1,653 matches
-
și a lui Kevin. Iar el avea să doarmă lângă Emma pentru totdeauna. Și dacă va fi să fie ceva pe lumea cealaltă, dacă există o altă viață, n-avea s-o irosească. Dar În timp ce introducea plicul În cutie, Îl fulgeră, ca o viziune, chipul Emmei. Amintirea tuturor lucrurilor. Și urma infimă a unei speranțe. Azi-dimineață, la telefon, vocea Emmei tremura. Și dacă ea, fără s-o știe măcar, dacă ea, Îl voia Încă? Dacă printr-o minune, dintr-o părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sexual era ultimul bastion al libertății umane individuale, Într-un univers al maselor. Dar anumite probleme de lubrifiere, de erecție, de orgasm și sincronie, anumite stânjeneli hidraulice, mirosuri animalice, gemete nu Îl convinseră că actul era preferabil masturbării. GINECOLOGIE. Îl fulgeră un gând Înfiorător. Poate că Maja avea vreo boală și a avut puterea de caracter de a nu-i spune tatei pentru a nu-l neliniști În timpul campaniei electorale. GINECOLOGIE. Boli venerice? Cistită? Cancer? SIDA? Villa Stuart. Aris Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
din refugiu, din Basarabia ocupată de ruși. În canton eram eu, vărul meu mai mare, mama, tata... Cantonul se afla lângă un pod de fier... Merișani e aproape de Curtea de Argeș. Acolo, la canton, am văzut trenul regal, de un albastru uluitor, fulgerat în viteza luminoasă, trecând spre Curtea de Argeș. Era de fapt un automotor cu două corpuri lucioase, orbitoare. Tatăl meu era impegat la Merișani. Apoi a fost detașat altundeva, cert e că ne-am mutat în sat, într-o curte în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
oricum, nu ne-am fi despărțit; mă gândesc la sfaturile dumneavoastră, la ambiguitatea existenței ei. Dumneavoastră vorbeați încorsetat de legile unei societăți, de judecățile și prejudecățile acesteia, căreia i-ați fost prizonier crezându-i-vă stăpân, în timp ce ochii ei erau fulgerați de o lumină suprafirească, din altă lume, pe care n-o cunoșteați nici dumneavoastră, nici eu. Ea era simplă ca natura din care crește iarba, salcâmii, castanii și plopii grădinii, ei înșiși substanță a naturii ca și fluviul care curge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
gîndit pînă acum să o facă. La vremea respectivă, locuitorii micului (pe atunci) oraș de la poalele vîrfului Pike’s Peak relataseră nu doar despre fenomenele electro-luminiscente care se manifestau frecvent În preajma laboratorului, cum ar fi scîntei care izvorau din pămînt, fulgere de zeci de metri străbătînd bolta senină a cerului, Însoțite bineînțeles de tunete asurzitoare, sau coroana plasmatică de culoare albastră care persista aproape tot timpul În jurul turnului Înalt de 18 metri unde funcționa Bobina Tesla. Au fost Însă și cazuri
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nimic. Ea tremura, dar stătea cuminte și mă lăsa s-o Îndrum, mi-a dat voie să-i depărtez genunchii, a fost ascultătoare, ce să zic, dar nu izbuteam: era strâmtă ca o scoică. Atunci, Într-o clipită, m-a fulgerat gândul cel bun: pe dibuite, am băgat degetele În candela stinsă și cu uleiul ăla am uns-o pe ea ușurel și l-am mânjit și pe Filaftache. Era acum ori niciodată. M-am potrivit la intrare, am apucat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
culoare, înainta intensificându-se viforos, apoi intra adus de un val de studenți retardatari în mijlocul sălii cucernice. La sfârșit apărea și Iorga, identificându-se cu autorul glasului. Marele istoric își potolea respirația accelerată cu câteva spirite, căuta neliniștit prin sală, fulgera ușa cutremurată de spatele staționarilor pe culoar, se aprindea, vocifera, decapita cu degetul prin aer un dușman nevăzut. Apoi, devenea vesel! Găsise legături spirituale, pe care însă deseori uita să le comunice și auditoriului. Vorbea cu grația leneșă a femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dată Ă era o conferință despre Benjamin Fondane Ă și că a fost surprins să observe că, deși franceza părea să-i fi devenit patrie, „păstrase un ușor accent românesc”. Se știe, de altfel, că, oricât ar fi tunat și fulgerat Cioran împotriva românilor, care-l agasau la Paris, când și când, și nu de dragul expresivității, ci al exactității nostalgiei, el folosește în corespondența sa, scrisă, de altfel, în franceză, cuvinte românești. Și o face cu o plăcere evidentă. Oricum, o
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
am putea spune că activitatea artistică a Janei Ghemeș cuprinde două perioade distincte. În prima perioadă a picturii sale, utilizând o gamă deosebită de restrânsă de culori, sobră și distinsă, într-o manieră neoimpresionistă, revela forța de comunicare a luminii fulgerate printre case sau crengile copacilor, ori în căldura aspră și sinceră a unui perete. Căldura sufletească împiedicată să se manifeste. Fiecare motiv, fie floare, peisaj sau portret, era îmbrăcat în culori reci, străbătut de o lumină stranie care aproape paradoxal
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Domnul și Doamna Kovacic se află cum s-ar spune, la maturitate, iar fiicele, Desirée și Bianca, sunt ceva mai tinere decât Herrmann. Amândouă sunt împopoțonate ordinar, cu sâni mari sau ceva asemănător... DOAMNA GROLLFEUER: (ceea ce însemană Doamna "Tună și fulgeră"): O bătrână doamnă cu adevărat distinsă, îngrijită, cu maniere anacronice. Se comportă pe de o parte înduioșător, datorită unei sensibilități personale extreme, pe de alta extrem de arogant, din necesități accentuate de distanțare. Spațiul Primul act: Gospodăria doamnei Wurm, o cameră
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
or să spună: pe tine o să te ajutăm, vierme schilod. Și de asta nu te poate ajuta nimeni. Dar vierme schilod sună drăguț... mult mai bine decât schilod sau vierme. Vierme schilod... aproape la fel de bine ca și Grollfeuer. (Tună și fulgeră) (Îl împinge de la ea pe Herrmann care suspină) De ajuns pentru azi. Mi se face scârbă. Chiar și fără asta e totul destul de scârbos... și nu numai acum. Ascunde-te, până ce o să fii în stare să te omori sau până când
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
face să suferi când comparația e dureroasă. Montaigne s-a exprimat deja în legătură cu patronul interior și cu denegația; el știe câtă suferință poate genera compararea cu modelele de neatins. în acest joc, toți au de pierdut. Să tuni și să fulgeri împotriva suferinței tale pentru motivul că vecinul tău e scutit de așa ceva te face să suferi și mai mult și să nu ataci răul chiar de la rădăcina lui! Dacă iei ca etalon oameni de rând, modești, mărunți, umili, neimportanți, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
jumătate din oamenii batalionului au căzut morți sau răniți. Dar au străbătut valea. Au ajuns lângă redută. În frunte, tot maiorul Șonțu. La asalt, flăcăi! Înainte! În clipa aceea, un glonț dușman l-a izbit în piept. Sabia a mai fulgerat o dată văzduhul și-a căzut. În cădere, Șonțu a mai strigat, cu ultima răsuflare: Înainte, flăcăi... Înainte! O clipă, dorobanții au stat nedumeriți. Nu le venea a crede că ofițerul lor a căzut. Din urmă venea însă batalionul comandat de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
îl lase să exprime ce simte. Furtună Furtuna, și toate elementele ce o compun (fulger, tunet și trăsnet), simbolizează în toate culturile pedeapsa celestă. Acest fenomen exprimă în limbajul curent mânia, furia și enervarea: «trăsnetele lui...Ă, «o atmosferă furtunoasăă, «fulgere de mânieă. În vis, marchează dezordinea, haosul, prăbușirea posibilă a anumitor situații (divorț, pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipireă de geniu sau «a se iluminaă); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce «ca un fulgeră; - tunetul semnifică mânia; bubuitul lui este adesea asimilat cu vocea ridicată ce sancționează și admonestează; - trăsnetul simbolizează pedeapsa, care trece de la varianta verbală (bubuitură) la cea corporală și fizică (trăsnet); totuși există în trăsnet, ca și în foc, o dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
artileria imaginilor, de cealaltă. În așteptarea primei, Japonia s-a implicat deja, pe teritoriul rivalei ei, în logistica percepțiilor planetare. Cine știe dacă pe frontispiciul "Leviathanului 2000" al unui Hobbes mondialist nu s-ar afla, în loc de castel, catedrală, spadă și fulger ca în ediția din 1651, tandemul rachetă-Disney? Așa cum grafosfera europeană a democratizat odinioară scrisul proces care a durat mai multe secole, până la alfabetizarea generală a Europei -, videosfera americană a democratizat imaginea, de astă dată în câteva decenii, până la vizualizarea generală
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fără, primul termen al sintagmei-titlu. Spre deosebire de Faust (de care a fost apropiat) care la auzul clopotelor Învierii, simte că viața este mai puternică decât dorința lui de a muri781, lui Dominic Matei darul îi este conferit printr-un artificiu: este fulgerat în duminica Învierii, în apropierea bisericii. Cronotopul sacru și trăsnetul care reface unitatea primordială dintre sacru și profan provoacă nașterea eroului la o nouă viață ("Se spune, și eu sunt convins că e adevărat - tatăl meu a cunoscut mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
subțire îi place „Grasa de Cotnar”. Bătrânului Cotnar nu-i sapă tronul Vreun prinț de viță nobilă ca el, Vreun Cabernet, Pinot sau Ottonel, Ci veneticul de pripas: sifonul! Când prețuiești în bani un vin Cotnar Și nu te-a fulgerat pe loc blestemul, Poți pune fără grijă la cântar Tabloul, simfonia și poemul. Bătrânul încărcat de ani Visa, uitându-se n pahar Că s-a născut la Drăgășani Și că murise la Cotnar. * Cotnarul când îl faci cu „Grasă”, „Fetească
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
intelectuali, ci prezentarea ei în clișee stereotipe, fără adâncire personală, fără trecerea ei prin intimitatea sufletească a teologului, de unde să se îmbrace în dogoarea convingerilor, în noutatea cuceritoare a unor prezentări care trădează o nouă descoperire a evidențelor adevărului etern, fulgerată pe rând în focul tensiunilor necurmate ale spiritului său. Tocmai acest caracter viu, trăit, îl are teologia lui Nichifor Crainic. E semnificativ în această privință că dânsul a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lauda cosmosului sofianic, întraripată de cea mai arzătoare simțire. Cedrul, finicul, trandafirul, scorțișoara, terebintul și vița de vie, apoi „străvezia tărie a cerului”, soarele, luna „ca un steag de aur în tabăra oștirilor înălțimii”; „colbăria stelelor” și curcubeul, toate apar fulgerate de lumina sofianică: „El a îmbrăcat în podoabă mărețele sale lucrări”: (XLII 21). Spectacolul lumii îmbată sufletul de entuziasm: „Cât sunt de vrednice de iubire lucrurile lui și dragi la privit ca niște flori!” Accentul de tandrețe al acestei exclamații
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-o din nimic. Artistul nu e Dumnezeu. Forma vizionară, care e arhetipul ideal al operei lui, e combinată din elemente date de experiența vieții naturale, iar materia în care o modelează e luată de asemenea din natură. Numai sensul ce fulgeră din operă are direcția unei alte ordini de existență decât cea vremelnică. Cât despre transpunerea în concret a viziunii, dacă lucrul acesta în creația divină nu implică nici un efort, căci Dumnezeu gândește în fapte geniului îi cere o încordare dramatică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
comic. Berlioz voise să pună pe note poesie patriotică și fiindcă nu-i venea melodia pentru versurile refrenului, părăsise proiectul. După câțiva ani, aflându-se la Roma, a căzut în apa Tibrului. Și iată că brusc, în șocul căderii îi fulgeră în minte melodia pe care n-o găsea când o căuta! în acest caz, inspirația e renașterea spontană, luminoasă, sintetică, a unei mai vechi preocupări nearticulate. Dar această revenire împlinită nu distruge nimic din natura extraordinară a inspirației. În mistică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și anume că istoria e inferioară poesiei, fiindcă cea dintâi se ocupă de fapte particulare, iar cea din urmă realizează universalul prin particular. Sacrificiul și eroismul în care culminează istoria nu sunt simple fapte particulare, ci piscuri de viață covârșitoare, fulgerate de semnificații generale. Există un sublim estetic, dar există și un sublim realizat de istorie, care își impune măreția independent de faptul dacă e sau nu înveșmântat în mantia artei. Când arta izbutește să-l facă obiect estetic, impresia înălțătoare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spune aici de un zâmbet îngăduitor sau ironic, dar îl simțim în toată supranaturala lui putere, arcuindu se peste condiția mizeriei noastre pământești. Pe buzele Sfântului Ioan Botezătorul pe buzele prințului Mîșkin sau pe buzele Luceafărului, e același zâmbet care fulgeră distanța dintre cer și pământ; ironic sau îngăduitor pentru noi, dar revelator al unei ordini superioare de existență, către care suie nostalgia ridicată din tragica noastră experiență omenească. PROFETISMUL ARTEI Natura plăsmuirilor geniale implică neapărat o viziune care dezmărginește de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
țineam, lucrurile care de nu ar fi în Tine, nu ar exista”. Ne descrie apoi cum s-a produs revărsarea lui Dumnezeu în sufletul său, prin cele cinci simțuri: „Tu ai chemat, ai strigat și ai spart surzenia mea; Ai fulgerat, ai strălucit și ai împrăștiat orbirea mea. Ai răspândit parfum, îl respir și dornic după tine aspir, Am gustat și (de tine) sunt înfometat și însetat”. Ultimele trei cărți (XI-XIII) sunt meditații asupra primului capitol din Sfânta Scriptură. Plecând de la
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]