1,628 matches
-
și biserica martirică de la Niculițel, jud. Tulcea. Păgânismul era mult mai tenace în mediul rural. În practicile funerare creștine, în Scythia se observă preluarea unor obiceiuri funerare păgâne-de pildă, într-o necropolă creștină de la Tomis s-a aflat o cameră funebră destinată prânzului funerar, cutumă de certă origine păgână. Creștinismul oficial a respins banchetele funebre, practica aducerii de ofrande și săvârșirea libațiilor la morminte, dar creștinismul popular a conservat integral obiceiurile păgâne. Aceasta o arată sursele bisericești, inscripțiile, descoperirile arheologice, pictura
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rural. În practicile funerare creștine, în Scythia se observă preluarea unor obiceiuri funerare păgâne-de pildă, într-o necropolă creștină de la Tomis s-a aflat o cameră funebră destinată prânzului funerar, cutumă de certă origine păgână. Creștinismul oficial a respins banchetele funebre, practica aducerii de ofrande și săvârșirea libațiilor la morminte, dar creștinismul popular a conservat integral obiceiurile păgâne. Aceasta o arată sursele bisericești, inscripțiile, descoperirile arheologice, pictura murală, cina funerară fiind o dovadă a întâlnirii între pietatea păgână și cea creștină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
practici și obiceiuri funerare ce coboară în vremurile vechi dacice și daco-romane, care au lăsat urme în spiritualitatea creștină. Ca exemplu menționăm monede aflate în morminte ca obol, la Iernut și Brateiu, vase de băut pentru morți, însoțite de banchetul funebru, la Brateiu.22 Marea mutație, în plan religios, pe teritoriul fostei provincii Dacia este răspândirea creștinismului cu mai multă intensitate decât înainte de 275-concret, înmulțirea monumentelor și obiectelor creștine, creșterea numărului de adepți și dezvoltarea comunităților creștine. Progresul creștinismului în fosta
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
zeilor jertfe de animale și produse agricole. Slavii adorau forțele supranaturale legate de sufletele morților, spiritele casei, vetrei, râurilor și pădurilor. De credințele lor religioase sunt legate și ritualurile de înmormântare ale slavilor, incinerația, însoțită de alte practici rituale, ospețe funebre și ofrande alimentare. În contactul cu populația autohtonă, deja creștinată, din regiunea carpato-dunăreană, slavii au primit influențe privitoare la ritul și ritualul de înmormântare păgâne și chiar unele elemente creștine. În ceea ce privește organizarea social-economică și politică a slavilor în timpul marilor migrații
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
de cronici și recenzii A. Alexandrescu-Dorna. Personalității lui Eminescu i se rezervă un spațiu deosebit, începând cu numărul 3 din primul an, când se tipărea articolul Poetul Eminescu s-a stins. Au urmat În Nirvana, al lui Caragiale, apoi discursurile funebre rostite de D. Aug. Laurian, directorul gazetei, și Gr. Ventura, prefața lui T. Maiorescu la a patra ediție a poeziilor eminesciene, amintirile lui Dimitrie Teleor și C. Bărcănescu. Moartea lui V. Alecsandri e consemnată într-un editorial, în numerele următoare
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
mâl, iar ploile sfarmă casa fragilă a cuplului. Regnurile se metamorfozează, obiecte pașnice, precum foarfeca frizerului, pot deveni ghilotine agresive, iar bărbații se întâlnesc la chefuri spre a-și pomeni prietenii morți, închinând pahare de lut, umplute greu cu pământul funebru. Bun cunoscător al liricii ebraice, ca traducător de poezie el dă în Sunete ebraice (1975) echivalențe în românește din poezia clasică a lui Bialik, Alterman, Rahel și Lea Goldverg. Antologia La marginea cerului (1981) este o selecție din lirica israeliană
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
adiere, viscol, zbor), spre a sublinia „agonia” lumii și risipirea vieții. Peisajul citadin este, ca la mai toți simboliștii, sumbru. Poetul trăiește în „orașul morții”, acoperit de giulgiul zăpezii; lumina moare în culori întunecate, răsfrântă în oglinzi care o irizează funebru; trenul damnat, izbucnit din „cripta gării”, se îndreaptă spre cețuri și ploi filigranate, către amurgurile apocaliptice ale munților. Muzicale, de o cursivitate prozodică aproape ireproșabilă, poeziile lui B. sunt înrudite cu versurile cantabile ale lui I. Minulescu. Se apelează adesea
BASCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285666_a_286995]
-
în cârciuma îmbâcsită de fum de țigară, trăindu-și sfâșierile „între vis și lut”, abulicul cunoaște stări de dedublare, ruminând păreri de rău pentru „seninul” de odinioară. În atmosfera lâncedă, care împinge la sinucidere sau poate exaspera până la „delir”, „ritmuri funebre” însoțesc pulsațiile dezordonate ale unui suflet agonizant. „Joc de hypnoze și magie”, doar poezia are virtuți consolatoare. Iubirea apare ca o experiență mai degrabă traumatizantă. Camera, patul, oglinda constituie recuzita evocatoare a unei intimități defuncte. Reflex al deziluziei, căderea în
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
Cu mitropolitul Iosif Gheorghian (acesta îl recomandase referent de conferențiar pentru religiile comparate la Școala de ofițeri), traduce lucrarea reverendului francez H.-G. Didon, Isus Hristos. Scoate în 1904, împreună cu V. Demetrius, revista „Linia dreaptă”, unde publică o parte din ciclul, funebru și baudelairian, Agate negre, nuvela Lotar, manifestul poetic Vers și poezie. Semna Tudor Arghezi și I. Gabriol. În 1905, A. își dă demisia din slujba de diacon. Ajutat de mitropolitul Iosif Gheorghian, pleacă, pentru studii teologice, în Elveția, la Fribourg
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
impun prin arhaicitate și prin valoarea artistică deosebită. Departe de b. propriu-zis rămân versurile la morți, întâlnite în mai multe sate din jumătatea de nord a Moldovei, precum și în majoritatea zonelor transilvănene. Create și răspândite de slujitorii bisericii, aceste versuri funebre nu sunt încă asimilate de mediul folcloric. În ce privește structura, b. românesc are o serie de trăsături comune cu cântecele funebre ce răsună, în manieră asemănătoare, la înmormântările grecilor, albanezilor, sârbilor și bulgarilor. Jelirea mortului, plină de o vibrantă compătimire, dă
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
sate din jumătatea de nord a Moldovei, precum și în majoritatea zonelor transilvănene. Create și răspândite de slujitorii bisericii, aceste versuri funebre nu sunt încă asimilate de mediul folcloric. În ce privește structura, b. românesc are o serie de trăsături comune cu cântecele funebre ce răsună, în manieră asemănătoare, la înmormântările grecilor, albanezilor, sârbilor și bulgarilor. Jelirea mortului, plină de o vibrantă compătimire, dă b. un caracter ritual de incantație solemnă. El păstrează o formă echilibrată, în care durerea se convertește în melancolie reculeasă
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
a Moldovei și Bucovinei (zece volume). În principalele lucrări ale lui C. fie că este vorba de cercetarea unei localități (Vânătorii, 1971), fie a unui gen, fie, în fine, a unei zone etnografice, tratarea este de regulă monografică. Cercetarea ceremonialului funebru din Moldova are, prin D. Cantemir, Al. Lambrior, T.T. Burada, S. Fl. Marian, Elena Niculiță-Voronca și T. Pamfile, o veche tradiție. Dar C. propune în Marea trecere (1999) nu o confirmare a credințelor și practicilor consemnate de S. Fl. Marian
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
având în vedere și zonele ignorate până atunci sau mai slab cercetate. Într-o primă secțiune a studiului, autorul analizează contextul etnografic al cântecului funerar în Moldova, iar în cea de-a doua - cântecele de înmormântare, bocetele, cântecele ritual-ceremoniale, verșurile funebre. Bocetele îi rețin cu precădere atenția, fiindcă ele „se remarcă prin realizări artistice deosebite și prin capacitatea de a pune în evidență procesul de liricizare ce caracterizează acest gen pe întreg spațiul carpato-dunărean”. Un bogat capitol inventariază motivele existente în
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
îi rețin cu precădere atenția, fiindcă ele „se remarcă prin realizări artistice deosebite și prin capacitatea de a pune în evidență procesul de liricizare ce caracterizează acest gen pe întreg spațiul carpato-dunărean”. Un bogat capitol inventariază motivele existente în cântecele funebre din Moldova. În Valea Șomuzului Mare (I-II, 1991), C. realizează o monografie nu doar a spiritualității zonei situate în Podișul Sucevei, ci și a coordonatelor ei etnografice. Investigarea etnografică și folclorică a cincizeci de localități, de-a lungul a
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași, 1988; Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, I-II, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1991; Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, 1999; Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. I: Arhitectura populară. Textilele de interior. Portul popular de sărbătoare, Iași, 1998, vol. II: Obiceiurile familiale și calendaristice, Iași, 2002; Gherăești. Un sat din ținutul Romanului (în colaborare), Iași
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
spre mal mâinile descărnate. Erau bolnavii de tifos, părăsiți, pe care îi ducea apa, în cimitirul lor plutitor, de mai multe zile. La fiecare încercare de a acosta, locuitorii de pe mal se străduiau să-i împiedice. Barja își relua plutirea funebră, oamenii mureau, acum și de foame. Curând, nu mai aveau puterea de a încerca o nouă escală, iar ultimii supraviețuitori, treziți într-o zi de zgomotul puternic și regulat al valurilor, aveau să vadă orizontul indiferent al Mării Caspice... La
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Nu, „stalinismul” ei consta mai ales în felul ei de a vorbi, de a se îmbrăca, de a privi în ochii celorlalți ca și cum ar fi fost tot în plin război, ca și cum radioul ar mai fi putut intona cu o voce funebră și patetică: „După lupte eroice și înverșunate, armata noastră a predat orașul Kiev... a predat orașul Smolensk... a predat orașul...” și toate chipurile încremeneau, urmărind înaintarea inexorabilă spre Moscova... Trăia ca în anii în care vecinii schimbau o privire mută
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Ordin de a păzi ca rudele să nu-i răpească. Suphis are intenția de a-l lua pe Meander, pe care o manifestă acum. Ei sunt duși. Lumea iese din scenă. SC[ENA] II SUPHIS singur SC[ENA] III Convoiul funebru al lui Telamon. Suphis dezvoltă antiteza din asemănarea mortului cu Meander. Iese. Cinara și sclava ei. Intră în mormânt. SCENA IV Mormântul lui Telamon Desperarea Cinarei în ziua întîia. Ea rămîne-ncleștată asupra sicriului și pe jumătate moartă. Mysis s-ocupă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
într-o mlaștină, de unde-l scoaseră călăreții inamici ce-l urmăreau și fu dus înaintea lui Mohamed, care porunci să-l gâtuie cu ștreangul. Însă mortului Mohamed îi făcu onori princiare, arătă mare întristare, zise să se ție un serviciu funebru solemn și să ducă cadavrul la Brussa, unde i se aviza drept căpătâi din urmă un loc în cripta familiei domnitoare alături cu tatăl său Baiazid I și cu fratele său Suleiman. Cu domnia de doi ani și jumătate a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
IX și în fine lărgirea dreptului electoral și reducerea cenzului sunt evenimentele care-și dispută interesul zilei în Italia. Cauzele întîlnirii regelui cu împăratul Franz Iosif nu sânt tocmai cunoscute, dar urmările sânt în defavorul României în cestiunea Dunării. Serviciul funebru ținut în Panteon spre reamintirea anului al patrulea de la moartea lui Victor Emanuil are o însemnătate escepțională prin participarea tuturor partidelor. Serbarea ia un înțeles demonstrativ față cu știrea că Germania ar fi invitând puterile să intervină în favorul restabilirii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
istorică în spiritul lui Josephus Flavius, care c-un cuvânt se poate numi legenda Spitzer. Până la aparițiunea cărții d-lui Helfert toată lumea credea că în zilele din martie 1848 mulți evrei ar fi căzut pentru cauza libertății, chiar în orațiunile funebre ale rabinului era totdeuna vorba de evrei căzuți. Critica minuțioasă a lui Helfert reduce numărul lor la... unul, Heinrich Spitzer, student în tehnică din Moravia, și chiar acesta n-a căzut, ca un Winkelried ebraic, ca anteluptător sau predicator al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
La fel va susține și Aristotel în Politica, I, 1317a 40. Ibidem, 557c. Ibidem, 558c. Ibidem, 560c-e. Ibidem, 561b. Ibidem, 561e. Ibidem, 562c. Aceste libertăți pe care Platon le critică cu ironie sunt tocmai cele pe care Pericle, în discursul funebru păstrat de Tucidide, le laudă ca fiind cele mai frumoase trăsături ale democrației ateniene. Republica, 563e. Ibidem, 564a. Ibidem, 566b. Herodot, Istorii, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1961, vol.1, cartea a III-a, V,92. Republica, 568d. Ibidem, 569b
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
le face capabile de a crea structuri intelective și afective surprinzătoare prin frumusețea și eficiența lor, atunci putem spune că nu ne trăim doar destinul, ci ni-l și creăm. * „Singura ofensă pe care n-o poți pedepsi, e discursul funebru.” (N. Iorga) Momentul Înmormîntării este, cu adevărat, cel mai generos din viața omului, deoarece este singurul care dă voie ca despre noi să se vorbească nu numai laudativ, ci chiar mai laudativ decît ar trebui... desigur, cu atît mai laudativ
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dialog poate duce la descoperirea unor idei și sentimente comune și, implicit, la o relație consensuală, la acorduri afective și intelectuale; multe anemozități și dușmănii dintre oameni ar dispărea astfel. * „Singura ofensă pe care n-o poți pedepsi e discursul funebru.” (N. Iorga) Unii tînjesc În așa măsură după laudele și compasiunile de tradiție ale acestui „discurs”, Încît aproape că Își doresc o moarte mai grabnică... * „Nimic nu-i mai greu de iertat decît meritele altuia.” (Denis Diderot) Credem că este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]