922 matches
-
de postav verde dinainte; Maria Mohor, codana cea frumoasă a cârciumarului cu grădină de vară și grătar cu renumiții mititei; Marioara Voiculescu, cu mătușile ei Frosa și Dorina În papucii lor roșii tigheliți cu mărgele, coborâte aci, spunea lumea, din fundătura lăutarilor din apro piere, cu coșul de rufe spălate și călcate În casa acestor țigănci, frumoasele mahalalei, ajunse, una, Întreținuta grecului, baro san bătrân cu „muscal cu cauciuc“ aștepându-l la poartă, iar Marioara sculând mahalaua pe la ferestre cu automobilul ei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de ani, le-a lipsit curajul de a merge de partea norocului. E ca și cum ar fi avut de ales între dreapta și stânga și un fix negativ al minții i-a tras mereu spre stânga, unde au dat numai de fundături. M-am gândit adesea la câțiva dintre ratații de prestigiu ai generației mele dintr-un motiv pe cât de banal, pe atât de șocant: când ne întâlnim, toți se miră că lucrez zilnic, că scriu zilnic. Parcă s-ar fi vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a turnat în el două, trei stacane de vodcă, femeile au început să țipe „Vai“ și „Oh, oh!“ și s-a trecut la alt subiect. Numai eu n-am fost deloc mulțumit de direcția în care o luase întâmplarea, de fundătura, mai bine zis, în care se poticnise, și am continuat să-l fixez. Mai ales că moțăia, și stăruința mea nu avea cum să-l deranjeze. Nu mai aveam nici un dubiu, era chiar actorul acela faimos din filmele cu cowboy
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
săi rămâneau din ziua de leafă în mâna nevesti-sii, ci de la o remarcă banală, privind evreul care vindea în cătun blugi de două ori mai scumpi ca la Mall. „E o pâine de mâncat la tine, la proștii tăi, în fundătura aia de Tăbârcani“, a zis Vasile B. „Ce-ar fi să mă fac negustor?“ Să nu te legi de ai mei că fac moarte de om! A urmat Gherasim. Până aici, până la mama și la tata! Ce-am eu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fostul coleg, dar aveam unul să clarific situația semnului întrebării. Colegul mi-a propus să ne întâlnim într-o stație de metrou, dar de ce trebuia să ne întâlnim cred că nici lui nu-i era clar. Politețea ducea deseori în fundături. După ce am stabilit ora și locul, precum și modul în care urma să ne recunoaștem dacă ne-am fi găsit foarte schimbați, mi-am dat seama că motivele ca să nu mă duc la întâlnire se vădeau a fi mai multe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
înduioșată la cel mai mare copil al ei. Cât era de inimos și plin de inițiativă! Judeca lucrurile ca un om matur, cu experiență. Pe de altă parte, era conștientă că demersul acesta era absolut necesar. Ne aflam într-o fundătură. Știu că nu va fi deloc ușor, totuși să încercăm, mama. Da, Mircea, sunt de acord cu propunerea ta. Fratele meu era un băiat cu o gândire practică și rapidă. Era omul faptei și nu al divagației, al unei filozofii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul Comenzii din Jos - Poiana Leșeriilor - Pârâul Leșeriilor din Jos - Pârâul Leșeriilor din Sus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul Comenzii din Jos - Poiana Leșeriilor - Pârâul Leșeriilor din Jos - Pârâul Leșeriilor din Sus - Poiana Leșeriilor din Sus - Pârâul ăl
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
conform cu noua lege pentru organizarea comunelor rurale (M. Of. Nr. 26/904) își schimbă denumirea în Plasa Pungești, purtând acest nume până la 31 Decembrie 1925 și având 18 comune în cuprinsul său : Armășoaia, Bălești, Coșea, Cozmești, Cursești, Doagele, Dumbrăveni, Fâstâci, Fundătura, Gârceni, Hârsova, Hârsoveni, Ivănești, Laza, Lipova, Oprișița, Poinești și Pungești, unde era și reședința (vezi M. Of. 128/1925) De la 1 Ianuarie 1926 - 1 Ianuarie 1930, poartă iarăși denumirea de plasa Racova. Deasemeni au loc și alte schimbări în baza
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
euphorionismului de a deschide un alt drum culturii române. Discuția dintre cei doi are și un sens mentorial, ea corespunde viziunii euphorioniste a lui Negoi- țescu care vedea rolul ca dramaturg euphorionist al lui Radu Stanca „să ne scoată din fundătura periferică-bal- canică !” (Cluj, 15 iulie, 1947) și să edifice un clasicism românesc pe care criticul îl dorea la cota teatrului lui Shakespeare, Lope de Vega sau Molière. Fără a merge prea departe, considerații despre polemica celor doi privind tragedia și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
aproape gratuit. Păcat. Am stat de multe ori de vorba cu el. Dar Vărsătorul face tot ce vrea el. Să-i dea Dumnezeu Sănătate. Mie mi-a fost „înfundată” calea spre VICTORIE. Cu alte cuvinte, am fost uitată într-o fundătură. Ca să fiu mai realistă. Deși ambele remarci sunt valabile. Am fost uitată de soartă, lucru care mi-a anihilat ambiția și m-a făcut să uit a lupta. Mi-a fost înfundat drumul de „iluștrii” mei colegi care prin mijloace
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
inima nopții, forțele naturii păreau să se dezlănțuie: zguduiri ușoare de cutremur au semănat fiori de teroare printre lumea speriată, care se înghesuise la ultimele etaje ale locuințelor. Un urlet înfricoșător a răsunat lugubru pe străzi, transmițându-se rapid pe fundăturile orașului: «Adigele a rupt malurile!». Și iată o undă murdară depășind barierele rămase și învăluind ca o caracatiță imensă vechile construcții. Trei metri de apă și noroi au scufundat partea joasă a Veronei. Bilanțul daunelor a fost enorm: un număr
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a fost premiată) și de confecționare a „celui mai ingenios obiect” (a realizat un covoraș din dopuri). Bunătatea ei s-a dovedit și în activitatea de voluntariat („Un zâmbet, un dar, o jucărie”) organizată cu clasa în parteneriat cu Grădinița Fundătura din comună, unde, în special Bianca (dar și Leo), din tolba plină, a împărțit dulciuri, hăinuțe și jucării. în aprilie 2010, Bia a participat la concursul național „Ocrotim un Pământ cu o floare”, unde a obținut premiul special. Starea de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și simplu bunul simț este suficient pentru a îndepărta asemenea suspiciuni ale Hanrietei și ale epocii. (Iar Iuliu Roșca, un alt presupus amant al Veronicăi, va trăi ani mulți de acum înainte, sănătos...). Nu urmărim această pistă care duce în fundături. 21 mai: „De la Mihai am primit o carte poștală, că e bine și, de se va regula, dorește să viu și eu la București, fără a-mi scrie unde locuiește...” 10/22 iunie: A lipsit din oraș 16 zile și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
emisiunile radiofonice, susținând rubrica „Revista săptămânii literare și artistice”. Prima carte, culegerea de nuvele și schițe Suflet de femeie, îi apare în 1920, urmată de câteva volume de proză scurtă, precum și de o serie de romane, deschisă în 1932 de Fundătura cimitirului no. 13. În alte cărți a adunat cronici și note literare, amintiri, portrete literare: Oameni și cărți (1922), Oameni de ieri... (1938), Oameni și paiațe (1967), Scara vieții (1976). Din 1948 și până la începutul anilor ’60 i s-a
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
se dezvoltă amenințător, viața lor eșuând tragic. În general, nuvelistica lui T.-B. este structurată, naturalist, în jurul unor obsesii, ca în Ochiul de nichel (1927). Povara spaimelor devine de neîndurat, încât singura izbăvire rămâne moartea. Mahalaua, personaj central în romanul Fundătura cimitirului no. 13, prefigurat încă din nuvela Vinovată (din Suflet de femeie), este pecetluită de o atmosferă mediocră și nivelatoare. Singurul care zdruncină ordinea prestabilită va fi Andrei Stoican, individ urmărit de două obsesii: eliberarea de frica morții, prin simularea
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
cititorului român contactul cu scrierile lui Benjamin Constant, André Maurois ș.a. SCRIERI: Suflet de femeie, București, 1920; Șovăiri, București, 1921; Oameni și cărți, București, 1922; Léon Gambetta, București, 1924; Ochiul de nichel, București, 1927; Clémenceau (1841-1929). Omul, opera, București, 1929; Fundătura cimitirului no. 13, cu desene de Ion Anestin, București, 1932; Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului, București, 1932; Băiatul popii, București, 1933; Doctrina bâtei: naționalism, reacționarism, antisemitism, București, 1936; Oameni de ieri..., București, 1938; Prințul, București, 1944; ed. îngr. Constantin
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
locali, mai mult despre Iancu Săndel, care „face pictură metafizică”, în lucrări ce amintesc de Giorgio de Chirico. „Problema oricărui artist tînăr nu e - crede el - originalitatea, ci încolonarea. Important e să nu intri în coloana care duce într-o fundătură, sau la «sens interzis», sau în haos. Ce-i drept însă, niciodată nu știm sigur care-i drumul bun...” Am ajuns, apoi, la concluzia că amîndurora ne place Boca, pentru tenacitatea cu care lucrează („ratează mult, dintr-o sută de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de făcut legătura Între oprobriul public care mă copleșise În acele zile și amorosul omagiu clovnesc care mi se oferea. Nu eram prea confortabil cu spectacolul acestei flaterii. Poetul se afla de la o vreme În cu totul alt colț al fundăturii noastre culturale decât ar fi fost firesc, adulat și manipulat chiar de către grupul frustraților coalizați În jurul acelor publicații-pistol privilegiate, cu viclenie, de politica și cenzura sistemului. După ce am ieșit de la D.R. Popescu, Nichita era tot În antecameră, de parcă m-ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
etic și estetic la dialogul nostru epistolar din anii ’80 centrat pe aceeași temă, În ciuda suspiciunii și chiar a unui soi de aversiune „anti-tribală” cu care o priveam? Cum de ne-am „potcovit” amândoi cu astfel de belea, evacuați În „fundătura” cu indicatoare de traseu atât de puțin ispititoare precum antisemitism, Holocaust, elitism xenofob? Cum Înfrunți cinicul joc politic care manipulează adevărul, cum să spulberi clișeele, reînviate de mereu altă conjunctură? Nuanțare, distanțare, controversă civilizată și obiectivă?... Ți se pune lațul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mișcarea politică de extremă dreaptă (Eliade, Noica), Cioran era, după război, obsedat de „vinovata” sa tinerețe. Considera angajamentul politic față de „Revoluția” de extremă dreaptă un amestec de nebunie și stupiditate, datorat mediului sufocant al mediocrei și apaticei sale țări, o fundătură opresivă, fără trecut sau viitor. „Țara mea! Am vrut cu orice preț să mă agăț de ea, dar nu aveam de ce să mă agăț”, scria el la Începutul anilor ’50. Gândindu-se fără Încetare la țara sa, la compatrioții săi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
400 000 000 de clienți, București, [1943]; Humphrey Cobb, Cărările gloriei, pref. Eugen Barbu, București, 1961 (în colaborare cu Eugen Barbu); Hans Marchwitza, Peter Kumiak și urmașii, pref. Paul Langfelder, București, 1962 (în colaborare cu Eugen Barbu); J. B. Priestley, Fundătura îngerilor, pref. Matei Călinescu, București, 1964 (în colaborare cu Eugen Barbu); William Faulkner, Nechemat în țărână, pref. Radu Lupan, București, 1964 (în colaborare cu Eugen Barbu), Cătunul, pref. Radu Lupan, București, 1967 (în colaborare cu Eugen Barbu), Orașul, București, 1967
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești; 46. Puiești Sat de la Puiești se contopesc cu Puiești Târg realizându-se satul Puiești; 47. Rediu-Armășoaia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
minte pe aproape toți, că i-am văzut jucând pe scene profesioniste, că sunt buni și că există șanse să devină și mai buni. Pentru toți aceștia Festivalul Hop a fost o scurtătură necesară într-o carieră unde labirinturile și fundăturile sunt la tot pasul. Într-o lume teatrală dezbinată de miasmele imposturii ante- revoluționare și de vitalitatea imposturii post revoluționare, de coliziunea dintre ele, încercarea propusă de UNITER de a discerne valorile care se nasc are nu doar semnificația unui
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
ar fi "o scriitoare cu coaie" i-a mers, se pare, la suflet Claudiei Golea. Altfel nu se explică citarea ei de două ori în textul romanului. Mă tem însă că dacă autoarea Verii în Siam nu va ieși din fundătura în care singură a intrat, termenul inadecvat și scandalos al acestei formule va deveni, cu siguranță, "scriitoare".
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]