915 matches
-
lânii, cânepii, inului și a borangicului 1Urzitor - Mașină de urzit pânza.2Letcă -(Reg.) Unealtă manuală care servește la depănatul firelor pe mosoare.3Meliță - Unealtă de lemn, folosită pentru zdrobirea și curățarea cânepii și inului de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a obține câlții de meliță.4Rășchitor - Unealtă pe cere se deapănă tortul, lâna de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiță. De toamna târziu și până în primăvară, se auzea neîntrerupt, ca într-un ritual
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pace sau război, de era secetă sau anotimp ploios, cultivarea inului și a cânepii constituia o activitate cu caracter permanent. Cânepa de vară și inul, după cum am arătat mai sus, se smulgeau și se făceau chită (mănunchi) de câte 12 fuioare. După ce se uscau în mici glugi la soare, se băteau cu îmblăciul pentru a se scutura sămânța. Din sămânța de cânepă prăjită se obținea uleiul sau bătută cu chilugul, fiartă și amestecată cu miere se făcea jolfa, bună de mâncat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
postul mare, jolfa se consuma în amestec cu boabe de păpușoi fierte sau cu grâu fiert. Adevărata muncă a cânepii începea odată cu tochitul, care se făcea în pârâul Berheci, în pâraiele satelor organizându-se câte un iaz în acest scop. Fuioarele erau prinse cu prăștini ca niște plute, iar cârlige ascuțite le fixau de albie pentru a nu fi smulse în cazul când se umflau apele. După zece zile, cânepa era încercată și dacă fibra se desprindea de tulpina băț, însemna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se scurgă și să se usuce și apoi se transporta acasă. Aici se melița cu melițoiul, operațiune ce presupunea zdrobirea și fărâmițarea tijei vegetale, care cădea sub formă de puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
usuce și apoi se transporta acasă. Aici se melița cu melițoiul, operațiune ce presupunea zdrobirea și fărâmițarea tijei vegetale, care cădea sub formă de puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu melițoiul, operațiune ce presupunea zdrobirea și fărâmițarea tijei vegetale, care cădea sub formă de puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din casă-n casă, sfințind bucate de post, așezate pe masă: turte făcute cu jolfă sau cu miez de nucă, mâncare din perje uscate, sărmăluțe de post, colaci sau turta vacii. Înainte vreme, preotul era răsplătit, pe lângă bani, și un fuior de cânepă. Cu Steaua Cu Steaua se umbla timp de două săptămâni, din Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, în toate satele comunei, mai des în satele Tarnița și Satu Nou. Cântecul de stea din aceste sate era, de fapt, troparul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de diferite culori, având pe margine mărgele colorate. Flăcăii își tundeau părul de tot, iar bătrânii purtau părul lung, așa cum îl aveau moș Dumitru Grigoreanu sau Vasile Pisăru. Cămașa încă se mai purta prin anii 1950 și era lungă, din fuior, cu mâneci largi, cu clini și guler înalt. Cămașa de sărbătoare era croită asemănător cu cea de lucru, din punct de vedere ornamental fiind înflorată la guler și la manșete. Peste cămașă se purta jaletca din suman alb sau maro
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un cer chemător și necunoscut.” (L. Blaga, 151), „Și e foarte rezistentă, ține și trei kilograme.” (M. Preda, Cel mai iubit, 172), „Acum câte fac la un loc: șase bucăți și cu nouă bucăți?” (I. Creangă, 113), „Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică”. (C. Noica, 10) Dintre elementele relaționale, doar locuțiunile conjuncționale ca și cum, ca și când, de parcă și adverbul parcă se constituie prin ele înseși în mărci distinctive ale funcției de circumstanțial modal: „Vorbiți atât de senin despre acest
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
soarta. Pădure, sora mea, la tine vin, La tine vin să-mi spovedesc păcatul. C-am cheltuit atâtea zile seci Din viața ce mi-ai dat, sunt vinovatul. Sunt vinovat c-am risipit în vânt, Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină, Sunt vinovat c-o fată cu ochi mari Și-a-nlăcrimat privirea fără vină, Sunt vinovat c-aș fi putut și eu, Țintind în timp a visului pupilă, Să plămădesc, cum nu am plămădit, Minuni modeste, simple, din argilă. Sunt
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
strigoii rebeli. Pregătii o găleată cu mujdei de usturoi, sare și tămâie din belșug. Noaptea au apărut din nou zbierând și chicotind sinistru distrugând totul în cale. Pisicile miorlăiau înfricoșate, câinii lătrau disperați și desorientați. Am aprins tămâia care scotea fuioare groase de fum aromat care se adunau în nori compacți. Din găleata cu mujdei am început să-i stropesc din belșug făcând semnul crucii. Soția și copii îi bombarda cu sare. Au început să fugă, de rupeau pământul. Continuând același
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Mărioară Mărie și Mărioară Ia un par de mă omoară Parul să fie de plop Să nu mă omori de tot...” i-au fost schimbate aproape în totalitate versurile sub forma: ”Foaie verde sălcioară, Hei Marie Mărioară Până ieri torceai fuiorul Azi ari holda cu tractorul” Din nefericire o boală grea și nemiloasă i-a luat frumusețea, i-a frânt cântecul iar în final chiar viața. Cu câteva luni înainte de moarte a mai văzut-o fratele meu din Tecuci schimbată de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din care se confecționau anteriile călugărești pentru anotimpul rece. La fel pentru in și cânepă mănăstirea percepea, fie direct, de la fiecare familie, pânză de in și cânepă sau prin intermediul preoților și diaconilor de sat, care, pentru serviciul religios prestat primeau fuioare de in și cânepă sau pânză. Cât privește cașul, brânza și pielicelele ne putem face o imagine despre cuantumul lor raportându-ne la obligațiile altor țărani dependenți din Țările Române, crescători de oi, obligații cuprinse în termenul folărit <footnote Ibidem
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
bucatele ce erau la masă”), calitate negată printr-o replică a „formulei imposibilului” de la începutul b. („Apoi, când am plecat de-acolo mi-au dat și mie un cal cu trupul de ceară, cu picioarele de bețe, cu coada de fuior și cu capul de tigvă...”), dublată de „mijlocul de locomoție” folosit: „și venii pe o șa și vă spusei dumneavoastră așa” sau „încălecai pe o lingură scurtă, s-o dau pe la nasul cui n-ascultă” ori, mai rar, „Mă-ncălecai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
de comună și care făcea ulei la cald fiind desființată. în perioada existenței colectivului, se mai cultiva soia pentru ulei pe o suprafață de 100-120 ha , inul pentru ulei pe o suprafață de 100-150 ha. cânepa de sămânță și pentru fuior pe 80-100 ha. și macul pe 90-100 ha. Dintre legume, cartoful ocupă și în prezent o bună parte din suprafața arabilă, ajungând până la 260-270 ha. în timpul colectivului se obțineau producții bune la ha -20 tone la ha. și mașinile cap
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
oglindă mică în loc de stea. Cel care joacă căluțul este îmbrăcat frumos cu o cămașă înflorată și largă care acoperă veștele din față și din spate, marcând astfel corpul căluțului. La veșca din spate este prinsă coada calului făcută dintr-un fuior de cânepă sau chiar din părul tăiat din coada calului. Copiii joacă căluțul într-un ritm alert după un cântec anume, însoțit de clinchetul vesel al clopoțeilor legați la picioarele acestora. Jocul vioi, dinamic amintește de zburdatul, alergatul și tinerețea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aghiazmă în încăpere și pe fiecare membru al familiei pe cap și fiecare sărută Crucea din mâna preotului. Capul familiei dă la copii care l-au vestit mere, pere, nuci etc. în casă pe masă, în trecut se găsea un fuior de cânepă, un colac mare și bani pentru preot, pentru dascăl și pentru cel care era cu aghiazma (palamarul ). Aghiazma este făcută de preot înainte de se porni cu vizitarea gospodăriilor, dis-dedimineață, în fiecare zi. în Ajunul Bobotezei este post aspru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
membru al unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de lemn ce are la mijloc o despicătură în care cade limba cu care se zdrobesc tulpinile de in sau cânepă,după topire, pentru a se alege fuiorul. Melițoi - meliță mai mare cu dăltuitura și limba mai groasă, cu care se zdrobește partea lemnoasă a cânepii, când începe melițatul. Metrică - registru de stare civilă. Moloșag vreme călduță. Nevolnic neputincios,incapabil, nevoiaș, neajutorat. Nojiță - fiecare din găurile opincii prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere, la nunți, la înmormântări, în alte felurite ocazii ale vieții noastre cea trecătoare și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin elemente ornamentale cumpărate din oraș, cel mai răspândit fiind pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care sunt înșirate boabe de fasole albă. În Bucovina, colacii de Crăciun se făceau în formă de opt și se păstrau până primăvara, când se afumau și se tămâiau boii și plugul înainte de pornitul la arat, apoi erau mâncați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ca să aibă spor la seceriș. În sat, lumea întâmpinase cum se cuvine Sânzienele, înțolindu-se ca de nuntă. Femeile se gătise cu cel mai frumos strai la care muncise iarna întreagă. Și nu era treabă ușoară căci se lucra la fuior și roata de tors, după care se trecea la războiul de țesut și gherghef. Dar nicio osteneală, oricât de mare și de lungă, nu fusese prea apăsătoare. Se găsea oricând vreme pentru tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de un volum important de soiuri și hibrizi de ameliorare, a creat în scurt timp numeroase soiuri a căror valoare a fost recunoscută de Comisia de Stat pentru încercarea și omologarea soiurilor, ele fiind omologate. În domeniul ameliorării inului de fuior s-au obținut linii importante și s-au efectuat și alte experiențe utile agriculturii. Colectivul de producere a cartofului de sămânță, condus de Valerian Sârghie, a fost înființat din necesitatea asigurării unui material de sămânță sănătos, liber de viroze, fiind
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Împreunându-și mai Întâi degețelele pentru rugăciune, rosteau un Tatăl Nostru, apoi Încet-Încet Învățau să deslușească buchiile și să scrie, adunând literele În cuvinte. Mai târziu, peste ani, când flăcăii mergeau la oaste și fetele rămâneau acasă să-și toarcă fuiorul și să-și coase altițe la cămăși, ei știau să le scrie răvașe fierbinți de dragoste, iar ele le puteau citi singure, nu mai erau nevoite să meargă În sat la popa să le citească. Așa era pe atunci, la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zece care de lemne trebuiau aduse În gospodărie și puse la adăpost fiindcă iernile erau lungi și aspre. Toate acestea era necesar să fie făcute până nu se zburlea vremea. Melițele se auzeau În tot satul. Inul și cânepa treceau fuior cu fuior prin tăișul de lemn al meliței și apoi prin dinții de fier ai pieptenilor și ai ragelei pentru ca fuiorul rezultat să poată fi tors. După aceea n-avea decât să vină iarna. Și toate aceste fuioare trebuiau să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]