pus În practică de „mai-marele cetăței, carele era turc, iubitoriu foarte și socotitoriu credinței turcești” <endnote id="(96, p. 452)"/>. În această privință, nu trebuie să ne mire nimic ; astfel de actualizări frizau câteodată absurdul : Într-un text celebru de la Începutul secolului al XVI-lea, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, Însuși Împăratul roman Constantin cel Mare este pus, la Începutul secolului al III-lea, să se bată „cu turcii de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Își nota În jurnal următoarele : „[Evreii] sunt oameni cu calități și cu defecte, nu numai cu defecte, cum afirmă antisemiții, nu numai cu calități, cum cred mulți dintre evrei” <endnote id="(847, p. 327)"/>. Afirmațiile lui Filderman, Aderca și Brănișteanu frizează locul comun. Dar truismele nu pot fi evitate atunci când evidențele nu sunt percepute ca atare. A-i pune pe evrei „Într-o singură căldare”, a-i considera pe toți la fel (de regulă, răi), este o forma mentis foarte uzuală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de a spune două-trei cuvinte cu acest prilej despre noua carte, făcînd o legătură cu volumul întoarcerea la literatură (Printre clasici) , pe care-l cunoști (materialul de acolo despre Bacovia îl comentam cîndva la Bacău)... Cum există și unele pagini frizînd filosofia în acest volum, mă gîndeam că ai fi de acord să împarți „prada” cu dl Vasile Sporici, căruia cu voia d tale îi atașez exemplarul cuvenit, cu acest gînd. Te rog primește, așadar, acest colet în care n-aș
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și fals-bucuroși pentru cei 50 de bani plătiți În contul fiecărei zile de muncă Începută pe Întuneric și sfârșită la fel, etc. Ștabii fixaseră și numărul paginilor În care trebuiau să apară ziarele și anume patru. Cu o mărinimie ce friza mirarea oricui, presei locale i se permisese să apară pe 31 decembrie chiar și În șase pagini. La fel ca și acum, de ce să nu recunoaștem, În zilele de 1, 2 și 3 ianuarie nu se lucra cu excepția radioului și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de întrebuințări inadecvate a căror ipostază elocventă o constituie extremismele. Un anumit politicianism împru- mută aparent ludic masca caragialescă fără să realizeze riscul de a o integra. „Ei bine, modelul Caragiale constituie astăzi în România alibiul unui anume tembelism care frizează iresponsabilitatea : grotescul stârnește veselia, în loc să provoace actul reflex al scârbei. Există, așadar, un risc, un imens risc, al supunerii la modelul Caragiale : un risc al proastei lui înțelegeri și utilizări, ca să folosesc niște termeni pragmatici. Riscul acesta este generat de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
găsit o corespondență În psihologia fragmentată, obsesivă a unei lumi dominate de război, de teroare și de fanatism religios. Presiunea exercitată În familie și societate afectează relațiile: absurdul aparent al poveștii, odată proiectat pe acest fundal, devenea credibil. Dorințe care frizează nebunia, stări care duc la delir, totul părea dintr-odată acceptabil pe fondul de haos provocat de aceste conflicte. La premieră, McMaster a fost convins: „Nu credeam să văd Puritanii și să cred În poveste“. La fel și spectatorii britanici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]