635 matches
-
tăcerea. Și mai era bătrânul cher maître depănând perlă după perlă dintr-o admirabilă povestire pe care o citise de nenumărate ori și Întotdeauna la fel, cu același aer dezgustat pe care-l avea chipul lui cu nobile cute de pe frontispiciul operelor sale complete. Presupun că pentru un observator detașat ar fi ușor să facă haz de toți acei oameni ireali care mimau În orașe străine o civilizație moartă, mirajele Îndepărtate, aproape legendare, aproape sumeriene, ale St. Petersburg-ului și ale Moscovei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
stația mașinilor m-am și umplut de apă în încălțări. Am cumpărat ziarul, cu gestul reflex din fiecare dimineață. Atunci am văzut că era datat joi. Nu înțelegeam. Ar fi trebuit să fie marți. M-am uitat și pe alte frontispicii ale gazetelor de pe tarabă. Toate erau datate joi. Nu înțelegeam ce se întâmplase. Dar, într-o fracțiune de secundă, m-a umplut o imensă frică. De fapt, nu frică. Panică de animal proiectat dintr-odată în ceva cu totul necunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
lenei depline, universitate a deriziunii. Nonșalanța divină nu se manifestă altfel. E timpul, prin urmare, să îi lăsăm siestei libertatea de a tranșa lucrurile în locul nostru. * „Nu vă legați de imbecili, ar fi scris Îngerul cu litere de aur pe frontispiciul lumii moderne, dacă această lume ar avea un înger.“ Dar imbecilii lumii moderne nu mai sunt imbecilii din Cimitirele de sub luna plină ale lui Bernanos, din care am citat fraza de mai sus, au devenit imbecili instruiți, care își visează
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
întunericului, fără faruri și fără călăuză, au mers tot înainte ca Vodă prin lobodă, spre miazăzi. Și ce s-a întâmplat? Aceștia, curioși din fire, după ce au trecut cu multă precauție printr-o poartă mai înaltă decât Casa Poporului, pe frontispiciul căreia era fixat un basorelief reprezentând un dinozaur în plin atac gravat într-o camee de 303/199 inci, au intrat într-o încăpere complet goală, mare cât Olympic Stadion "Bird's nest" din Beijing. În urma lor poarta s-a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
metri, simt deja că sunt în punctul cel mai înalt al cerurilor la care au acces muritorii. Habar n-am până în ce punct voi ajunge cu proiectul acestei capele. S-ar putea ca într-o bună zi să scriu pe frontispiciul ei ceva în genul: "Iată cum nu trebuie zămislită o capelă..." Dar e capela mea, orgolioasa mea capelă, dacă nu cumva cineva mă va pedepsi pentru îndrăzneala de a mă trage de șireturi cu sfinții, de a-mi lua libertăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dimpotrivă, e începutul, pe Valea Chiuarului, dăinuie, de câteva decenii, un eveniment care, numai din întâmplare, a putut ieși la iveală, nu de multă vreme. Un eveniment care tinde să ducă în istorie denumirea de Pietrele Rare, așezând în loc, pe frontispiciul măruntului sat, denumirea de Baba. Mulți dintre puținii locuitori sunt de acord cu noua denumire, pentru că este, zic ei, mai în ton cu realitatea economică și politică a momentului. Mulți, însă, nu. Din cauză, că, așa cum zice poetul, ce e
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
și intelectual din localitate. Din noiembrie 1906, când s-a înființat biblioteca publică la Bârlad, au trecut, iată, peste 100 de ani. Este o bucurie că în fiecare an la Bârlad, toamna, se sărbătorește „Zilele culturale ale Bârladului” iar pe frontispiciul unor publicații locale stă scris numele celei ce a fost, este și va fi „Academia Bârlădeană”, simbol al setei de cultură a localnicilor. Re gret însă faptul că la sfârșitul anului 2007, ediția pentru Bârlad a zia rului „Obiectiv” de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
j udeț ul Fălciu i se acordă ceea ce nu a avut: revista „Chemarea noastră” de la Fălticeni este dată că ar fi fost revistă a Asociației Corpului Didactic din județul Fălciu (p.103), când se știe , „Buletinul” era numele său (vezi frontispiciul alăturat). Despre spațiul acordat autorilor credem că a fost favorizat un Cezar Stegaru (p.395 396), în dauna unor valoroși: Al. Vlahuță, G.Tutoveanu, G.G.Ursu, C.D. Zele tin etc. Poet, prozator, critic, istoric literar și publicist, portretul lui G.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pres a de la Bârlad. Dar să revenim la „scăpările” anunțate: Al.Vasiliu Tătăruși, nu Tătărași (p.103); în zona Negrești nu se află satul Parapnița ci Parpanița (p.117); prim-redactor, iar apoi director al revistei George (nu Gheorghe, vezi frontispiciul) Lazăr, la Bârlad a fost S.M.Haliță, nu Hobiță (p.204), iar Gh. Ghibănescu, ca și Haliță, nu erau de loc bârlădeni; la p.206 se și spune: Gheorghe Ghibănescu, născut la 1 octombrie 1864 la Gugești, județul Vaslui (trebuia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu a doua sau a treia sursă de info rmaț ii, că a apărut între anii 1944 1949, deși primul număr poartă da ta corectă de 10 iulie 1946, iar ultimul, într adevăr, 7 noiemb rie 1949, când își schimbă frontispiciul în „Steagul roșu”, prec izăm noi. Precizare cere și informația că în revista „Lumina” apărută la Bârlad în perioada 1 ianuarie 1945 - august 1947 (p.258), un „oarecare” Liviu Flonda a prezent at î n numerele 8-9 din 1945 „Jurnalul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Petre Țuțea, să sufere pentru neam. Să fie ales să sufere. "Neamul" asista la scena următoare: cum un strat de ipsos acoperea figura lui Alexandru cel Bun, a lui Neagoe Basarab, a lui Vasile Lupu, a lui Carol I, de pe frontispiciul Atheneului Român. Frescele cu scene din istoria națională erau răzuite; statui de oameni politici răsturnate. Din Cișmigiu, dispăruse peste noapte bustul lui Goga. La Iași, Piața Unirii devenise Piața Malinovski, iar bulevardul Carol I, 23 August. "N-or ține ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
morale, fie ca o fală pentru viața noastră de unde ne tragem. Nu mi-am imaginat, până la citirea prezentei cărți ,,Vaslui,,Capitala Țării de Jos "...că aceste pământuri pline de istorie au putut naște atâtea valori umane ce au strălucit pe frontispiciul culturii române! Vasluian fiind, răman uimit de mulțimea ,,stelelor" ce s-au înălțat dintre dealurile vasluiene. Îmi condamn ignoranța și rămân recunoscător amicului de o viață Ion N. Oprea pentru strădaniile sale de a-mi umple lacunele cu lumina unui
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
Durandin, examinînd piesele unui dosar delicat și complex, în care descoperea teme obsedante ale istoriei românilor, o istorie adînc marcată de o nefericire esențială, multiplă, repetitivă. Asupra acestei însușiri atrăsese deja atenția A. D. Xenopol în marea lui sinteză istorică, pe frontispiciul căreia se putea citi melancolica sentință a cronicarului: "Nu sunt vremile sub cîrma omului, ci bietul om sub vremi". Cugetarea costiniană va fi fost pentru Catherine Durandin, la început de carieră istoriografică, o cheie de lectură a unui trecut și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poate fi considerată cea mai însemnată publicație satirică românească dintre 1860 și 1880. După ce redactase împreună cu C. A. Rosetti „Țânțarul” (până la 23 mai), iar de unul singur „Spiriduș” (suspendat la 14 iulie 1859), Orășanu scoate noul hebdomadar, pe al cărui frontispiciu figurează numai în calitate de administrator, pentru a ocoli astfel prevederile legii presei. În primii ani de apariție revista va fi suspendată de șase ori și va cunoaște mai multe schimbări de titlu. Prima sancțiune a autorităților survine după numai câteva săptămâni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
am dus degeaba, luam un avans, și mă-ntorceam în Iași, cu sentimentul unei certe inutilități. Pînă într-o zi... După șase luni de drumuri inutile, vine bomba; mă duc la teatru și văd, cu privire basedowiană, un baner pe frontispiciul instituției, pe care era scris, mare, PREMIERĂ, joi ora 11. Era luni, ora 10. Deci, în trei zile trebuia terminat un spectacol la care nu se făcuse nicio repetiție pe scenă! M-am uitat la Claudiu: l-am întrebat ce
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nobilului Mario del Tufo, el are grijă de operele mele și le va da la tipar. Aici nu am decât poezii, dar nu știu dacă o să vă trezească interesul. Poezia ne interesează în chip deosebit. Aș vrea însă ca pe frontispiciul cărții să fie scris Settimontano Squilla, iar nu numele meu, spuse Tommaso. Nu ar fi același lucru, căci cititorii vor opere cu numele tău, cumpără lucrări ce-ți poartă numele... E-atât de greu pentru un tipograf important să dea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în narațiune. Evocarea tendinței împăratului Tiberiu (14-37 p.Chr.), de a propune Senatului recunoașterea lui Cristos ca divinitate, subliniază efortul autorului de a demonstra în comportamentul lui Alexandru Sever o anumită toleranță religioasă. Astfel, a poruncit să fie inscripționată pe frontispiciul palatului imperial și pe edificiile publice, spre edificarea tuturor, renumita regulă de aur: Toate câte vreți să vi le facă vouă oamenii, întocmai să le faceți și voi lor (Mt 7, 12). Autorul subliniază lămurit proveniența din tradiția iudaică și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
gazetă apărută la Vălenii de Munte, săptămânal de la 1 ianuarie 1910 și continuat la București, săptămânal, apoi bilunar din ianuarie 1913 până în 21 august 1916 și de la 2 februarie 1920 până la 1 octombrie 1940. Director fondator este N. Iorga. Pe frontispiciu este înscris motoul „Prin lege la dreptate. Prin lumină la fericire.” Publicația se găsește din 1932 sub auspiciile Ligii Culturale și „servește ca organ al Comitetului Central Executiv al Ligii în rapoartele sale cu secțiunile și membrii ei, precum și ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
mutat în rotonda unui muzeu, nu-i mai cheamă pe cetățenii Florenței să reziste tiraniei, nemaiconștientizând chemarea pe care i-o adresează aceștia. Mă voi întoarce la influența privitorului asupra compoziției percepute a operelor de artă. Exemplul reliefului lui Sekine (frontispiciul) demonstra că, atunci când centrul principal al unei opere este plasat la nivelul ochiului privitorului, rolul său este mult mai probabil să fie corect înțeles. În același timp, condițiile optice date nu îl constrâng de la sine pe privitor să conlucreze cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o rezervă de amintiri. Ajuns la vîrsta de 75 de ani, preotul arăta bine fizic și era dispus să povestească toate lucrurile pe care le știa despre poet. întrucît i-am lăudat casa și faptul de a fi pus pe frontispiciul ei strofa a doua din „Inscripție pe o ușe” de Tudor Arghezi, care începe cu versul „Cînd vii pășește slobod, rîzi și cîntă”, cît și grădina plină de flori, mi-a precizat că „supraviețuiește” în acel „colț de paradis” din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dintr-un motiv mai greu de exprimat. Colaborator de la primul număr, apoi redactor la „Ateneu”, eram în situația de a fi considerat și eu complice la unul din „abuzuri”. E vorba de faptul că, un timp, poetul a apărut pe frontispiciul revistei ca singurul ei fondator. Indiscutabil, prin asta s-a comis o nedreptate, care, lucru nesesizat de nici unul din cei ce au abordat chestiunea, se răsfrîngea negativ asupra memoriei lui. însă atunci nimeni nu s-a întrebat: dacă el ar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cînd „reconsiderările”2) se făceau rareori integral, sub toate laturile. Recunoscut ca intelectual progresist, animator cultural, pedagog și psiholog eminent, cu idei și acțiuni de pionier, Tabacaru n-a putut totuși primi dreptul (o reparație morală) de a sta pe frontispiciul revistei alături de poet decît la centenar. Iar cînd l-a reprimit, i-a fost dat sub o frază de N. Ceaușescu despre „cinstirea trecutului”: „Nu se poate vorbi de educație patriotică socialistă fără cunoașterea și cinstirea trecutului, a muncii și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost „luați la ochi”, riscînd să nu mai fie ascultați nici în chestiunile stringente și mai accesibile. în 1971-1972, am fost la vîrful instituțiilor culturale băcăuane, dar n-am profitat de situație pentru a pune în discuție chestiunea numelor de pe frontispiciul „Ateneului”. Fiindu-mi știute comportamentele autorităților (care m-ar fi stopat imediat cu formula „Nu e momentul!”), mi s-a părut inutil s-o fac. Mie, necesar și oportun mi se părea să-l văd pe Tabacaru reeditat (inclusiv revista
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lată cât era de înaltă în pașaportul american este trecută o înălțime de cinci picioare și patru țoli [cam 1,60 m], cu o burtă voluminoasă și un piept masiv, care se îmbrăca bizar și vorbea prost englezește. Fotografia de pe frontispiciul acestei cărți, înfățișând-o așezată pe un scaun la Bordeaux în 1939, cu bagajul alături dar în afara cadrului camerei de fotografiat, chiar înainte de plecarea cu vaporul, sugerează cât de caraghios trebuie să fi arătat. Kayaloff i-a făcut cunoștință cu
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
subtitlul „Publicațiune bilunară pentru literatură, artă, teatru, muzică, mode, sport și vilegiatură”. Editor-proprietar: M. Faust-Mohr. De la numărul 7/1909 i se alătură H.F. Valentin, iar de la 11/1910 este anunțat ca prim-redactor George Grant. În ultimul număr (17-18) pe frontispiciu va fi trecut și I. Rusu-Abrudeanu (director), ca urmare a fuziunii cu „România ilustrată”. Periodicul își propune să dea „cititorului român o publicațiune ilustrată, în care să se oglindească viața noastră de toată zilele, evenimentele mai de seamă din țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]