897 matches
-
fără succes. Acest tip de se nu-și găsește locul nici între valorile reflexivului din GALR I (Vasilescu 2008: 224−226) − reflexiv propriu-zis (Ioana se spală), reflexiv reciproc (Dan și Mihai se văd des), reflexiv factitiv (El se tunde la frizer), reflexiv inerent (Ion se lamentează), pasiv (În articol se arată diferența dintre X și Y), impersonal (Se merge repede pe strada asta) −, nici în cele enumerate de Avram (1997: 196−197) − obiectiv (El se îmbracă), reciproc (Se ceartă des), dinamic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tulburăm liniștea publică. Și ne-au ținut acolo până dimineața. A doua zi, la ora 8.00, a fost anunțat tovarășul prodecan Sărmășanu. Am fost trimiși direct la decanat, ca să fim prelucrați. Dar înainte să plecăm, ne trezim cu un frizer care a trecut la treabă. În ceea ce mă privește, mi-a tuns pleata și mi-a făcut o frizură de au râs de mine prietenii până mi-a crescut părul la loc. Lui Ziguras i-au toaletat foarte tare barba
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
XVIII-lea, spre a se putea integra mai bine în mediul exclusivist al cancelariei în care lucra și în societatea vieneză. Într-o listă de cheltuieli, de la sfârșitul șederii sale în Viena, printre furnizorii săi se aflau maistrul peruchier și frizer Josef Zeiff, bărbierul Josepf Karl Spitznagel, care era și chirurg orășenesc, sau cizmarul Mihael Anhamer 89. III.6. Implicarea în reorganizarea bisericii ortodoxe din Bucovina Una din problemele cele mai calde ale momentului era cea privitoare la continuarea procesului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
muncă disponibile"). Cum ar fi aceea de "patriarh", episcop", "cardinal", dar și "autopsier la ecarisaj" (322703), ori "aburitor plută" (814807). Vechea și hulita meserie de hingher se rebotează evropenește, devenind "ecariseur" (916201), iar patronul de discotecă, "discoteur" (414104), tot așa cum frizerul meu, Gogu, este acum "stilist" și croitoreasa Maricica, "designer". Mărturisesc: unele meserii prevăzute în Nomenclatorul aderării îmi provoacă mari neliniști: ce-o fi aia "anchetator politic" (345003)? Brrr! Securitatea redivivus, sau e vorba doar de-o traducere bleagă și-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mai dau atenție și mă lupt cu toate. Îmi este tare greu dimineața când mă scol, îmi este greu să mă deplasez, dar merg cum pot la baie, mă spăl, mă pieptăn că am părul scurt și ondulat natural, vin frizerii și ne tund, îmi dau cu cremă pe față, cu ruj să nu par dusă de pe lume, îmi fac patul frumos cu mare greutate, mă îmbrac elegant, masa mi-o servește la pat, și dacă pot. iau și citesc, scriu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ei Țin, posibil, de o strategie menită să Întrețină pasiunea, dar - tot atât de posibil - și de prezența celeilalte femei În viața amoroasă a lui Nae: „NAE (Încet Didinii): Mâine seară la cinci. DIDINA (asemenea): Bine! NAE (asemenea): Nu bine, negreșit!”. El, frizerul, e Bibicul, un Don Juan de mahala bucureșteană, ingenios, previzibil, cu gust de aventură și concesiv: nu are curajul să rupă relația cu vulcanica Mița. E mult prea aprigă și răzbunătoare În raport cu viața tihnită de culise pe care
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
amoroasă ce va intra și ea, inevitabil, pe făgașul obișnuinței. Mița e mai tânără, dar mai greu Încercată În iubire, e temperamentală și imprevizibilă; Didina e femeie așezată prin vârstă și mai echilibrată prin temperament și e de Înțeles de ce frizerul Nae Înclină sentimental spre ultima dintre ele. Mița e aprigă și incomodă, e republicană și vigilentă, dar nu-i rămâne decât să se supună voinței bărbatului pe care-l iubește și care, temporar, găsește soluția convenabilă a compromisului - cu Didina
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de vorbă, aștept...” (Situațiunea); „... am poftă de cadril, să-mi fac vânt.” (D-ale carnavalului) etc. Chef e sinonim, pentru Mița, cu petrecere În doi, În intimitate amoroasă, a câtorva ceasuri; ea Încearcă să-și convingă amantul «de suflet», Nae frizerul, să dea curs invitației ei de a petrece În absența Mangafalei, celălalt amant: „Bibicule, Mangafaua pleacă mâine miercuri la Ploești; remâi singură și ambetată; sunt foarte rău bolnavă; vino negreșit, am poftă să-i tragem un chef... A ta adorantă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Și Zița cea cu trei ani de pension citește, citește Dramele Parisului. E greu Însă de imaginat că Mița Baston ori Didina Mazu mai au timp, cu atâtea amoruri oficiale și tăinuite, să citească altceva decât scrisori de amor. Nae frizerul frecventează, se pare, spectacolele de varieteu; el cataloghează o situație melodramatică din viața lui (Încăierarea dintre Mița și Didina) prin raportare la o tragedie lirică În două acte cu ecou În epocă: „Asta e curat ca la Norma... Acu-i
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
provincie, femei din mahalaua bucureșteană, femei ca Veta, Zoe, Mița, Didina și atâtea alte personaje din schițe. Sunt și Încornorați, cum e Dumitrache, neica Zaharia, Mache Razachescu ori Iancu Pompon, dar sunt și bărbați liberi, celibatari, precum Chiriac, Tipătescu, Nae frizerul. Or, acești bărbați celibatari, lipsiți de angajament și de răspundere conjugală, joacă rolul junelui-prim; ei amenință soliditatea cuplului, și așa șubred, dovadă fiind Însuși faptul că femeia caută consolare În brațele lor. Și ea, femeia, face o pasiune - evident vinovată
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Tatăl meu a cerut să plece - zice: „Dacă plecăm mai devreme poate găsim locuință și putem intra”. Când am ajuns În Moghilevul, orașul era distrus. Case fără acoperiș... nu puteai intra, căci cădea pe tine. Acolo am stat la un frizer. Avea o frizerie distrusă - stam undeva sus, dar puteam urca numai cu scara, pentru că scările casei erau distruse. Și acolo stăteam tata, mama, eu, fratele și o soră a mătușii care nu mai avea pe nimeni, pentru că soțul ei murise
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tot vorbeați despre aceste femei? Erau rase În cap, erau tunse, cum arătau? - Nu erau rase În cap. Ne bărbieream... - Cine vă bărbierea? - Noi. Nu uitați că venisem din armată, organizație militară. Cu aparatul de bărbierit ne bărbieream. Nu exista frizer care să te aranjeze. În general, igiena proprie era grija fiecăruia. Doar o dată am fost duși la dezinfectare. Hainele erau băgate În etuve pentru dezinfecție și atunci mi s-au pierdut hainele - am răcit și boala m-a marcat pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
redată demnitatea de om. Pentru noi, care am venit din deportare, comunismul a Însemnat redarea demnității de om. Puteai să-ți exprimi o părere, puteai să vorbești. Trebuie să știți că prin ’46-’47 nu puteai să oferi bacșiș unui frizer. Se considera jignit. Noi nu cunoșteam atunci părțile negative ale comunismului practic. Cunoșteam partea ideologică, ce părea frumoasă: egalitate Între oameni, fiecăruia după meritele lui și așa mai departe. Dumneavoastră trebuie să știți următorul lucru: că un om nu trăiește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un bastonaș cu care făcea stânga-dreapta... O bifurcație de drumuri. După ce au terminat femeile, am urmat noi. Era o distanță destul de mare. Eu eram cu tata și cu un prieten de-al lui, i-am uitat numele - era din Târgu-Mureș, frizer de meserie și avea un băiat mai mare decât mine. - Dumneavoastră știați germana când ați ajuns În lagăr? - Nu. - Părinții dumneavoastră? - Parcă știau ceva idiș. Se descurcau cu germana, la nevoie... Și făcea această „stânga-dreapta”. Tata zice: „Fii atent, dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că mi-a arătat dreapta, nu știu - eu m-am luat după tata. Celălalt, deși era mai Înalt decât mine, s-a dus În partea cealaltă. S-a terminat cu el. De aici am rămas cu tata și cu acest frizer. Tata era bine legat, avea 44 de ani, născut În 1900... Îi plăceau caii... M-am luat după el și ne-au dus la o baie. Ceilalți au fost lichidați. Cum are omul tendința proprietății. Am lăsat totul, dar unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
jos și Încolonați la dezinfecție”. Nu se vorbea - se executau ordinele. Înainte de a intra la duș erau deja alți deținuți În haine vărgate, care te tundeau. Tot părul era eliminat, de peste tot. Dar Într-un mod barbar. Acești așa-ziși frizeri erau dezumanizați. Trebuie să știți că Dachau era primul lagăr din Germania, Înființat Încă din ’38 (de fapt În 1933 - n. n.). Și acolo erau social-democrații nemți, homosexualii nemți, delincvenții nemți și comuniștii nemți. În atâția ani de zile s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pielea goală și toți am depus toate hainele. Asta nu deodată, că nu Încăpeau - pe echipe. Și toate hainele au fost dezinfectate. După ce au trecut prin apa aia fiartă... Între timp, pe noi ne bărbiereau. Cum era bărbieritul? Dacă avem frizer? Bineînțeles, Întotdeauna se găseau doi-trei care, pentru o porție de mâncare În plus, ne bărbiereau. Ne-au dat niște lame de ras vechi, folosite și răsfolosite - s-au dat cu număr; trebuia să le dai Înapoi când terminai. Și, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
externaliza. Dacă te Întorci la manualele de economie, vei găsi scris acolo că bunurile sunt comercializate, dar serviciile sunt consumate și produse În același loc. Și că nu poți exporta o tunsoare. Însă ne apropiem de așa ceva În ceea ce privește programarea la frizer. Ce fel de tunsoare dorești? Pe care frizer Îl preferi? Toate acestea Își vor găsi rezolvarea Într-o centrală telefonică de departe“. Pe la sfârșitul conversației noastre, l-am Întrebat pe Rao ce planuri are. Avea foarte multă energie. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
vei găsi scris acolo că bunurile sunt comercializate, dar serviciile sunt consumate și produse În același loc. Și că nu poți exporta o tunsoare. Însă ne apropiem de așa ceva În ceea ce privește programarea la frizer. Ce fel de tunsoare dorești? Pe care frizer Îl preferi? Toate acestea Își vor găsi rezolvarea Într-o centrală telefonică de departe“. Pe la sfârșitul conversației noastre, l-am Întrebat pe Rao ce planuri are. Avea foarte multă energie. Mi-a spus că era În tratative cu o companie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pentru a stimula inovația. O mișcare care să spună că inovația nu merită o recompensă de ordin economic se pune mersului firii. Atunci când stau de vorbă cu un chinez, el visează să-și facă o companie. Nu gândește: «Voi fi frizer În timpul zilei și voi face software gratuit noaptea»... Atunci când te trezești cu o criză de securitate În software-ul tău, n-o să spui: «Unde-i tipul de la frizerie?».“ Mundie mai arată că indiferent de afacerea În care ești implicat, „vei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
făcută Într-un loc bine determinat, fie pentru că implică anumite cunoștințe locale specifice, fie pentru că necesită un contact sau o interacțiune directă, personală cu un client, pacient, coleg sau cu publicul. Toate aceste persoane sunt intangibile pentru că sunt bine ancorate: frizerul, ospătărița, bucătarul, instalatorul, surorile medicale, dentistul, cântărețul din club, masorul, casiera de la magazin, electricianul, bona, grădinarul, menajera și avocatul care se ocupă de divorțuri. De remarcat că unii au slujbe de vârf (avocatul și dentistul), sunt muncitori calificați (instalator, tâmplar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
lor, fiind trimiși la Aiud colonelul magistrat Alexandru Petrescu, director general al penitenciarelor, și căpitanul magistrat Aurel Munteanu, comandant militar al penitenciarului Aiud. După o noapte de petrecere și beție, dimineața au scos preoții pe coridorul Celularului și au ordonat frizerilor de drept comun, să-i tundă și să-i radă. Preoții au refuzat, iar colonelul Petrescu l-a lovit pe unul. Noi nu suntem găsiți vinovați pentru atașamentul față de neam și nici caterisiți de Biserică pentru vreo greșeală față de învățătura
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
bărbierit și l-am tuns, mângâindu-i fața ca unui copil: Așa, domnule Micescu, acum parcă sunteți un nou născut. Domnule, ai o mână de aur. Nici când eram ministru n-am simțit atâta satisfacție în timpul bărbieritului, deși aveam un frizer de mare clasă. Desigur, domnule Micescu, ca ministru aveați alte satisfacții, superioare, de conștiință, nu de natura ăstora, trupești, minore. S-a uitat la mine pe sub ochi vrând să surprindă înțelesul subtil al cuvintelor. Să vă fie de bine, i-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
detenție la cele mai dure încercări. Sufletul lui dorea să se liniștească în Casa Domnului, pentru mântuirea tuturor. Am petrecut într-o bucurie continuă, împărtășindu-ne stările sufletești și speranțele. Ne vom reîntâlni în zilele eliberării când, deveniți din necesitate frizeri, nu reușeam să facem față solicitărilor. În 1979 Ilie a primit binecuvântarea întru preoție; fusese eminent elev al Seminarului Nifon din București și al Facultății de teologie. Vizite speciale Desele schimbări prin celule însemnau o pregătire psihologică, oamenii trebuiau tracasați
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tot în Balta Brăilei, aproape de Salcia. Munceam la agricultură, prășeam porumb și floarea soarelui, și-așa mai departe... Și când am venit la colonie, aveam un băiat care era planton. Ce făcea plantonul? Făcea curățenie în dormitor, el era și frizer, ne bărbierea. Și îmi spune ăla: Știi că a apărut decretu’, și că ne vom elibera. Hai, mă, lasă-mă în pace, vezi-ți de treabă, c-am auzit de atâtea ori... Pe cuvântul meu! De unde știi? Mi-au spus
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]