11,568 matches
-
din județ, Nuntași, Tariverde, Cogealac, Fântânele, Topalu, Horia, Gârliciu și Nazarcea, au probleme cu alimentarea electrică, informează site-ul Prefecturii Constanța. Potrivit raportărilor ENEL, șase linii de medie tensiune sunt total afectate și alte patru linii sunt parțial afectate, din cauza furtunii.
Porturile de la Marea Neagră au fost închise () [Corola-journal/Journalistic/23804_a_25129]
-
simfonie a culorilor de la alb și griuri la fel de fel de nuanțe de verde, albastru, cafeniu. Munți roșiatici sau înzăpeziți, oceane turcoaz și fluvii poluate se desfășurau sub privirile noastre. Imensitatea Nilului se reduce la un șerpuitor firicel cafeniu, iar o furtună de nisip în Sahara arată ca o ceață de culoarea cafelei cu lapte. Dacă Alpii europeni arată destul de teșiți, Munții Himalaya par a nu-și pierde nimic din semeție, spărgând parcă cerul, iar estuarul Amazonului impresionează prin proporții... - Scrieți printre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
luni de la ruperea nordului Ardealului, prin rușinosul diktat: „Ne-am născut aici, suntem cei dintâi așezați aici și vom pleca cei din urmă. Vom muri aici, frați ardeleni, fiindcă nu putem părăsi Ardealul sfânt, ceea ce nu se poate părăsi. Nici furtunile, nici trufiile, nici trădările nu ne vor clinti”. Nu putem părăsi, noi, românii, pentru că, neclintiți, credem, cu sfințenie, în leagănul nașterii ființei noastre, în „Transilvania românească, eternă și nedespărțită”, cum spunea Liviu Rebreanu. În recursul nostru la memorie și la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Ardealul?... Întreabă pădurile, șesul și dealul, / Întreabă câmpia, cântările, florile, / Întreabă amurgul, tăcerea și zorile, / Întreabă Carpații, cu vârfuri de brad, / Ori roata de la Bălgrad... // Întreabă Abrudul, / Blajul, / Aiudul, / Cenușa din vatră / Și munții de piatră. // Întreabă lumina, aerul, soarele, / Furtunile, doinele, fecioarele. Întreabă văzduhul, ploile, norii, / Copiii din leagăn, moșnegii, feciorii... Întreabă pe mama, pe tata, pe moșu’ / Ori pe Plaghia Roșu? // ... Întreabă pădurea, câmpia și dealul: / Al cui e Ardealul?”. Cântăreți ai pătimirii noastre, poeții refugiului deveneau trâmbițele Ardealului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
ochi fără de somn (stele). Din acest punct de vedere, poeta nu constată doar amorf și distant o lume ce o înconjoară, ci se identifică cu materia ei care ,,fremătând mă provoacă’’, risipind, cu generozitate, pe ,,plaja subțire a sufletului’’ ei furtuna propriei vieți, pe care o trăiește cu duritatea rocilor. Acest sentiment al singurătății o ajută pe Ayten Mutlu să-și constate defectele, să se clarifice față de ea însăși ,,defectele mele m-au întrecut mereu’’ (Nebun din cer - p. 25), în timp ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
pieptul meu, cu vechea lui revoltă / E, însă, mult mai mare focul / Ce macină și roade vatra / Acestui urgisit Ardeal. Mi-s pumnii strânși mai duri ca piatra. // Zarea se-ntunecă, / Scapără ochii cerului, / Și graiul adânc al pădurii / Vestește furtuna cea mare”; „Am coborât din munți și bolovani, / Legenda lui Horia-mi fierbe-n sânge, / În doina mea Ardealul plânge / Și cer dreptate două mii de ani. // Eu sunt trimisul timpurilor noi, / Ieșit din rând cu cei ce scurmă glia, / Și
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
să vă întreb pe voi: / E slobod să mai cânt în România?”; „De te va rupe și pe tine, / Garoafă roșie, nu plânge. / Pe masa cu mâncări străine / Tu varsă doar un strop de sânge”; Nu simți apropiatul freamăt / De furtună ce-mpânzește țara? / În zadar vă opintiți cu geamăt / Să legați cu lanțuri primăvara”. Am redat aceste versuri edificatoare, tocmai pentru a ilustra susținerile, îndreptățite, de mai sus! Antologia aceea se numea „Ne chemă Ardealul”, când ostașii Armatei Românie cântau
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
poți să zici despre asemenea indivizi, pentru că oameni nu au fost de bună seamă ? Se pare că ungurii n-au înțeles nimic din experiența anilor 1867 - 1918. N-au avut înțelepciunea să priceapă adevărul zicalei că „ cine seamănă vânt, culege furtună”. N-au făcut nimic altceva decât să se mai descalifice încă odată în fața istoriei, în fața lumii. Bieții români și-au acceptat atunci soarta, dar speranța nu i-a părăsit nicio clipă. Și-au exprimat-o, așa cum au făcut dintotdeauna, prin
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]
-
publicațiile creștine românești cele mai vii și mai bătăioase, pe care o conduce și azi. Este autorul volumului de versuri Patimi stângace, al cărții de cronici literare Întâmpinări și al culegerii de interviuri cu mari personalități duhovnicești ale României intitulată Furtuna din cămara mea. „Am înțeles că trebuie să învăț carte, nu meserie. Asta a fost limpede în mintea mea: „Ține-te de carte, că tu din asta ai să trăiești!”. Când am fost de liceu, tata a încercat să mă
jurnalist, scriitor, fondator al revistei Credinţa ortodoxă [Corola-blog/BlogPost/98418_a_99710]
-
vibe visător, pe care te poti balansă în lumea ta, fie că o asculți acasă, la birou sau la un concert de-al băieților. Combinația șarmanta de instrumente live, electro-mixaje fresh și versuri sexoase, interpretate într-o tonalitate misterioasă, explică furtună de aplauze și declarații de dragoste cu care sunt primiți la fiecare live act. Dăruind de fiecare dată o experiență acustică super-melodioasă, gașcă de Golan-i muzicali prepară un mix de dance, electro, soul, cu influențe bossa nova, căruia nu
Câștigă una dintre cele două invitații duble la concertul Moonlight Breakfast de pe 4 martie [Corola-blog/BlogPost/98519_a_99811]
-
murdar, plin de țigani, câini vagabonzi și cu iz de bazar. Adăugăm hoția pe față a taximetriștilor când ești ud leoarcă și nu ai altă opțiune decât o cursă cu preț triplat, șoferii care uită să conducă pe timp de furtună, localuri modeste cu prețuri exorbitante pe bază de Lipscani și avem cocktailul numit capitală. Vine Tifful. Unii bucureșteni vor veni pentru o doză de ardelenism riguros și se vor mira găsind și aici cerșetori, câini vagabonzi, taximetriști care te duc
Do you speak tifflish? [Corola-blog/BlogPost/98683_a_99975]
-
Tifful. Unii bucureșteni vor veni pentru o doză de ardelenism riguros și se vor mira găsind și aici cerșetori, câini vagabonzi, taximetriști care te duc de la aeroport spre Mănăștur via Alba Iulia, ba chiar și trafic haotic pe vreme de furtună. Ca să vezi?! Și atunci, în fața marilor ecrane, sub influența magică a tot ceea ce înseamnă frumos și bun, mesmerizați de imagini călătoare, after party-uri și evenimente speciale, inimile nord-sudicilor vor bate la unison, vorbind aceeași limbă, cu același accent: tiffleza!
Do you speak tifflish? [Corola-blog/BlogPost/98683_a_99975]
-
între neveste, Și te plăceau și domnii și țăranii. Măicuța mea, în noapte când Iisus A înviat din morți, spre bucurie, Tu-n veșnicie, maica mea, te-ai dus Să te transformi, dincolo, în făclie Ce îmi veghează lumea, prin furtuni, Și-n bezna grea îmi luminează calea Ferindu-mă de negre-amărăciuni, Măicuța mea, când mă doboară jalea. În ziua când, măicuță, împlineam Frumoasă vârstă, tinerețe-n floare, Obrazul tău și pieptul îl sădeam Sub munte de pământ și de răcoare
MI-E DOR ȘI JALE, MI-E PUSTIU de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381645_a_382974]
-
Nu credeam că am să plâng, Vorba-n versuri să mi-o frâng. Vorba-n plânset mi-o înec Și în vers pustiu și sec, Plânsu-n vers mi-l înfășor Să pot trece mai ușor Și prin nori și prin furtună Și prin dragoste nebună. Versul cu plânsul e frate Iar izvoarele sărate Care cad peste cuvânt Sunt lăcate pe mormânt Ce-n lăuntru-ți se prăvale Într-un bocet de cavale. Iar când lacrima o-mbraci În mireasma de copaci, În
UN STRĂJER ÎN AVANPOST de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381653_a_382982]
-
tonuri de sepie beată Și-un șir de cuvinte adunate în ceată. Ele îmi fură apoi și nuntași, Mărșăluind în ritm de val nărăvaș Spre țărmul cu ochi de cetate Ce toate văzu și știe de toate. Pe mare-n furtună, nebun negustor, Îmi zălogii ziua pe-un zbor de cocor Și văzui dedesupt vrerile-mi ninse Covor pentru pași spre zările-aprinse. Și, obosit, poposii pe nisip, la amiază, Și adormii vegheat de-un șarpe și-o barză, Iar trezirea îmi
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
vatră. * Ridică-te, patrie scumpă, la veghe, Ridică-te la un nou început! Străinii te vor pusă în zeghe, Dar tu te fă din nou de temut. Acoperă-ți fii sub aripi, i-adună Cum cloșca puii, în ceas de furtună, Și-ntoarce orologiul să sune, La miezul nopții cu lună. Adună-ți fărâma de vlagă la piept Și suflă-i puteri de titan, Și fă să strălucească ce-i drept, La cumpăna ceasului-an. PREA OBOSI JELANIA-N LEAGĂN Prea s-
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
slujbă, Copii de mână cu părinții. Regret că m-am uitat la fluturi Și am urât a lor omidă, Și n-am văzut ce frumusețe Ascund în forma lor candidă. Regret că n-am privit spre cerul, Ce geme-adesea în furtună, Și n-am văzut cum luptă ploaia, Lumina-n curcubeu , s-adune. Regret c-am fost doar o ființă, Ce-a incercat din greu să spere, Care-a iubit, care-a iertat, Și plânsul i-a fost mângâiere... Și-acum
REGRETE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381693_a_383022]
-
-n mreje. Iarnă rece, iarnă rece primăvara vine, trece, prin cel mai straniu amănunt gândul palid pe pământ sunt atâtea flori ce cresc prin sărutul din iubesc păsări ce privesc în zare marea, oază-n depărtare un albastru regăsit în furtuna din nisip. Și, și... în adevăr tot colind peste frumosul dor caut un om, un om adevărat în gândul unui fals zis împărat. Citește mai mult În aerul cenușiu și recedimineața toarce-n mreje.Iarnă rece, iarnă receprimăvara vine, trece
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
mai mult În aerul cenușiu și recedimineața toarce-n mreje.Iarnă rece, iarnă receprimăvara vine, trece,prin cel mai straniu amănuntgândul palid pe pământsunt atâtea flori ce crescprin sărutul din iubescpăsări ce privesc în zaremarea, oază-n depărtareun albastru regăsitîn furtuna din nisip.Și, și... în adevărtot colind peste frumosul dorcaut un om, un om adevăratîn gândul unui fals zis împărat.... XXIII. NIMICUL VRĂJIT, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. Pe nervul calului orb nimicul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
fără amprente digitale, care nu pot distinge decât pipăind lacrimile. Un tablou cu soarele în spate, repară retina minții,să pot vedea calea, unde lumina mă soarbe fără întoarcere, mă văd iubind o femeie luminoasă, care mă naște,chiar dacă este furtună, și nu poți distinge și atinge tabloul acesta mișcător. Mă pot ascunde de voi, de boală, de răutăți rătăcite, însă nu pot să nu fur aerul din care vă respir, că nu mă am decât pe mine și o bucată
NUMAI EL PRIN MINE SALVEAZĂ ÎNGERII de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381703_a_383032]
-
de geamuri, fiecare fulger care îi lumina chipul și fiecare tunet care îi făcea inima cât un purice. Auzise de la cineva că, dacă numeri de când fulgeră până la sunetul tunetului, poți afla cât de aproape sunt norii și când se îndepărtează furtuna. Și ea număra. Nu îi era frică. Nici de întuneric nu îi era teamă. De multe ori aprinsese ea lumina în cameră, când dormea în același dormitor cu fratele ei, chiar dacă acesta era mai mare în vârstă. Tot curajul o
9 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381714_a_383043]
-
și cocosul obosi de cucurăgit?”... IV. DANIELA POPESCU - VERSURI (3), de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. ÎNTRE ANOTIMPURI Ascut fierul de plug fără recolta în zare Împletesc funii pentru țărușii din brazda, Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci musca foamea din glie sub arșiță verii. Iar
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
mal. La ceasul-răscruce doar cocsul mai cânta. Din pod, pește vatra, cade bătrânul caval. Piere stafia, născând o zână din sluta. Citește mai mult ÎNTRE ANOTIMPURIAscut fierul de plug fără recolta în zareîmpletesc funii pentru țărușii din brazda,Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoareși ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă.Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă,Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii;Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă,Căci musca foamea din glie sub arșiță verii.Iar sălcia
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
după scripturi, Toate obstacolele le-ai disipat, Te-ai înălțat la drepta Tatălui în ceruri! Te slăvim și astăzi ca și ieri, Te vom slăvi și mâine, totdeauna, Tu dai mereu, nimic nu ceri, Cu al tău nimb, vei stăvili furtuna! Referință Bibliografică: FIUL DOMNULUI / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950, Anul VI, 03 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FIUL DOMNULUI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381761_a_383090]
-
Din streașina gândului picur polen de cuvinte În dor iți scriu cu lacrimile sfinte Mă aplec în genunchi strofa se-nchină, În versuri dansează muza suavă balerină. Cuvintele se nasc se dizolvă-n mine, Din vise-necate cu lacrimi divine, Din furtunile vieții ce-au săpat în noi Cratere brăzdate adesea de vânt și ploi. În noi pocale adun polenul de cuvinte Din soarele sufletului meu să te alinte, Picurând speranță în gând, în dorurile tale Poeme desculțe scrise cu degete de
POLEN DE CUVINTE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381788_a_383117]