894 matches
-
pneumococ, infecțiile virale, bacteriile atipice (micoplasma, chlamidia, legionella) și bacilii gram negativi. Etiologia HCAP și PN este reprezentată 50% de stafilococi (30% stafilococul auriu), 40% de bacili gram negativi (Pseudomonas sp., Acinetobacter sp., Enterobacteriaceae Klebsiella, Enterobacter, Serratia) și 10% de fungi . 7.4 Patogenie Constituirea pneumoniei este precedată de mai multe etape patogenice. Penetrarea germenilor la nivel pumonar este realizată frecvent pe cale aerogenă de-a lungul arborelui traheo-bronșic (pentru bacterii exogene sau endogene), mai rar pe cale hematogenă, în cursul bacteriemiilor. Propagarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
meningitelor și encefalitelor sunt legate de răspândirea rezistenței la antibiotice, creșterea numărului de persoane cu imunosupresii și modificarea permanentă a profilului etiologic prin boli emergente și reemergente. 11.3 Etiologie Etiologia meningoencefalitelor este reprezentată de virusuri, bacterii, mai rar de fungi sau de paraziți. Principalele etiologii nontuberculoase ale meningitelor bacteriene diferă în funcție de vârstă și de alte condiții asociate. Streptococcus pneumoniae este cea mai frecventă cauză a meningitelor la adulții peste 20 de ani, favorizată de infecțiile pneumococice pneumonice, sinusale sau otice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pe frotiuri efectuate din sedimentul centrifugat al LCR, colorate cu albastru de metilen, Gram, Ziehl Nielsen și prin culturi. Mediile uzuale de cultură pentru LCR sunt: geloza-sânge (pentru majoritatea bacteriilor), geloza-șocolată (pentru haemophili și neisserii), Lowenstein (pentru BK) , Sabouraud (pentru fungi). Investigațiile microbiologice facultative se efectuează în funcție de situație. Dintre acestea fac parte: evidențierea antigenelor solubile din LCR (pentru meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae), examenul nativ al LCR colorat cu tuș de China (pentru criptococ), polymerase chain reaction (pentru virusuri sau bacterii), etc.
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
rapidă a unei strategii terapeutice, menținută până la obținerea rezultatelor analizelor micro biologice (deseori laborioase, consumatoare de timp). Aspectul LCR orientează asupra următoarelor etiologii: Purulent: bacterii (frecvent meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae) Clar: Virusuri (cel mai frecvent), mycobacterii tuberculoase, leptospire, mycoplasme, rickettii, fungi, meningite bacteriene parțial tratate cu antibiotice Hemoragic: bacilul antracis, listerii. Meningita pneumococică poate fi suspectată la pacienți etilici, cu antecedente de traumatism cranian, asplenie, infecție cu HIV, mielom, care au avut recent o infecție respiratorie (otită, sinuzită, pneumonie) și care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
insuficiență multiorganica (MODS) reprezintă insuficiența a cel puțin trei organe, necesitând intervenții pentru menținerea homeostaziei. 12.2 Etiologie Sepsisul sever poate reprezenta răspunsul organismului față de toate clasele de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante. Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată bronhopulmonară (40%), intra abdominală (30%) sau urinară (10%). Invazia microbilor în sânge nu este obligatorie pentru dezvoltarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o serie de condiții favorizante. Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată bronhopulmonară (40%), intra abdominală (30%) sau urinară (10%). Invazia microbilor în sânge nu este obligatorie pentru dezvoltarea sepsisului sever. Hemoculturile sunt pozitive pentru bacterii sau fungi numai în ~20-40% dintre sepsisurile severe și 40-70% dintre șocurile septice. Etiologia sepsisului cu hemoculturi negative poate fi determinată prin culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare. Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Uro-genitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella. Patogenie Endocardul este o structură anatomică slab vascularizată. Germenii grefați pe leziunile endocardice sunt greu accesibili fagocitozei și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu CMV, VHS, MAC, P. carini. Diareea acută, cronică sau recidivantă, este o cauză a malnutriției, cu un spectru etiologic divers: Bacterii: Salmonella spp, Shigella spp, Campylobacter jejuni, Yersinia spp, MAC, Cl. difficile Virusuri: HIV, CMV, adeno-, picorna-, calici-,rotavirusuri Fungi: Cryptococcus neoformans, H. capsulatum Paraziți: Cryptosporidium parvum, Isospora beli Medicamente, mai ales inhibitori ai proteazei. Hepatopatiile sunt deseori consecința co-infecției HIV cu virusuri hepatitice VHB+/-VHD, VHC, dar și cu alte infecții oportuniste (My. tuberculosis, MAC, B. henselae, CMV, VHS
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nivelul sediului anatomic operat (15%) Infecții de cateter (5%). * Pneumoniile nosocomiale au fost prezentate în capitolul 6. Clasificarea infecțiilor nosocomiale după agentul etiologic Bacili gram negativi (60%): E. coli (25%), Pseudomonas sp (15%) Coci gram pozitivi (30%): Staf. aureus (15%) Fungi Virusuri. 15.4 Infecții urinare nosocomiale (INU) Etiologia INU este reprezentată frecvent de E.coli (36%), Candida sp, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter și Acinetobacter. Factorii de risc pentru INU sunt: Extriseci: sondajul (60-80%), endoscopia și chirurgia urologică (5%) Intrinseci: sexul feminin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
adecvat, administrate înaintea inciziei, maxim 24 ore după intervenție * postoperator: asepsie riguroasă în îngrijirea drenurilor și pansamentelor. 15.6 Infecțiile nosocomiale de cateter (INc) Etiologia INc este frecvent reprezentată de stafilococi coagulazo-negativi (30-40%), stafilococul auriu (5-10%), bacterii gram negative (10%), fungi (5%) Factorii de risc pentru INc sunt legați de: -particularitățile gazdei: sexul masculin, imunodepresia, frecvența manevrelor medicale tipul de cateter, materialul de fabricație, modul de inserție, produsele perfuzate, durata cateterizării. Măsurile de prevenire a INc în cazul cateterului periferic sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de actualitate. O nouă clasificare bazată pe recomandările ESC (European Society of Cradiology) [23] este prezentată în tabelul 9.6. AGENȚII ETIOLOGICI - streptococi - streptococ viridans, enterococ etc. - stafilococi; - bacili gram negativi - Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, bacterii din grupul HACEK; - fungi - Candida, Aspergillus; - infecții mixte; - endocardita cu hemoculturi negative [10]. FACTORII PREDISPOZANȚI Aproape toate bolile cardiace pot favoriza apariția endocarditei infecțioase. În 60-80% din cazuri este o complicație a bolilor valvulare reumatismale. Infecția se localizează cel mai frecvent la nivelul valvei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
04.25 a.m.) la clinica de nefrologie cu diagnosticul: „Sepsis. Insuficiență renală acută. Insuficiență respiratorie acută. Bronhopneumonie.“ Epicriza foii de observație de la clinica de nefrologie consemnează: „pacient internat în urgență, în stare gravă, cu septicemie secundară unei bonhopneumonii (posibil cu fungi, fiind anterior sub corticoterapie - doze mari - și având o stomatită) în secția ATI unde s-au practicat manevre de echilibrare hemodinamică și acido-bazică și ventilație mecanică, care au fost ineficiente, menținându-se un bloc alveolo capilar important cu hipoxie severă
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
important cu hipoxie severă și acidoză lactică severă. La 3 ore după internare dezvolta stop cardio-respirator care nu a răspuns la manevrele de resuscitare. La 07.45 se constată decesul“. Diagnosticul menționat la externare a fost: „Sepsis sever posibil cu fungi. Bronhopneumonie. Insuficiență renală acută. Cecitate bilaterală posttraumatică. Sechele traumatism cranio cerebral.“ Raportul de necropsie medico-legală consemnează că: „...moartea numitului B.D. s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința unui șoc toxico-septic, cel mai probabil cu punct de plecare pancreatic (abces pancreatic
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
un microorganism capabil să invadeze țesuturile unui animal sau plante și să interacționeze cu acestea. Agenții infecțioși se pot clasifica după mai multe criterii (Tabelul 1.1). Tabel 1.1 Clasificarea agenților infecțioși Criteriu Categorii de clasificare Structură ●Virusuri ● Bacterii ● Fungi ● Paraziți ● Prioni (proteine infecțioase lipsite de acizi nucleici) Gradul de patogenitate ● Patogeni: generează boli infecțioase ● Saprofiți: se hrănesc cu substanțe organice în descompunere, provenite de la gazdă ● Comensali: folosesc același substrat nutritiv ca și gazda, fără a induce manifestări patologice la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
parazit) sau componentele acestuia din produse biologice relevante (sânge, urină, lichid cefalorahidian, scaun, spută, exudate, secreții genitale, produse bioptice). Cele mai utilizate metode de diagnostic microbiologic direct sunt: Examenul microscopic al preparatelor native sau colorate; Izolarea și identificarea bacteriilor și fungilor din culturi, după condițiile de cultură, proprietățile enzimatice și biochimice; Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii celulare, confirmat de testul cu anticorpi specifici; Evidențierea unor antigene microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal); Evidențierea antigenelor solubile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mai frecventă indicație a interferonilor. Moleculele clasice de interferoni sunt administrate zilnic sau de mai multe ori săptămânal. Formele pegylate au farmacokinetică ameliorată, fiind preferate în practică datorită administrării la intervale de timp mai mari (săptămânal). 3.1.3 Antifungice Fungii sunt organisme eucariote cu organite celulare care au funcții fiziologice similare celulelor umane, explicând dificultatea realizării unor medicamente cu toxicitate selectivă asupra structurii fungice. Din punct de vedere al sediului anatomic afectat, micozele sunt muco-cutanate și sistemice. Decizia tratamentului antifungic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ar trebui să se bazeze pe evidența diagnosticului micologic, interpretat cu discernământ, luând în considerare severitatea micozelor oportuniste la pacienți imunodeprimați, riscul rezistenței la antifungice în cazul micozelor nosocomiale, dar și posibilitatea colonizării tegumentelor si mucoaselor cu anumite specii de fungi. Antifungicele se clasifică după țintele terapeutice, structura chimică și mecanismele de acțiune (Tabelul 3.7). PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 37 Tabel 3.7 Mecanisme de acțiune ale antifungicelor cu uz sistemic Struct. chimică Exemple, doze Indicații Observații Alterarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
imunologică sau infecțioasă, difuze sau localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată de virusuri, bacterii sau fungi (Tabel 5.1). Stomatitele eritematoase și ulcerative localizate sunt favorizate de igiena bucodentară deficitară (placa dentară, tartru, carii, delabrări dentare), precum și de factori iritativi locali (proteze fixe, malpoziție dentară, aparate dentare neadaptate). Stomatitele generalizate sunt predominate de candidoze, apărute mai
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte variabile, în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 98 5.4.6 Tratament Difteria este o boală cu izolare și internare obligatorie în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
insuficiență multiorganica (MODS) reprezintă insuficiența a cel puțin trei organe, necesitând intervenții pentru menținerea homeostaziei. 8.2 Etiologie Sepsisul sever poate reprezenta răspunsul organismului față de toate clasele de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive Neutropeniile medicamentoase Coci gram pozitivi Cateterisme vasculare Dispozitivele mecanice Arsurile Injectarea substanțelor medicamentoase Fungi Neutropenici Terapie cu antimicrobiene cu spectru larg Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată bronhopulmonară (40%), intra-abdominală (30%) urinară (10%) sau cu alte sedii. Invazia microbilor în sânge nu este obligatorie pentru dezvoltarea sepsisului sever. Hemoculturile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
spectru larg Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată bronhopulmonară (40%), intra-abdominală (30%) urinară (10%) sau cu alte sedii. Invazia microbilor în sânge nu este obligatorie pentru dezvoltarea sepsisului sever. Hemoculturile sunt pozitive pentru bacterii sau fungi numai în ~20-40% dintre sepsisurile severe și 4070% dintre șocurile septice. Etiologia sepsisului cu hemoculturi negative poate fi determinată prin culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. Infecțiile sistemice 145 În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]