3,450 matches
-
creștină. Această față bisericească locuia în partea de est a micului sătuc, într-o poiană denumită și astăzi „Poiana Călugărului”, care poartă și în prezent urme de locuire: o împrejmuire cu gard viu, foste plantații de vie indigenă și pomi fructiferi. Micul sătișor deținea în proprietate o suprafață de peste 130 de hectare, pe care un grup de oameni mai bătrâni au vândut-o pe suma de 8 galbeni altor locuitori din Medeleni (comuna Godinești). Se bănuiește că acei bătrâni făceau parte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cultivau meiul, grâul, secara, iar pentru furaje se însămânțau trifoiul și dughia, inul și cânepa, care se cultivau pentru obținerea fibrei în țesături. Se mai cultivau leguminoase precum mazărea, lintea și bobul și, de asemenea, vița de vie și pomii fructiferi. Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei în anul 1711, consemna în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”: „grâul dă de 24 de ori sămânța însămânțată, secara de 30 de ori, orzul de 60 de ori, meiul de 300 de ori”. În secolele XVII
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a culturilor pomicole erau sădirea sau răsădirea pomilor sălbatici, altoirea, curățirea, săparea la rădăcină, gunoirea și curățirea de omizi. În cadrul comunei nu se mai practică pomicultura în livezi cu suprafețe mai mari, exceptând satul Bărboasa. La Oncești, suprafața cu pomi fructiferi reprezintă 0,92% din suprafața agricolă, cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12 % din totalul pomilor fructiferi din comună, prunii 31%, cireșii și vișinii 13%, perii 9%, caișii și zarzării 5%, restul fiind ocupat de ale specii de pomi. Întâlnim în plantațiile de la Oncești și Dealu Perjului soiuri de măr cum ar fi „Ionathan’’, „Parmen auriu’’, „Delicios
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cum ar fi „Ionathan’’, „Parmen auriu’’, „Delicios auriu’’, „Delicios roșu’’, „Golden’’ ș.a. Soiurile de iarnă dețin 75% din totalul merilor. Producția de mere a scăzut după anul 1989, livezile fiind în mare parte distruse. Mărul a fost cunoscut ca pom fructifer încă din epoca de piatră, fiind considerat o componentă importantă a hranei zilnice. În zilele noastre se cunosc peste 1.100 soiuri, dar, din păcate, multe soiuri de calitate foarte bună au dispărut. Este denumit „copac al vieții’’, pentru că are
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bolile de stomac, contra migrenelor, durerilor de ficat și splină datorită pectinei găsită din belșug în fructe. Merele dulci și cele acre se uscau la soare, sub formă de scrijele. Cultura părului deține 9% din ponderea suprafețelor cultivate cu pomi fructiferi. Selecționarea unor soiuri locale și introducerea în cultură a altor soiuri străine au condus la înmulțirea numărului de soiuri folosite în cultură. Dintre soiurile de vară se cultivă „Untoasa precoce’’, iar dintre cele de toamnă se evidențiază „Curi’’ și „Untoasa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
timpul iernii și au nevoie de lumină și căldură pentru a se dezvolta. Soiurile de cais cultivate în zonă sunt „Monasia’’, „Pionier’’ și „Rozal’’. La piersici se întâlnesc soiurile „Cardinal’’, „LOLO’’ și „AMSED’’. Cultura nucului ocupă 20% din totalul pomilor fructiferi din comună. Nucul este un pom foarte sensibil la brumele de primăvară și are la noi în comună reprezentanți din soiurile „Fălticeni’’, „Cotnari’’, „Tomești’’ și „Buzău’’. Cultura gutuiului este înlesnită de solurile joase (aluvionare) și cuprinde cam 2% din totalul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comună. Nucul este un pom foarte sensibil la brumele de primăvară și are la noi în comună reprezentanți din soiurile „Fălticeni’’, „Cotnari’’, „Tomești’’ și „Buzău’’. Cultura gutuiului este înlesnită de solurile joase (aluvionare) și cuprinde cam 2% din totalul pomilor fructiferi pe comună. Ca soiuri de gutui amintim „Campion’’, „De Huși’’, „De Moșna’’ și „De Ploiești’’. Pe suprafețe mici se cultivă zmeurul și căpșunul. Fructele proaspete ale acestora sunt alimente indispensabile prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Huși’’, „De Moșna’’ și „De Ploiești’’. Pe suprafețe mici se cultivă zmeurul și căpșunul. Fructele proaspete ale acestora sunt alimente indispensabile prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura prunului deține un procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea, livezile de pruni ocupau în comuna Oncești o suprafață
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cuțit special în formă de furculiță. Mierea recoltată se depozitează în recipiente din lemn de tei, inox sau plastic. Creșterea albinelor valorifică baza meliferă ieftină pusă la dispoziție de vegetația ierboasă și lemnoasă spontană precum și de culturile agricole și pomii fructiferi. În cadrul comunei, principalele surse melifere le constituie plantațiile de salcâm (în lunile mai-iunie) și cele de tei (în lunile iunie-iulie) aflate pe versanții împăduriți de la Tarnița, Valea Iepei, Dealu Perjului și Bărboasa. Producția de miere pe familia de albine este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mare și sunt favorabile culturilor de plante tehnice și cerealiere. Solurile cenușii sunt răspândite în zona de contact a satelor Dealu Perjului, Valea Iepei și Taula. Aceste soluri sunt favorabile și s-au folosit la cultura viței de vie, pomilor fructiferi, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor sau ca pajiști. Pe arealele lutostructurale din împrejurimile satelor Tarnița și Satu Nou se întâlnesc redzine. Fertilitatea lor este scăzută și crește până la mijlocie-slabă. Sunt favorabile pentru pomicultură, cereale, pajiști și plantații silvice. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
creșterea animalelor, viticultura, pomicultura și grădinăritul. Locul central în cadrul gospodăriei îl ocupă casa, în funcție de care sunt amplasate spațiile destinate curții sau ogrăzii, pentru păsări și pentru atelaje, ocolul pentru animale, grădinile pentru flori, grădina pentru legume și zarzavaturi și pomii fructiferi unde se putea amplasa și prisaca, acolo unde era cazul. În felul cum era orientată fațada casei, erau amplasate poarta și grajdul pentru a fi ținute în permanență sub observație. În perimetrul gospodăriei se află amplasate și construcțiile anexă: grajdul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu usturoi copt, pisat și amestecat cu păcură; cu vâzdoage fierte În lapte, amestecate cu ceapă și seu de oaie. Cataplasme cu ceară, făină de grâu și lapte de mamă, cu rășină de brad, pin sau molid sau de pomi fructiferi, cu seu de oaie, ceară de albine și lapte de mamă, cu albuș de ou și făină de grâu, cu untdelemn și zahăr pudră; cu prune uscate și usturoi pisat; cu alifie de pucioasă, de piatră vânătă și grăsime; cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
părăsite! în toată zona Liepaja n-am văzut pământuri cultivate dar ce m-a șocat cel mai tare a fost că n-am văzut nici o curte, absolut nici una organizată cu vreo cultură, vietăți sau flori. Iarbă și atât! Nici pomi fructiferi deși pe piață erau cireșe, mere, lămâi, banane, struguri și pepeni verzi din Ungaria; kartupeli 0.36 lati/kg. Piața și magazinele bine aprovizate ca și la noi, prețuri mai mari ca la noi, moneda lor având o paritate 321
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea suprafețelor de teren acoperite cu vegetație forestieră, constând din arbori și arbuști, reproduși natural sau artificial, care își creează un mediu specific de dezvoltare biologică și care constituie
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
criterii precis delimitate. Astfel, cercetarea ne arată străzile legate de meseria sau ocupația locuitorilor (Harabagiilor, Cojocarilor, Bărbierilor) străzi care poartă numele animalelor, insectelor și păsărilor proprii zonei luate în studiu (Aleea Berzei, strada Mioriței, strada Albinei), desemnări de arbori, pomi fructiferi și diferite plante specifice locului (Aleea Castanilor, Aleea Teilor, străzile Florilor, Prunului, Salcâmului, Sulfinei etc.), denumir i ca re provin de la accidente sau caracteristici ale terenului (strada Perla, Punții, Aleea Scurtă), nume de ape/hidronimie ( strad a Ji jiei, Prutului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
irevocabilă. Acum îi venea singur să râdă de naivitatea lui. Ce simplă și ușor de înțeles era pe atunci dragostea! I-a întâmpinat chiar Mișu în persoană. Îi observase, probabil, prin geam. Avea în față aceeași livadă cu mulți pomi fructiferi, aceeași grădină cu ronduri de flori despărțite prin pietre văruite în alb, aceeași casă ca un zar uriaș îmbălsămat în verde, numai cele două străzi, la întretăierea cărora se afla întreaga gospodărie, între timp, își schimbaseră puțin înfățișarea: erau asfaltate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-o și am citit-o cu nesaț. într-una dintre paginile ei mi-a atras atenția în mod special o pildă cu o femeie care după ce trece printr-o moarte clinică, povestește că a visat o grădină cu un pom fructifer ce-și apleca crengile către copii pentru a i se culege roadele. Doi dintre copii nu puteau culege roadele pentru că la apariția lor, pomul își ridica crengile. Bătrânul care avea cheile grădinii, le-a explicat că nu vor putea culege
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de vie? Ha?“ Toți au fugit din biserică, au rămas preotul și felcerul. Apoi bunica mamei a mai trăit câțiva ani buni. A povestit că pe timpul cât a petrecut în ,,lumea de dincolo“ a fost într-o grădină cu pomi fructiferi și... Povestea era identică cu cea pe care am citit-o în cartea ,,Dăinuiri Dăneștene “. De unde o știa moș Buraga? Exista vreo legătură între familia mea și moș Buraga din Dăneștii Vasluiului? era o întrebare care-mi stârnea curiozitatea din ce în ce mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Dumnezeu, în împărăția Sa, iar Dumnezeu Se va odihni în noi în veci”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XIX, 9, în PSB, vol. 34, p. 191) „Să presupunem, de asemenea, că există o grădină cu pomi fructiferi și binemirositori, cu multe locuri încântătoare, pline de frumusețe, de balsam și de odihnă și că oricine trece pe acolo se desfătează și se odihnește; la fel este cu sufletele în Împărăția (cerurilor). Toate se bucură și se veselesc, (toate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pot intra să lucreze acest tip de pământ. În aceste mici grădini, huamilera sau huamilero (agricultoarea sau agricultorul) și familia sa cultivă porumb, fasole, dovlecei și dovleci, pentru subzistență. Huamiles sunt împrejmuite de diferite specii de cactuși sau de pomi fructiferi și de plante medicinale, toate aceastea fiind, de asemenea, sursă de hrană pentru familie. Statul nu are nici un fel de programe pentru acest mod tradițional de producție și, drept rezultat, nu poate influența tipurile de recolte. Consecința este că acești
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
doctor; dulce, verde; dulceață; Einstein; Eva+Adam; favoare; fericire; fiert; floare de măr; fructul preferat; frumusețe; grădină; gust; gustare; gutuie; hrană sănătoasă; împărțit; întreg; magiun; mere; mînca; mușcătură; natură; necaz; oară; oțet; pădureț; Paradis; părere; pedeapsă; pere; pirog; plăcere; pom fructifer; pomană; Pomul Cunoașterii; portocală; poveste; prăjitură; prospețime; prun; prună; răzătoare; rod; roz; rușine; șarpe; sat; simbol; steblă; suculent; a tău; toamnă; viață; vitamină; zîmbet (1); 792/124/46/78/0 măsură: metru(73); limită(55); cantitate(33); unitate(23); centimetru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lucios; lume; lună; lung și negru; lung, frumos; lunguieț; mamifer; mătreață; mizerie; mîndrie; nas; natura; natural; nervi; normalitate; oaie; oameni; pară, pere; pară; parte din corp; păduchi; păr; păr lung; perlă; personalitate; picior; piele; pieptăn; pigment; pisică; plăcintă; podoaba; pom fructifer; prietene; proaspăt; protecție; pufos; puternic; regenerare; roade; scîrbă; silă; slab; a smulge; spălat; stuf; subțire; sur; tandrețe; tînăr; tras de păr; tunsoare; ud; unghii; urît; văluros; verde; vînt; volum; voluminos; vopsea; vopsit (1); 761/197/73/124/1 părăsi: pleca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suflet controversat; supărare; șmecherii; știință; teatru; televiziune; televizor; ticăloși; trist; tufiș; TVA; țipete; ură; urăsc; V. Filat; viziune; vînt; vorbe goale; ziare; zvonuri(1); 765/308/89/219/0 pom: copac (163); fructe (117); măr (62); fruct (38); mere (34); fructifer (32); verde (28); viață (19); roadă (17); arbore (15); frunze (14); natură (12); roade (12); brad (8); cireș (8); Crăciun (8); livadă (7); mare (7); pădure (7); umbră (6); cireșe (5); frumusețe (5); înalt (5); roditor (5); aer (4); frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); soare (2); stejar (2); admirație; afară; baie, curățenie; bananier; bogat; brad de Crăciun; caise; casă; cămașă; cățărat; colorat; conifer; copilărie; corcoduș; corcodușe; crengi; desen; domn; dulce; ecologie; fertilitate; fidel; floare; în floare; cu flori; foșnet; fructe/flori; să fie fructifer; fructifere; frunte; gros; înălțime; încărcat; măreție; mediu; cu mere; de mere; metaforic; meu; mîncare; muguri; nalt; nemaipomenit; odihnă; păr; pere; piersici; portocale; posibilitate; prieten; primăvară; prosperitate; prospețime; puf; ramuri; rădăcină; recoltă; renaștere; ceva care dă roade; rodit; rodnic; rotat; salcie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]