583 matches
-
practic treizeci de trandafiri, În nuanțe de roșu strălucitor, roz puternic și alb, Înghesuiți cu toții Într-un vas mic și rotund, care părea plin cu un fel de bucăți de sticlă strălucitoare. Nu exista nici un fel de ornament - nici o panglică, fundă, iarbă de umplutură sau porcăria aia de floare a miresei; scria pe el: simplu, elegant și foarte, foarte scump. Nici cartea de vizită nu era una obișnuită. Era din hârtie pergament crem și n-am știut cum s-o smulg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și femeilor din acel timp astfel: Mai mult decât identificarea cu fiecare sex, hainele defineau rolurile acestora. Bărbații erau serioși (purtau haine în culori închise și cu ornamente puține), femeile erau frivole (purtau haine în culori pastelate, cordeluțe, dantele și funde); bărbații erau activi (hainele erau practice și comode), femeile erau inactive (hainele lor inhibau deplasarea); bărbații erau puternici (hainele le puneau în evidență umerii și pieptul); femeile erau delicate (hainele lor accentuau talia subțire, umerii înclinați și o siluetă rotunjită
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
noastre i se pare că visează. "E-un delir", exultă ea. Femeile se agață ciorchine de gâtul eliberatorilor, li se aruncă în brațe. "Toate fetițele, fetele tinere, băiețandrii s-au cocoțat pe tancuri, ba chiar și câinii, împodobiți toți cu funde tricolore. Obrajii soldaților francezi sunt acoperiți cu ruj de buze". Un agent municipal se oferă să-i sune pe părinții unuia dintre ei, "un băiat tânăr foarte distins", "și toate fetele au reținut numărul de telefon: Danton 40-70". Mai mulți
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru sociologia european? � ie?it? anemic? din r?zboi �n Germania, pr?bu?it? �n Fran?a, dispre?uit? �n Anglia, ignorat? �n Italia � ?i ai �v�rstei de aur� pentru sociologia american? cu tendin?e spre universalism ?i achievement. Funda?ia Rockefeller, noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.), comenzile publice (din partea Ministerului armatei, al Agriculturii, al S?n?ț??îi) procur? sociologiei resurse imense, ceea ce permite �nmul?irea centrelor de cercetare, a societ??ilor savante ?i a revistelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de revolu?ie etc., dar ele n-au fost (re)cunoscute, aplicate p�n? la cap?ț. Societatea rom�neasc? s-a �nscris mai ț�rziu pe coordonatele evolu?iei capitaliste (?tefan Costea, coord., Istoria sociologiei rom�ne?ți, Editura Funda?iei Rom�nia de M�ine, Bucure?ți, 1998). �Pasiunea� ra?ionalit??îi instrumentale n-a fost prea mare �n condi?iile noastre mereu �originale�. �n continuitatea lor, ideile filosofice despre societate, ideile sociologice au surprins particularit??i ale istoriei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
caut? s? se cunoasc? sociologic. Hartă cercet?rilor sociologice � care fundamenteaz? deciziile ?i ac?iunile � se suprapune �n �ntregime cu hartă societ??ilor democratice. Silin?ele individuale de a promova sociologia nu au fost suficiente f?r? sprijinul asocia?iilor, funda?iilor (cele care �ncercau s? ?i realizeze �n societatea concret? ceea ce �?i propuneau prin statute). Dup? Unirea Principatelor, Independen?? ?i Marea Unire starea de spirit �ntreprinz?tor a prins s? se nasc?, noi speran?e re-n?scute au �ntre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ți dup? 10 ani de tranzi?ie, Ed. Expert, Bucure?ți, 2000; E. Zamfir, M.�Preda, Diagnoza problemelor sociale comunitare, Ed. Expert, 2000; I. B?descu, I. Ghinoiu., C.�Buruian? (coord.), Sociologia ?i etnografia comunit??ilor ??r?ne?ți, Ed. Funda?iei pentru Civiliza?ie Rural?, Bucure?ți, 2001 ?. a.). Dup? 50 ani de comunism s�nt semne de schimbare a educa?iei, economiei, politicii, reprezent?rilor sociale. Se recucere?te diversitatea. J. J. Rousseau spunea c? cel mai bun mijloc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r? �ndoial?, rezultatul cel mai eficient �n demersurile sale � via Consiliul Universitar de Cercetare Social? (1935-1940), prezidat de c?tre rectorul Charl�ty, ?i �n colaborare cu Mauss � de ob?inere a finan??rilor generoase f?cute de c?tre Funda?ia L. S. Rockefeller. Destinate explicit �cercet?rîi inductive� a �problemelor contemporane�, aceste finan??ri americane au permis ?tiin?elor sociale franceze, �ncep�nd cu 1932, s? ia un nou av�nt ?i sociologiei s? subziste, preg?tindu-?i viitorul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
institu?ional? care s-a accelerat �n cursul anilor ?aizeci, dar care cunoa?te un sf�r?it brutal la turnură anilor ?aptezeci. Cauza principal? a fost cre?terea cererii sociale din ce �n ce mai risipitoare ?i diferen?iate. Funda?ia Rockefeller ?i Social Science Research Council � pierd monopolul �n materie de finan?are. Al?turi de noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.) apar comenzi publice (din partea ministerelor Armatei, Agriculturii, S?n?ț??îi) care aduc disciplinei resurse
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a le apropia. Triumful empirismului cuantificator Studiile conduse de c?tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu s�nt reprezentative pentru noul empirism �n vigoare, cu tot succesul lor; ele mai cur�nd �ncheie tradi?ia marilor anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul condus, la Berkeley, de c?tre Theodor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
body de dantelă neagră pe care îl poartă pe dedesubt. În jurul taliei are faimoasa "centură de castitate" mai apoi scoasă pe piață de casa sa de modă Boy Toy cu o cataramă mare și lanțuri de jur împrejur. Are o fundă neagră în păr și un cercel în formă de stea și un altul, mai mic, în formă de crucifix. Toaleta îi este completată de șosete negre băiețești și ghete negre scurte. Moda Madonei în această etapă reprezintă un atac subversiv
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sau a confirmării, țintesc cu ochi deschiși un punct îndepărtat, la care nu vor mai ajunge niciodată. Altele, întinse grațios pe divan, par că au abandonat totul, ostenite înainte de vreme. Cei foarte mici se pierd în satenuri imaculate, legați cu funde ce-i fac să arate ca niște minuscule pachete albe, gata să fie expediate în Paradis. Ținuți în brațe de părinți, cu chipurile întoarse și priviri visătoare, ei sublimează proiecția romantică a morții frumoase, ridicată și aici la rang de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Scriitorul construiește astfel o re prezentare a lumii ca totalitate, întro monografie a satului transilvănean de la începutul secolului XX, planul monografic fiind o altă caracteristică a romanului. Acest plan este complementar unor planuri narative în care se cristalizează structurile epice funda mentale ale romanului. Planul destinului individual urmărește drama lui Ion și, prin paralelism epic, destinul tânărului intelectual Titu Herdelea, care traversează o criză de identitate și de valori. Planul destinului familial are în centru familia învăță torului Her delea. Dacă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cremă, în așa fel încât să rămână pentru ultima foaie de deasupra mai multă cremă în care să înfigem felii de migdală tăiată și îi dăm forma unui arici cu țepi. La colțuri, lăsăm fără țepi și facem câte o fundă din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
facem câte o fundă din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o lățim cu două degete unse cu ulei. Se cere a se lucra iute, pentru că se răcește repede. PRĂJITURA SANDOCAN O cană de nucă prăjită și tăiată, 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri de făină, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
servit mii și mii de oameni, mi-aduc aminte și acum că avea un păr frumos negru, ondulat, dat peste cap. Mustața, mică, era tot neagră. De ’mbrăcat nu l-am văzut niciodată rău îmbrăcat, îi plăceau cravatele negre, făcute „fundă”. Vorbea cu mine, vorbea cu lucrătorii, și mai ales ședea de vorbă cu d. Ardeleanu, patronul meu de pe vremuri, povestind tot felul de lucruri, fiindcă Ardeleanu era om citit, și fusese și la Paris, studiind să se facă avocat. Când
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cremă, în așa fel încât să rămână pentru ultima foaie de deasupra mai multă cremă în care să înfigem felii de migdală tăiată și îi dăm forma unui arici cu țepi. La colțuri, lăsăm fără țepi și facem câte o fundă din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
facem câte o fundă din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o lățim cu două degete unse cu ulei. Se cere a se lucra iute, pentru că se răcește repede. PRĂJITURA SANDOCAN O cană de nucă prăjită și tăiată, 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri de făină, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Anul Nou. Biata mamă nu mai știa cum să ne împace când ne certam frații între noi de la costumul național păstrat în casă. Mergeam din timp la bunicul pentru căciulă pe care o împodobeam cu flori de mireasă ,mărgele și funde colorate. Apoi ne rugam de bunica să ne dea traista ei. Deasupra costumului național purtam boandă din piele de oaie. În ajunul Anului Nou începeam de la 12:00 ziua dintr-un capăt al satului și umblam din casă în casă
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
foarte mici, este scris numele gravorului KISSING. Întregul avers este încadrat pe marginea medaliei de două cercuri liniare proeminente. Pe reversul medaliei (fig. 91rv), într-o ghirlandă circulară (coroană) de lauri, alcătuită din două ramuri legate jos cu panglică cu fundă, este plasată inscripția pe patru rânduri VRICARVL (arcuit în jos) / XXV / VOLUME / 1852-1894 (arcuit în sus). Între rândurile trei și patru este plasată o stea în șase colțuri. Reprezentările reversului sunt cuprinse între două cercuri liniare proeminente ca și cele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
straie orientale joacă vals și ecossaise; de pe un pat familia domnului privește hieratică: "În sala de bal, vodă, îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda albă cam pe frunte și cu mâinile încleștate la ceafă. Pe marginea patului, la dreapta și la stânga, ședeau cele șase beizadele șir". În sălile epocii Cuza, apare tânărul prefect de formație pașoptistă cu tot alaiul lui oficial (droșca trasă de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
foarte mici, este scris numele gravorului KISSING. Întregul avers este încadrat pe marginea medaliei de două cercuri liniare proeminențe. Pe reversul medaliei (fig. 91rv), într-o ghirlanda circulară (coroană) de lauri, alcătuită din două ramuri legate jos cu panglică cu funda, este plasată inscripția pe patru rânduri VRICARVL (arcuit în jos) / XXV / VOLUME / 1852-1894 (arcuit în sus). Între rândurile trei și patru este plasată o stea în șase colțuri. Reprezentările reversului sunt cuprinse între două cercuri liniare proeminențe că și cele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Jantă sudată manual fisurată 10. Stare, montare, Control Pneuri de dimen- Presiune necorespunză- uzura, presiune: vizual. siuni și profiluri toare - pneuri Dispozitiv diferite pe aceeași de verificare punte. Adâncimea a adâncimii profilului sub 1,6 profilului mm. Tăieturi pro- anvelopelor funde pe banda de și manometru rulare sau pe flan- curi. Uzura neuni- forma pronunțată ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── V. SUSPENSIA 11. Eficacitate, Control Diferența vizibilă pri- simetrie comparativ vind înălțimea autovehi- al suspen- culului pe cele doua la- siei a doua turi ale aceleiași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157682_a_159011]
-
care mi le? a relatat. �i s�nt recunosc? tor ? i domnului Ioan Kog? lniceanu, nepotul fondatorului Rom�niei moderne, pentru ajutorul acordat, ca ? i multor altora care m? au ajutat �n vremuri politice dificile, asum�ndu?? i mari riscuri. Mul? umesc funda? iilor A.C.L.S., I.R.E.X. ? i Fulbright care au f? cut astfel că cercetarea mea s??? i ating? scopul. Ultimului pe list? , dar nu celui din urm? , �i mul? umesc Centrului de Studii Rom�ne? ți din Ia? i, care a f? cut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pun? cap? ț acum; de acum �nainte trebuie s? mergem pe calea obiectivit?? îi necontraf? cute. �n acest scop, urma s? fie creat? o nou? revist? (istoric?) care trebuia s? devin? instrumentul acestei lupte 150. Discursul acesta a fost piatră de funda? ie a �Noii ? coli� istorice rom�ne? ți. Lupta va dura p�n? aproape de moartea lui Iorga. �?coală nou? � ? i?a publicat propria revist? istoric? , �Revista istoric? rom�n? � . Directorii ei erau Gheorghe Br? tianu, P.�P. Panaitescu, Scarlat Lambrino ? i Nicolae Cartojan 151
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]