851 matches
-
îngăduim să migreze, chiar dacă, pentru moment, nu-l putem defini ori clasifica." Dar ce anume deosebește trans-romanul de proza pre-modernistă? Un text modernist e ușor de identificat de obicei, din cauza frondei lui foarte previzible împotriva normei verbale și narative. O frondă de limbaj, după cum am văzut - deși nu putem ignora concepția despre ființa umană ca victimă a subconștientului și relativității, concepție care a stârnit fronda de la bun început. Există fără îndoială o întreagă filozofie pe care se bazează tehnica fluxului conștiinței
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
ușor de identificat de obicei, din cauza frondei lui foarte previzible împotriva normei verbale și narative. O frondă de limbaj, după cum am văzut - deși nu putem ignora concepția despre ființa umană ca victimă a subconștientului și relativității, concepție care a stârnit fronda de la bun început. Există fără îndoială o întreagă filozofie pe care se bazează tehnica fluxului conștiinței și care a schimbat modul de istorisire ireversibil. Puneți-vă în situația de a citi o poveste la care să n-aveți altă grijă
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
pe care îl presupune, sau ideea de remodelare de sine, prin apelul la elementul inedit, stimulator ("Moda poetică, asemenea modei vestimentare, este întreținută de un insațiabil interes față de noutate: este foamea spirituală a personalităților în creștere, a noilor generații cărora fronda specifică vârstei, dorința de afirmare, precum și sârgul de a-și ocupa pozițiile în structurile culturale ale societății le dau o agresivitate benignă. Reflexul ei în masa cititorilor de poezie se aseamănă cu pojarul la copii; este semnul că o anume
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
corupt al ordinii vechi. Și nu Vaux-le-Vicomte fusese pricina, ci Belle-Ile, cumpărat de ceva vreme de Fouquet și care îl transformase într-o fortificație, fără a-l informa pe rege, tot mai temător de inițiativele nobililor, mai ales după războaiele Frondei, și găsise prilejul să scape de scandalosul ministru. Mult prea nepăsătorul Fouquet nici nu apucase să inaugureze Vaux-le- Vicomte când l-a ajuns suverana mânie. Regele a comutat sentința, care fusese de îndepărtare a lui Fouquet de la Curte, prin închisoare
Regele și ministrul său () [Corola-journal/Journalistic/2888_a_4213]
-
are posturi pentru oricine simte o chemare către meseria cu pricina. Generații spumegate SUPLIMENTUL DE CULTUR|, numărul 91, de sfîrșit de august, publică un interviu cu Marin Mincu, luat la întrebări, ca șef de cenaclu, ce-i cu generația 2000. "Frondele trec, pe cînd literatura de valoare rămîne", e concluzia repetată în multe feluri, care-ar fi bine să însemne, pentru tinerii furioși, precum pentru scriitorii consacrați care "își apără ciolanul administrativ", puțin mai mult decît o frază de dînșii inventată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
mod de expresie pînă la un punct convenabil. Plămada omenească din care au fost făuriți și alți scriitori ai zonei (unii de primă mărime) se "modernizează" datorită celei din urmă, dar nu-și pierde caracteristicile inițiale. Asociațiile șocante, pitorescul provocator, fronda, vin, prin urmare, din două surse, cea originară fiind inspiratoarea și a unei rezerve față de transcendent, care, chiar dacă contactat pe o filieră culturală, nu scapă de o tratare fantezist-grotescă. Deși conține datele unei posibile evlavii, psalmul se transformă, sub pana
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
foarte bine, dar nu vrei să le urmezi. Preferi scufundarea în profunzime, decît mersul, mai la îndemînă, pe o suprafață lină și superficială. Din ce vine asta? Nu din ceva atît de nobil neapărat, precum s-ar bănui. Pornește din frondă. Mă împotrivesc instinctiv oricărei idei ivite prin vot popular. Pășind mai departe, mă împotrivesc ideii de rezultat, care nu mă preocupă. Obsesia succesului, obsesia rezultatului este fatală pentru un artist. Există o presiune uriașă, în lume, a intermediarilor. Toate marile
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
în 2003) și la polul opus primului Ianuș, dacă acesta ar fi putut fi antologat." Și așa mai departe până la confuzia totală: „În timp ce Ștefan Manasia e un vizionar al cotidianului cu detentă și profundă, și metaforică, și via - ciudat lucru - fronda fracturistă." Mai jos, Linda Maria Baros, „bilingvă și traducătoare" (adică „tunsă și legitimăs", ca în Urmuz) „s-a confruntat valoric mai mult cu nume din Franța, fiind pentru prima oară alăturată, neavând nimic în comun (decât violența, la ea interiorizată
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
turnesol de altă calitate) și, în sfîrșit, de prietenie. Toate jurnalele comentate în cartea Lianei Cozea sînt rezerve de afinitate. Pentru Jeni Acterian, era o problemă de atitudine istorică. Cavalerii (de ambe sexe...) ai lui '27 strîngeau rîndurile... Rețin, dincolo fronde și marote, prietenia cu Alice Botez, empatie între două intelectuale ,potrivite", mult mai puțin între două femei, tratată de Liana Cozea drept ,foarte nuanțată dizarmonie". }inînd, în alt fel, de aceeași nevoie de-a strînge rîndurile, prieteniile Monicăi Lovinescu sînt
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
exagerărilor naționale, spiritului nediferențiat și encomiastic. O puternică mentalitate iconolatra face încă ravagii în școală, în critică ocazionala și chiar în istoriile literare. Un nor de funingini iconolatre încărca atmosferă tuturor aniversarilor. Iconoclastii au apărut mai ales ca reacție: o fronda întrucîtva explicabila. Ei nu mai asculta însă de o comandă politică, precum în anii '50. Iconoclastia de tip nou e individuală, neorganizata și nu tot asa de stupida și de primejdioasa că aceea proletcultista. Din păcate, pe fondul de iconodulie
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
viziunea generală care îmi ghidează modul de regândire al fotbalului românesc. Spuneți-mi trei lucruri pe care le-ați păstra și trei pe care le-ați schimba în Federație. Răzvan Burleanu: Nu o spun cu rea-credință sau din spirit de frondă pentru că mă aflu în campanie, dar nu e absolut nimic de păstrat din modul în care arată astăzi FRF. Prin urmare am să vă spun ce consider că va trebui să eliminăm complet din specificul Federației. Unu: toate acele resorturi
INTERVIU cu Răzvan Burleanu, candidatul pentru FRF care ne-a făcut Campioni Europeni la Minifotbal: Cum speră să rezolve problemele Federației și cum vrea să revitalizeze fotbalul românesc - EXCLUSIV DC News by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74482_a_75807]
-
farmecul ilicit, deveneau un fel de complici ai autorului. În acest fel, cumva, toată lumea participa la un fel de asalt lingvistic asupra limitărilor pe care le avea cultura de atunci, când a scrie cu naturalețe era deja un act de frondă, în proză mai cu seamă, căci proza era foarte atent observată pe vremea literaturii controlate. Atunci, mă așezam la mașina de scris și, după un anumit număr de ore în care scrisul mergea cu o oarecare dificultate, lucrurile reintrau în
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
Crainic, Nae Ionescu, Petre Țuțea, Radu Gyr, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, ba chiar un Ion Barbu, un Vasile Băncilă, un George Călinescu, un Mircea Vulcănescu sau un N. Steinhardt, au fost stigmatizați pe rând, pe rând, într-o frondă ideologică fățișă sau deghizată sub felurite pretexte culturale, jenant de asemănătoare cu axiologia procustiană a comunismului." Așadar, iată ce reprezintă cultura pentru Răzvan Codrescu - un ring de box în care stânga aplică upercuturi dreptei. Acest tip de reducționism trivial, această
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
și a ne convinge că au dreptate cei care susțin că marele Bogza sălășluiește în poezie, nu în proză. Surpriza este unitatea de fond a acestei poezii, întinse pe multe decenii și care, dacă a renunțat, după 1948, la gesticulația frondei, nu a renunțat la fronda gândirii. Expresie a unui spirit prin excelență eretic, ea se constituie într-o stranie radiografie mentală a istoriei schizoide a veacului trecut. Poezia lui Geo Bogza răstoarnă, de fapt, convingerea avangardiștilor că reportajul este specia
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
au dreptate cei care susțin că marele Bogza sălășluiește în poezie, nu în proză. Surpriza este unitatea de fond a acestei poezii, întinse pe multe decenii și care, dacă a renunțat, după 1948, la gesticulația frondei, nu a renunțat la fronda gândirii. Expresie a unui spirit prin excelență eretic, ea se constituie într-o stranie radiografie mentală a istoriei schizoide a veacului trecut. Poezia lui Geo Bogza răstoarnă, de fapt, convingerea avangardiștilor că reportajul este specia cea mai autentică și mai
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
Marinescu e aceea că nu a fost și nu e contestată. Că tocmai ea, turbulenta, nu stârnește furii, ci numai, eventual, inimiciții. E de-a dreptul amuzant, apropo de asta, felul cum apar relatate, într-un interviu, un episod de frondă și consecințele lui. Întrebată care au fost reacțiile lumii literare atunci când, dintr-o dată, poeta a apărut rasă în cap (fiind „prima din București”), ea răspunde, aproape candid: „- Știu că Vadim Tudor a scris în „Săptămâna” lui că literatura română suferă
Probleme personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4352_a_5677]
-
atenția, în ordinea lecturii, Șerban Foarta cu o grație de nepovestit, Ioan Grosan, hazos-melancolic și Radu Cosasu, cu una dintre cele mai frumoase schițe de portret din vieata să de extremist de centru. Un Brassens al tuturor nostalgiilor cosasiene - muzică, fronda, puritate, ghinion, șansa, Parisul și tachineria cu moartea. Mofturoșii ne-ar putea reproșa că ne lăsăm furați de cosasisme, vizionarii dreptei inflexibile, că nu sesizam că extremismul de centru al lui Cosasu bate spre stînga. Să bată sănătos! Dacă Radu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
pe care i-o dă spectrul ratării nu dă naștere unei răzvrătiri de expresie paroxistică, Ciprian Măceșaru avînd o blîndețe congenitală care îl contraindică pentru răsturnările de destin. Alții, în locul lui, ar fi recurs la soluția crîncenă a spiritului de frondă, aplicînd rețeta cutezanței exotice: vrînd să se afirme și neputînd s-o facă în manieră cultă, ar fi preferat expresia licențioasă și sămînța de discordie, sperînd într-o afirmare prin contrariere scandaloasă. Într-un cuvînt, ar fi devenit vulgar cu
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
mic procent din electorat, dându-i iluzia că nu votează PD-L, ci pe unii care-l critică. Sunt acei electori care n-ar vota în veci cu USL, dar au rețineri și față de PD-L. Atunci se construiește iluzia frondei - prin apariția PP, UNPR etc.” Acest tip de partide sunt doar simple pungi electorale, artificii de păcălit oamenii. Aici e punctul lor slab. Ceea ce reușesc să strângă acum e datorită iluziei create că de fapt sunt în opoziție cu Puterea
Marea lovitură: cum va încerca regimul Băsescu să facă 40 la sută în 2012 () [Corola-journal/Journalistic/47782_a_49107]
-
secole). Clarobscurul a fost folosit în continuare, dar cei de după el n-au preluat decât procedeul tehnic, nu și realismul lui psihologic care ar putea fi numit tenebros, dar care-l șochează pe nespecialist mai ales prin caracterul lui de frondă, de sfidare perfidă și impertinentă a atotputernicilor comanditari, Vaticanul și apropiații acestuia. Este de necrezut că i-a mers să le vândă tablouri în care personajele biblice, sfinții, îngerii, până și Iisus și Fecioara Maria, aveau chipurile și trupurile tovarășilor
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
biblic, Tăgăduința lui Petru (1918) rămîn fără ecou, Fundoianu continuă să facă risipă (și paradă) de idei literare și teme diverse în reviste ca : Rampa, Adevărul literar și artistic, Contimporanul, Sburătorul literar etc.. Negativist cu hrană piezișă din spiritul de frondă personal și din ebuliția polemică a epocii în căutare disperată de „diferențieri”, Fundoianu publică în 1922 Imagini și cărți din Franța. În stilul său agresiv, juvenil arogant, pe care E. Lovinescu îl ironizează cu eleganță, observînd că „ferocele” colaborator oficiază
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
bal; or, observă vigilentul cenzor, „este greșită de asemenea asocierea care se face atît în titlu cît și în conținut între manifeste și afișele de bal” - p. 5). Cum este literatura, așa este și cenzura. Nu se pune problema unor fronde politice sau măcar artistice, iar cenzorii suflă și în iaurt, mai degrabă pentru a-și justifica existența și a întreține teama scriitorilor decît de teama unor pericole pentru stabilitatea regimului care ar putea veni dinspre literatură. De aici poate și
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
poetul. Aflasem că trecuse, dar fără să facă prea mulți purici, fiindcă motivul de a fi îndepărtat nu s-a lăsat așteptat, și pe la vestita „fabrică de scriitori” din Capitală. Nesupus canoanelor unor vremuri restrictive, rebel, cu o atitudine de frondă, a devenit repede un ins-problemă, întrucât obișnuia, știind la ce se expune, să viziteze bătrâni scriitori stigmatizați de regim. Obiceiul și-l păstrează și în anii studenției clujene. Ceea ce a atras asupra lui în serie suspiciuni și neplăceri. Dar toate
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
iriți și de cît de puțin poți să cedezi fără să faci impresie rea. E îndeajuns să vezi cum scrie despre împărțirea Ciprului sau despre poezia lui Kavafis în Europa, ca să-ți dai seama că acest ambasador elen, deși împinge fronda ideologică pînă la un prag maxim, o face cu măsură și tact, în buna tradiție a profesiei sale. Dar am greși dacă am vedea în Poukamisas un apologet fără discernămînt al țării sale. Dimpotrivă, e un critic acerb al compatrioților
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
vocea” din Cântece naive și sentimentale construiește, totuși, un ethos al ratării și al blazării în toată complexitatea lui. Până acum, „banalitatea” și „simplitatea” erau palme aplicate tuturor formelor de mistificare deopotrivă literară și existențială (de aici și nota de frondă a poeziei lui Sociu). În ultimul volum ele reprezintă, însă, închiderea tuturor orizonturilor. Modificarea de nuanță ascunde o mutație în adâncuri. Discursul lui Sociu e „plat” acum nu din nevoia de a dezumfla cutare pretenție metafizică, ci pentru că pune în
Post-sentimente by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4168_a_5493]