1,521 matches
-
fumegă și luminile incerte ale cartierului conspiră cu evadarea mea. O clipă scurtă pe gard e, de fapt, un mileniu pe culmea unui munte numit Aventură, scrutînd viitorul În timp ce vîntul Îmi flutură pletele. Se vede de pe această culme cum mă furișez spre gară prin Înserarea umedă și rece, Într-un trening roz-neon și bocanci miltari de parașutist, cu șireturi, toate asortate cu o căciulă cu moț, pe care am reușit să o șutesc de la colegul nostru de salon. Se vede cum
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
gambe, o luă pe coridor Înspre cămăruța femeii de serviciu. Ca de-obicei, ușa era deschisă și cheile de la birouri atârnau cuminți În cui la locul lor la vedere. —E cineva aici? Întrebă Ruby ca să se asigure. Nici pâs. Se furișă Înăuntru, ferindu-se de gălețile și de mopurile din cale. Simți un miros puternic de dezinfectant În nări. Aruncă o privire la rândul de chei de pe cuier. Cheia de la biroul lui Jill era chiar ultima. De ea atârna o etichetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu vorbeau una cu alta, se Înțelegeau din ochi mai bine decât În cuvinte. Asemenea bunătăți nu Înghițea nici măcar cel al cărui portret fusese mutat, cu Înțelepciune, În altă cameră. După nouă, când Întunericul se lăsase, Începură să curgă, aproape furișându-se, și invitații. Veniră acolo Directorul IAS-ului, câțiva ingineri-șefi de fermă, doctorul de oameni și cel de vite, primarul, șeful de post - ca din partea gazdelor; maiorul și câțiva subofițeri - ca invitați de onoare, chiar dacă cei mai mulți dintre ei erau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Însă, l-au trecut fiori de moarte. Tată-său a crezut că-l lovise vreo boală și i-a căutat repede fruntea ca să vadă dacă nu cumva ardea. S-au dus apoi spre cortul lor. Spre seară, Fiul s-a furișat către locul unde se găsea Aleasa lui. I-a Întins mâna și ea, tremurând, s-a ridicat de unde stătuse neclintită toată ziua și l-a urmat. Au părăsit Târgul și au luat-o la goană Încotro au nimerit. Nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Moose Malloy. Dacă debutul relațiilor dintre ei oferă prilejul câtorva pagini de excelent nivel estetic, pe parcursul cărții cădem în plin absurd. În una dintre secvențe, al cărei sens n-am putut să-l pătrund oricât m-am străduit, Marlowe se furișează pe lângă Moose Malloy, încercând să nu fie observat. Locul întâlnirii este clinica lui Sonderborg, dar nu ni se spune - nici înainte, nici după - cum și de ce a ajuns Moose acolo. Putem, desigur, specula pe marginea unui asemenea episod (e limpede
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
singură dimensiune a personajului: brutalitatea animalică născută dintr-o forță fizică herculeană. Iubirea pentru Velma e prezentată mai degrabă ca un tăvălug decât ca un sentiment uman. Marea problemă a personajului este că, în ciuda înfățișării fizice ieșite din comun, se furișează neobservat pe sub nasul polițiștilor californieni. Ca orice mare scriitor, atunci când ratează un personaj, Chandler îl ratează iremediabil. Și totuși, partitura alocată lui Moose Malloy este esențială pentru organizarea structurii romanului. El închide și deschide o largă paranteză, în interiorul căreia se
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pentru că sunt mai sănătos, pentru că am mai multă energie și încredere, lucrurile bune din viață sunt și ele mai plăcute. Capitolul douăzeci, acele umbre sinistre. O altă mare bucurie a lăsatului de fumat este că scapi de umbrele acelea sinistre, furișate într-un cotlon al minții. Toți fumătorii știu că sunt niște idioți și că eludează efectele nocive ale țigării. Mai tot timpul, fumatul e un act automat, dar umbrele acelea subzistă în subconștient, gata să iasă la suprafață. Ai câteva
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Poet pe scenă, Emil Botta e actor în poezie: în acest sens s-a vorbit pe drept cuvânt despre teatralitate la el. Joacă un singur rol (pe al lui însuși), dar travestindu-se mereu, punându-și o mască, declamând monologic. Furișat sub travesti, poetul se lasă pradă viziunilor sale himerice. Ca să se exprime, sentimentul are nevoie la el de costumația teatrală, de spiritul imaginar al unei culturi, de lemnul scenei sub picioare, de mască. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Întunecatul April, București, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
se finalizează cu o aluzie malițioasă: "...vei întrebuința, după ce te stabilești la Tekirghiol, procedeul următor: Vei cumpăra cărțile poștale la Movila, și timbrele la Constanța singurul loc unde se găsesc și, după ce vei scri ce ai de scris, te vei furișa până acasă la dumneata, vei arunca scrisoarea sau cartea poștală în curte și te vei înapoia la gară pe drumul cel mai scurt; vei aștepta până dimineață și te vei întoarce la Tekirghiol să-ți continui băile, de care îmi
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cum socrul o pândește când merge după lemne în pădure, cum o amenință cu cuțitul de nu vrea să-i accepte propunerile indecente sau dacă îi trece prin minte să spună cuiva secretul lor. De trei ori Rada s-a furișat în casa preotului pentru a se spovedi și a-i cere ajutorul, dar acesta nu a reacționat așa cum ar fi trebuit să facă un preot creștin, apărător al moralei și al familiei. Să fie oare vorba de secretul confesiunii? Ne
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Nimic nu-mi tulbură liniștea. - Simt liniște și pace interioară, - Sunt complet calm. - Brațul meu drept zace fără vlagă, inert, - Brațul meu drept este în întregime greu, - O greutate ca de plumb îmi cuprinde umărul, brațul, antebrațul, mâna și se furișează până la vârful degetelor. - Brațul meu drept este în întregime greu, - Liniște și greutate...... - Brațul meu drept este foarte greu..... - Sunt în întregime liniștit..... - Mișcați brațul în sus și în jos de trei ori, - Strângeți pumnul... - Respirați profund...încă o dată
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
privit o clipă și s-a întors spre casă, lăsându-l singur. Pașii lui se sfiau pe celălalte ulițe; ochii îi erau uluiți de vălmășeală, urechile asurzite de larmă; sufletul înfricoșat. Și sufletul, fără să-i ceară încuviințarea, s-a furișat acasă.” (Ionel Teodoreanu ) ,,Vreau chiar această viață pe care o trăiesc, nenorocită, plină de lipsuri, melancolică, tristă-această viață dureroasă a mea. Să văd doar cerul, chiar printr-o jumătate de fereastră, să aud cântând o pasăre dimineața, primăvara; să
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
casă,/ Ce umple cupele cu vin/ Mesenilor la masă,/ Un paj ce poartă pas cu pas/ A-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii, / Cu obrăjori ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina,/ Se furișează pînditor/ Privind la Cătălina./ Dar ce frumoasă se făcu/ Și mîndră, arz-o focul/ Ei Cătălin, acu-i acu/ Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Ca să-ți Încerci norocul/ Și-n treacăt o cuprinse lin/ Într-un ungher degrabă/ Da ce
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de Zoroastru medul, de Empedocle din Acragas, de Phormion spartanul, de Polyarate din Thasos, de Empedotim din Siracuza. Toți aceștia sunt ghicitori (manteis), autori de oracole hresmologoi , purificatori (cathartes). „ Cu obrăjei ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina/ Se furișează pînditor/ Privind la Cătălina./” Doi obraji rumeni. Rubedo. Stadiu inconfundabil din alchimie. Dar și culoarea aurului. Iatromanții celebri aveau În componența lor un organ de aur. Pitagora și-a arătat „coapsa de aur” asistenței Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. dovedind
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
suferă în casa lui oameni străini și, când va veni cu oile de la pășune, are să fie foc și pară, chin și vai de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de așteptat, se prezentă leul. “Numai un rege este vrednic să-i slujească Domnului lumii, mugi el. Îi voi sfârteca pe toți cei care se vor apropia prea mult de prunc”. “Tu ești furios”, îi spuse îngerul. După aceea se furișă în față vulpea. Cu o față nevinovată: “O voi aproviziona bine. Pentru copilul lui Dumnezeu voi procura mierea cea mai dulce și în fiecare dimineață voi pune pe masă o găină”. “Tu ești prea vicleană”, îi spuse îngerul. Imediat veni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mărire și anunță nașterea unui prunc, a unui băiețel. Lupul se miră că păstorii merseră cu toții să-l vadă pe copil. “Pentru un copil nounăscut să fie o asemenea agitație?!”, se gândi lupul dar, curios și flămând cum era, se furișă în spatele lor. Ajungând la staul, se ascunse și așteptă. Cănd păstorii, după ce l-au adorat pe Isus, și-au luat rămas bun de la Maria și Iosif, lupul consideră că i-a sosit timpul. Așteptă până adormiră Maria și Iosif. Grijile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Maria și Iosif, lupul consideră că i-a sosit timpul. Așteptă până adormiră Maria și Iosif. Grijile pe care le avuseră și bucuria pentru copilul primit îi obosiseră nespus. “Cu atât mai bine, spuse lupul, voi începe cu pruncul”. Se furișă încet în staul, întrucăt nimeni nu observă venirea lui în afară de copil. Pruncul se uită cu drag la lupul venit liniștit lângă iesle. Acesta avea gura larg deschisă, iar limba îi atârna afară. Arăta groaznic. “O mâncare ușoară”, se gândi lupul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
al văzului pe timp de noapte și al mirosului În special, Îl ajută enorm la identificarea și apropierea de vânat, la care concură acțiunea În echipă și modul cum este acoperit teritoriul, ținând cont că cel mai bine se poate furișa și apropia de pradă În pădure, unde se folosește, În principal, de acuitatea mirosului. Așa cum chibzuiește prin inteligența sa, asupra eficienței și rentabilității unei lupte cu o haită mai numeroasă, În fața căreia se dă bătut și o ocolește de fiecare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vizuinile iepurilor (ca și cum ar fi făcut o inspecție a locurilor). Jubilația urmăririi îi limpezea glasul, iar strigătul i se auzea cu răsunet în tot codrul, ca într-o biserică. Ham, ham! Ham-ham-ham! Așezat la pândă pe lângă vizuini, ținându-și respirația, furișându-se după un copac, tata aștepta apariția vânatului. Un iepure (de câmp, poate), se furișa deocamdată fără zgomot prin crânguri, atent la pericole, abia dacă exista, apoi, deodată, își făcea apariția: traversa cărarea fulgerător, trebuia să apeși trăgaciul ca, în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
iar strigătul i se auzea cu răsunet în tot codrul, ca într-o biserică. Ham, ham! Ham-ham-ham! Așezat la pândă pe lângă vizuini, ținându-și respirația, furișându-se după un copac, tata aștepta apariția vânatului. Un iepure (de câmp, poate), se furișa deocamdată fără zgomot prin crânguri, atent la pericole, abia dacă exista, apoi, deodată, își făcea apariția: traversa cărarea fulgerător, trebuia să apeși trăgaciul ca, în sfârșit, să-l poți vedea, să-l poți atinge. Uneori, iepurele se rostogolea printre frunzele
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
zi, la viclenii ce-ar face-o invidioasă și pe vulpe. Când răsare soarele, înainte de a se duce în vizuină, face câteva salturi mari în stânga și-n dreapta, se întoarce pe propriile-i urme, mai face un salt și se furișează în câte-un hățiș sau în câte-o pârloagă unde doarme liniștit toată ziua. Când ajung și câinii prin preajmă, ce să vezi? o iau ba la dreapta, ba la stânga, șovăitori, și în scurt timp ajung să nu mai priceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
expediție de recuperare, într-un demers al remedierii, al repunerii la loc. Ne confruntăm aici cu inducerea unei imagini a descomplectării, a lipsei ce traumatizează omogenitatea unui întreg, ce lezează firescul unui mozaic deplin, închis. Ceva este ascuns adică retras, furișat înapoia sa lăsând în urmă un gol, un loc vacant, un vid asemeni unei decupări într-un tablou bine proporționat. Acest culoar deschis, precum o prăpastie în orânduiala întregului, exercită asupra noastră o atracție, un magnetism ce ne cheamă acordându
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
infernul de aici... Tot timpul durase o secetă încropita, o arșiță uscată care dogorea din ziduri, încingea tablă acoperișurilor, stăruia până spre miezul nopții. Țocurile se înfundau în asfaltul de gumă... într-o vreme, tot orașul păruse pustiu. Câțiva trecători, furișați pe langă ziduri, cu batistele în mână, tamponându-și frunțile cu batistele. Seară, nici un cunoscut..." Nici schimbarea decorului cu cel autumnal ("Răsuflarea vântului scutură salcâmilor de pește zid frunze mici, îngălbenite, ovale. Era trist, umed, frig") nu aduce o modificare
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
gândurile mele deveneau un mai jalnic convoi de înmormântare. Rugăciunea și apa rece a unei fântâni, cu care m-am spălat pe față abia a putut să-mi pună pe chip o mască de indifernță stranie sub care m-am furișat prin sat, printre cunoscuți, până acasă. Acasă, fețe triste, îngândurate, deznădăjduite. O scrisoare a Martei le comunicase că ea nu poate să mă ierte, că eu nu-mi iubesc copilul, că sunt neserios, că am amenințat că mă voi sinucide
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]