1,457 matches
-
-Ø: (o) băutură amăruie/(unei) băuturi amărui • -Ø/-le: (o) viață grea/(unei) vieți grele Observații: În omonimie cu pluralul, adjectivele formate cu sufixul diminutival -ică prezintă la genitiv-dativ singular dezinența -le; (o) fată frumușică/(unei) fete frumușele - (niște) fete frumușele. Sunt invariabile în funcție de caz adjectivele invariabile, la feminin, în funcție de număr: (o) fată stângace/(unei) fete stângace/(niște) fete stângace. Alternanțele care intervin în realizarea opoziției de număr caracterizează și opoziția de caz. La vocativ, adjectivele prezintă, ca și substantivul, forme
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poruncă, un ordin: „- Dezbracă-te! poruncește D. Lefter” (I.L. Caragiale) sau mai blândă, când exprimă un sfat, un îndemn, o rugăminte: „Ai un oboroc? - Da cum să n-am. - Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr și suie-le frumușel în pod;” (I. Creangă) „- Stăpâne, lasă să se ducă numai nevasta dumitale cu copilul, iar dumneata spune că...” (I. Creangă) Deosebirile dintre diferitele nuanțe: ordin - îndemn - rugăminte etc. sunt exterioare formei modale depinzând de contextul sintactic, de prezența anumitor elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
popular, mai ales la unele adverbe, intensitatea se exprimă și prin sufixe: -ior, -ișor, -el; în funcție de conținutul lexical al adverbului, sufixele exprimă un grad de intensitate relativă superioară sau inferioară, totdeauna marcate stilistic: binișor, încetișor, depărtișor, multișor, târzior, devremior, repejor, frumușel, curățel etc.: „De lumină ca tâlharii/Se ferește binișor,/ Pe ferești se suie noaptea/Dibuind încetișor.” (M. Eminescu, I, p. 108) SINTAXA ADVERBULUITC "SINTAXA ADVERBULUI" În desfășurarea sintagmatică a enunțului lingvistic, adverbul intră în relație cu aproape toate unitățile lexico-gramaticale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
calitate, a vinurilor aromate și a vinurilor materie primă pentru spumante. Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris, Traminer roz, Neuburger. II. Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei 6. Cotnari Cotnari Iași, Hârlău, Cucuteni, Tg. Frumos, Frumușica 7. Iași Copou Iași, Bucium - Tomești, Uricani Iași, Comarna Iași 3 centre distincte: Hlipiceni Botoșani, Plugari, Probota Iași 8. Huși Huși Vaslui, Averești Vaslui, Vutcani, Murgeni, Bohotin Iași 2 centre distincte: Vaslui și Bozieni 9. Colinele Tutovei Iana Vaslui, Tutova
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de salvat, tot în mod ilogic se salvează. Nu de puține ori, atunci când crede că e pe prăpastia pieirii, că foamea îi va aduce de acum așteptatul sfârșit, dă peste el câte un miracol care îi aduce în buzunar sume frumușele pentru cineva ca el. Zece coroane primește în mai multe rânduri de la ziar, atunci când se aștepta mai puțin, zece coroane primește cadou de la misterioasa Ylajali, ba chiar primește, printro eroare a negustorului, și restul necuvenit de la o sumă pe care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nepotului său îi deschide ușa cu ocazia vizitei sale de Crăciun, cititorul află direct, printr-un fel de stil indirect liber, ce gînduri îi evocă lui Scrooge vederea fetiței: Stăpînul tău e acasă, draga mea? o întrebă Scrooge pe fată. Frumușică fată! Foarte frumușică 329. În prima scenă, Scrooge abia dacă ar fi fost capabil de o asemenea emoție. Cum, totuși, Scrooge a devenit mai uman, cititorul are ocazia de a cunoaște gîndurile și sentimentele întîmplătoare, însă cu atît mai umane
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
deschide ușa cu ocazia vizitei sale de Crăciun, cititorul află direct, printr-un fel de stil indirect liber, ce gînduri îi evocă lui Scrooge vederea fetiței: Stăpînul tău e acasă, draga mea? o întrebă Scrooge pe fată. Frumușică fată! Foarte frumușică 329. În prima scenă, Scrooge abia dacă ar fi fost capabil de o asemenea emoție. Cum, totuși, Scrooge a devenit mai uman, cititorul are ocazia de a cunoaște gîndurile și sentimentele întîmplătoare, însă cu atît mai umane ale lui Scrooge
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Ela este candidă, se consideră nevinovată, jură că nu știe despre ce e vorba, se simte umilită și jignită când soțul ei face curte altei femei, și este înmărmurită de durere când îl găsește pe Ștefan cu o "cocotă destul de frumușică" în patul conjugal. În final, după experiența războiului, Ela primește casele de la Constanța, bani, lucruri, tot trecutul. Patul lui Procust Roman modern, în ceea ce privește construcția narativă, Patul lui Procust e un "dosar de existențe". Camil Petrescu nu aduce întâmplări în interiorul ficțiunii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deși nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea " Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea nu îmi aduc bine aminte. Avea un păr
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
De exemplu: Ce trece pe apă și nu se udă ? (Umbra); Patru picioare are, dar nu pleacă la plimbare (Scaunul); Am un bordei plin cu viței; Dacă nu sparg bordeiul, nu ies vițeii (Bostanul cu semințele); Moșneguțul mititel/ Face gardul frumușel (Acul); Cine merge dar tot stă pe loc? (Ceasul); Am un purcel cu râtul de oțel (Plugul); Ce nu poți întoarce din cale niciodată? (Timpul); într-o vale adâncă/ Toate ciorile s-aruncă (Strachina și lingurile); Cine trece prin sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Iară cu-n băiat din sat Am plecat după-nsurat. Într-un sat, într-o comună, Să-mi găsesc o fată bună. Mi-am luat și eu mireasă De la mine a treia casă. Frumos nume mai avea Că Maria o chema. Frumușică nu prea, prea, Vreo optzeci de ani avea. De urâtă nu-i frumoasă Te sperii văzând-o-n casă. Și de rău nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ți-a călca pe șale; Te-a mângâia pe obraz, Ca să uiți orice necaz! Dați-ne și un covrig; Ursului î-i tare frig! Hai, Gavrile, la pământ, Și ascultă-mă ce-ți cânt! Când erai mai mititel Tare erai frumușel, Dar de când ai crescut mare, Mă dai jos de pe piciaore! Te-ai făcut așa de rău, Că nu ma ce-ți face eu; Da' eu tot nu m-oi lăsa, Cu bâta te-oi mângâia! Joacă, joacă, măi Gavrile, Că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o oală de sarmale Și-un butoi ca din povești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Iși flutură barba așa parcă dorind să se trezească din cine știe ce toropeală și deodată își pironi ochii pe zugrăveala unui perete până când în sală se facu o liniște adâncă și cu un ton cântat rosti titlul ,, Nu doar ca la Frumușica...’’ și facu o pauză lungă, parcă s-ar fi așteptat ca întreaga adunare să se ridice , să protesteze și concomitent să ceară lămuriri asupra titlului. A fost prima lui mare așteptare la care ceilalți au rămas indiferenți și cu inflexiuni
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
recunoaște decât cu degetele... Pedepsirea mâinii Mâna te ajută cel mai mult în acțiunile tale, dar tot ea este cea care poate să greșească. Unii dintre pacienții mei au niște simptome care arată că mâinile lor suferă. O fată destul de frumușică își ținea tot timpul mâinile ascunse una într-alta, cu degetele lipite ca o lopată, iar unghiile sale erau excesiv de murdare. Tatăl ei, care fusese un model de inteligență și putere, obișnuia s-o ia în brațe și s-o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
scape. Dar ce, el nu-i bărbat? spuneau acestea. Nuțu Mic, deși mai mic de statură, era harnic, bărbat vrednic de laudă și gospodar de frunte În sat. Fratele lui, Gavril Lupu, gospodar de frunte și el, adunase o avere frumușică. Avea pământuri multe și ograda plină de animale. Dar nu a avut noroc de o nevastă care să-i facă cinste. Maria Lupului, născută Suciu, venise aici din Călnaci. Era fata lui Neculai de la Poartă și nu era deloc cheie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
conector comparativ, de ordin frastic sau transfrastic: "Așa cum Caragiale se întreba ce caută neamțul în Bulgaria, ne întrebăm și noi ce caută românul în Afganistan. Ce să caute și el decât un salariu mai bun?" (Florentin Florescu, "Un tânăr din Frumușica se bate cu talibanii din Afganistan", în Lumina, 28.06.2007, http://www.ziarullumina.ro/articole;1285;0;714;0; Un- tanar-din-Frumusica-se-bate-cu-talibanii-din-Afganistan.html) Sau: " Când am aflat de un fast-food indian, m-am întrebat și eu, ca personajul lui Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ne-au luat în primire grănicerii români, care ne-au dus la București. Aici ne-au anchetat și ne-au cerut ca în schimbul eliberării să iscălim o poliță în alb, pentru banii de la Banca elvețiană; după doi ani suma era frumușică. Fiindcă nici unul nu a vrut să iscălească, am fost condamnați între 10 și 15 ani închisoare. După recursul respins, ne-au adus aici. Eu alerg după voi prin toată lumea ca să vă trimit în Israel și voi vă duceți să luptați
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
perforate muzical, Sărăteni constanta feminină la altitudinea om, la latitudinea lui, Vozneseni/Covurlui vrăbiile grămadă dintr-o așchie, huse pe capete portocalii de scaun portrete, bunica albastru la Două Zbîrnele, Troița 1, Drumul Drept 5, Beștemac 6 biserică, nucii îmbătrîniți, Frumușica 3, Cazangic 1, întîiul lan de tutun, rulaj de portrete oranj pe sol avionul particular, Vreau să mănînc, iubito, / Iar din ochii tăi! Iargara 12, Leova 10, vie arată pat germinativ, tufă de trandafir la capete de rînd, averile la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
În restaurantul din fosta casă Ghițescu la Fălticeni, după ce umblasem toată ziua pe urmele lui Creangă, subsemnatul În funcție de ghid. Era de față și Ion Arhip, directorul Complexului muzeistic Iași. După ce ne-am aghezmuit binișor, bucuroși de-a fi descoperit treburi frumușele, necesare viitorului „Album Creangă” pe care Îl pregăteau ieșenii, Liviu Rusu a Început să mă amețească de cap că e rudă cu... țareviciul Rusiei, treabă pe care am crezut-o! Până la urmă ieșenii au izbucnit Într-un râs homeric (Ion
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vadă și că unul din pictori, T. Tatos, roagă pe cine va veni, să-i arate atelierul de lucru, unde ar dori să stea de vorbă puțin. Sunt peste 100 de lucrări și au pus pe jos covoare, așa că arată frumușel. Chestia Țanțu 393 este la mine, În plic. Cele cuvenite familiei. D. Turtă 394 a mai scris de noi, În 1964, „Zori noi”, 3 apr. Afecțiune, Teodor Tatos 7 C.P. (Fălticeni), 12 sept. 1968 Dragă domnule Eugen, În ziua de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scrie nepotul meu (Cunoștinței noastre i-au oprit 20 pastile din 80 dintr-un medicament). De Cristina Gherasimescu 549 e păcat că nu mai activează. Avea voce foarte bună și noi am susținut-o la „Liga C.”(ulturală). Nu e frumușică și asta pare să fi fost pricina retragerii ei din muzică. Nu știu, cum ar fi remontată. Cred că locuiește la sora ei Veronica, fosta mea bună elevă, care și ea duce o viață tristă de văduvă. Eu, unul, spun
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]