1,461 matches
-
revelația unei constatări. Privind etica profesională. Mai exact, concesiile, și chiar, în unele perioade, compromisurile. Cei tineri, unii din ei cu studiile abia terminate, se prezintă magistral în expozițiile lor de început. Personale. Totul e văzut grandios, temerar. Suprafețe mari, gîndite curajos, tratate curajos, cu deplină siguranță, cu ingeniozitate artizanală. Toate astea, toate aceste materiale costă imens acum. De unde iau debutanții banii? Oricum, bravo! pentru puritatea demersului lor. Cum se-adună anii, cum apar concesiile. Expozițiile celor mai în vîrstă au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să fie puse și în fața tovarășilor participanți la convocare. În mod deosebit se ridică problema că trebuie ca conducerea (sic!) ministerului să-și organizeze mai bine munca. Problemele privind activitatea de cercetări penale să facă obiectul unei analize temeinice, bine gândite, să reflectăm asupra fiecărei măsuri, în special când se pune problema reținerii, inclusiv atunci când se ajunge la concluzia trimiterii în fața instanței judecătorești a cazului respectiv. Problema se ridică cu multă acuitate din punct de vedere al discernământului, preocuparea de a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fină autoironie, ce-i trăda însă inegalabila-i modestie - să o numească invariabil „Visul Maicii Domnului”. Tema abordată, veritabilă și oportună introducere în istoria relațiilor internaționale ale României, constituia de fapt sinteza unui scenariu analitic și a unui proiect științific gândite à la long, cu suita înfăptuirilor istoriografice ulterioare consacrate implicațiilor politice ale statutului juridic internațional al Principatelor Române pe durata existenței și manifestării acestora în și din ipostaza de obiect al convulsiilor continentale. Asumată, așadar, ca direcție predilectă a preocupărilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
permanent, sistematic si indiferent de condiții) solicită, implicit, supunerea oarbă si conformism din partea elevilor. Deși, pare eficient, autoritarismul rezolvă problemele doar pe termen scurt si doar superficial, întrucât conflictul cu elevii si ostilitatea acestora se vor menține. De aceea, trebuie gândită si realizată exercitarea autorității, dar fără a cădea în autoritarism. Pentru aceasta: se stabilesc reguli cu ajutorul clasei; se prezintă lista de reguli clasei si se explică rațiunea fiecărei reguli; se decid împreună consecințele pentru încălcarea regulilor; se afișează regulile si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
copii), Explicăm cuvinte (minidicționar realizat de copii cu imagini care să-i ajute pe colegii lor mai mici să înțeleagă mai ușor anumite cuvinte/expresii din poveștile pe care le vor asculta, din poeziile pe care le vor învăța) etc.; gândite/realizate ca proiecte, aceste cărți pot valorifica și produsele activităților practice desfășurate de copii (de exemplu, colaje), după cum pot fi realizate în contextul actual al amplorii deosebite a tehnologiei audio-vizuale și în variantă electronică (în condițiile în care copiii au
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
intervievarea anumitor persoane reale, personaje din povești (cu intrarea în rolul respectiv a cadrului didactic sau a unui copil), elemente ale naturii (gerul, fulgerul, soarele etc.), obiecte (pensonul vesel, stimulentul, enciclopedia ilustrată etc.), interlocutori imaginați de copii etc., precum și activități gândite ca emisiuni pentru copii, cu invitați copii, cu teme de discuție alese de aceștia sau de ,,realizatorul emisiunii" etc.; microfonul devine, în aceste tipuri de activități, simbolul evident al persoanei care vorbește, care s-a transformat din ascultător în vorbitor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Ontologia fundamentală, pretinde Heidegger, "rămâne funciarmente îndepărtată de orice antropologie, chiar filosofică"; ea este de fapt o "analitică a esenței finite a omului în măsura în care pregătește fundamentul unei metafizici "conform naturii omului""47. Operațiile din modelul său teoretic, operații care trebuie gândite numai ca "interpretări" ale operațiilor proprii modelului de reconstrucție a umanului numit mai sus "ontologie a umanului", sunt următoarele: a) dezvăluirea constituției de ființă a ființării om (Dasein), a faptului că ființând, aceasta înțelege ființa; b) dezvăluirea orizonturilor în care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
perspectivă, cunoașterea și moralitatea instituie (formează) unitatea umanului. Rațiunea este unitatea modului existențial uman, universalul-dat-în-eu. Kant recompune unitatea de existență a omului pe temeiul a două atribute: cunoaștere și libertate, amândouă posibile datorită faptului originar al umanului, anume rațiunea. Dar gândită numai în acest mod, strict formal, unitatea rațională a omului încă nu reprezintă ceva; este necesar tocmai conceptul finalității, care să pună alături cunoașterea și libertatea (în fond, moralitatea). Așa încât, finalitatea constituie temeiul unității umane; ea este expresia "materială" a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și a facultăților sale ca ființă rațională. S-ar putea ca înlănțuirea teleologică a naturii să stea sub ordinea Inteligenței supreme, dar, din perspectiva cunoașterii, o asemenea supoziție nu are rațiune suficientă; iar din unghiul moralității, ea poate fi doar gândită (nu cunoscută). Analogia dintre rațiunea pură ("teoretică" și "practică") și facultatea de judecare reflexivă (schițată mai devreme) ne îngăduie să gândim și "lucrarea" acesteia din urmă ca fiind sub semnul sistematicității, asemenea celei dintâi; altfel spus, și facultatea de judecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doua exprimă modul de a concepe obiectele ce aparțin naturii nu doar potrivit mecanismului acesteia, ci și ca mijloace în vederea unor scopuri, prin urmare, ca scopuri relative). Finalitatea apare ca principiu transcendental (astfel este principiul finalității naturii, întrucât conceptul obiectelor gândite ca fiind supuse lui nu conține nimic empiric, fiind vorba de "conceptul pur al obiectelor cunoașterii experimentale posibile în genere"100) sau ca principiu metafizic (astfel este principiul finalității practice, întrucât conceptul facultății de a dori trebuie dat empiric, "fizic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
materiale și sufletești, nu au origini diferite. De aceea, spune C. Rădulescu-Motru, va trebui să gândim faptele sufletești (ale omului, în general) și din unghi natural-energetic și astfel sub raport cauzal, nu doar după legea finalității; iar fenomenele materiale trebuie gândite și din unghiul unității universului și astfel într-o ordine de finalitate, nu doar după legea cauzalității. Finalitatea "reordonează" lumea odată cu apariția omului, căci personalitatea (omul) este sinteza evoluției realității și, prin urmare, ea se află în identitate structurală cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocației sub o întemeiere propriu-zis antropologică. Desigur, spațiul umanului este determinat prin condiționatul natural și prin idealul de personalizare; acestea două sunt coordonatele lui; dar ele nu impun ordinea lor specifică, ci se contopesc în unitatea ființei umane. Personalitatea energetică, gândită generic, se definește printr-o tehnică a muncii diferită de cea a personalității anarhice (mistice), sau cea a personalității "tip". Ea continuă natura, dar crează "peste natură" o nouă formă de energie. Unitatea sufletească proprie personalității energetice accentuează în mare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al unui nou gen de muncă. Cel mai productiv gen de muncă, cel ce dă seama în măsura cea mai mare de personalizarea energiei în forma sa finală, este munca educatorului, adică educația. Pentru că prin educația condusă după reguli bine gândite și experimentate se ajunge la formarea personalității. Ea consistă în descoperirea vocației în sufletul individului; prin ea, oamenii devin conștienți de chemarea lor. Acest gen de muncă dovedește maximum de creație, deoarece pune individul pe drumul propriu, elaborând pentru fiecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aici. Legătura vocației cu mesianismul întemeiază pedagogia vocației. Un popor lipsit de ideal, deci de mesianism, nu are "oameni excepționali"; în solul lui cultural nu răsar vocații. Mesianismul este posibilitatea vocației, starea pre-vocațională deschisă către un viitor prefigurat ca ideal. Gândită astfel, vocația neagă, în posibilitatea și realitatea sa mesianică, absolutul naturii și, prin urmare, "falsifică" ideea reducerii determinismului la cauzalitate. Dar ea nu izolează cultura de natură, așezând-o pe aceasta din urmă pe un principiu cu o demnitate ontologică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
libertatea, deși își sporește prezența pe măsura evoluției personalizării, nu înseamnă o depărtare de natură, adică nu poate fi gândită numai prin raportare la natură. Căci natura este și trebuie să fie alcătuitor (necesar) al omului. În felul acesta este gândită libertatea și de Em. Mounier: nu ca putere împotriva naturii, ci ca fapt de legătură a omului cu lumea în totalitatea sa, deși "viața personală începe odată cu capacitatea de a rupe contactul cu mediul"301. Este posibilă o asemenea viziune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Nu, cumnate, mulțumesc de invitație. Mina: Da, eu nu știu ce ți-a venit ție cu cavoul așa deodată. Ilie: Nu mi-a venit acum și nu deodată... Mă gîndesc la el de mult... (oarecum euforic) Și nu cred că m-am, gîndit rău. Ștefan: Bine, măi Ilie, cînd toată lumea se zbate pentru o casă, pentru o haină, pentru o excursie în străinătate, pentru o bijuterie, două, acolo, tu te zbați pentru un cavou! Nu înțeleg. Ilie: (cu aerul că a pus mîna
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
timpul cu adevărat creativ, prolific din punctul de vedere al realelor beneficii și reverberații. Timpul alocat sinelui nu este În nici un caz vid, golit, al nimicului. Timpul cu adevărat liber este cel dominat, utilizat și trăit prin decizii individuale și gândite responsabil, prin dorința personală de a experimenta stări după cum simte fiecare, prin revalorizarea timpului substanțial, care, altfel, nu se consumă decât inutil. Timpul liber este unul derivat, ce rezultă În urma unor reamenajări inteligente ale timpului general (individual sau colectiv). Cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
patimilor apar dacă nu știm cum să ne gestionăm primele impulsuri. Fizionomia Începutului de drum determină tot ceea ce urmează. „Dormim așa cum ne așternem”, spune un proverb autohton, iar acest cuget primește semnificații grăitoare și În acest context. Cochetarea cu răul gândit presupune o extindere a sa și la nivelul faptelor sau al gesturilor. Alchimia Începuturilor se va perpetua mai departe, fără să știm, fără să recunoaștem. Dacă Începi rău, sfârșești rău! Încă un amănunt: nu toți reușim să Întrupăm la modul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și asupra felului cum ne integrăm În realitate și cum interacționăm cu lucrurile sau cu semenii. O uzanță greșită a ideilor anunță o proastă Întrebuințare a lucrurilor. Greșeala este anunțată de un gând greșit. De aceea, nu trebuie neglijat răul gândit, forjat și zăgăzuit de minte. El devine mai rău decât fapta ingenuă, nereflectată, ivită pe neașteptată (dacă există așa ceva). Morala și jurisprudența sunt atente la aceste nuanțe. Premeditarea unui fapt rău este ea Însăși un fapt blamabil și condamnabil, fiind
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a-și Îmbrăca valetul cu un costum nou sau de a umezi mănușile, pentru ca ele să ia mai bine forma degetelor. Toate acestea probează o idee creatoare În cel mai Înalt grad: o formă poate genera efecte, iar efectele trebuie gândite. Prin urmare, o haină ar fi un „obiect tratat”, și nu un simplu obiect executat. Demonstrația lui Barthes are logica sa, chiar dacă ținta finală a unui ascet (oriental sau nu) este radical diferită de a dandy-ului: „Dandysmul nu e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
spune, „de serie”, masificantă, o adevărată instituție, industrie și business, Moda stabilește normele de „sănătate” și normalitate. A fi demodat e sinonimul unei maladii sociale. Dacă nu al unei perversiuni. „Astfel asistăm la următorul paradox: Moda a exterminat orice singularitate gândită a veșmântului, asumându-și tiranic singularitatea sa instituțională ș...ț. A inocula azi, prin Modă, puțin dandysm fiecărui veșmânt Înseamnă fatalmente a ucide Însuși dandysmul, deoarece, prin esență, el era condamnat să fie radical sau să nu fie deloc.”1
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
culturale, C. acordă atenție științelor, istoriei, politicii. Traducerile sunt, înainte de 1990, sporadice și fără un program anume (Isaak Babel, Ray Bradbury, Jorge Luis Borges, Yasunari Kawabata, George Orwell, Saint-Exupéry ș.a.), pentru ca, în noua serie să devină evident un proiect bine gândit al deschiderii spre spații culturale dintre cele mai diverse. Este interesantă „Cronica în imagini”, un ansamblu de fotografii de arhivă din bogata viață literară, politică, științifiică, artistică a Iașilor. Mai cu seamă la „Salonul literar” se publică adevărate fișe de
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
asistență a românilor refugiați în diferite țări ale globului. O altă rubrică este acordată “Declarațiilor” politice, ideologice, culturale, dar și acestea reduse ca dimensiuni. Se observă interesul redacției pentru informație, ceea ce imprimă un caracter foarte viu, dinamic acestei publicații bine gândite și inteligent scrise. Deși nu se indică nicăieri în cuprinsul numerelor apărute numele redactorului responsabil, acuratețea precizărilor juridice duce la ideea că acesta nu era altul decât Leonida Constantinescu. În articolul-program al C.r., periodic subintitulat „Tribună de luptă românească pentru
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
conduce la creșterea inițiativei și a dorinței de a încerca noi idei. Ce organizația nu va profita de pe urma acestui lucru? Liniștea spiritului (securitatea personală). Arătându-le oamenilor ce comportamente sunt dorite și natura consecințelor acestor comportamente, încurajați calmul, deciziile bine gândite și reducerea stresului. Când relația dintre comportamente și consecințe nu este clară, iar oamenii nu știu cum să determine consecințe pozitive sau cum să le evite pe cele negative, rezultatele sunt confuzia și stresul. Studiile extinse au demonstrat cum utilizarea necondiționată și
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Al. Rosetti), dar și numeroși impostori de care studenții râd pe înfundate. Au loc, aproape ritualic, „ședințe de demascare”, și cu cât se apropie celebrul „moment al repartizărilor”, cu atât zelul revoluționar al unora crește în proporție geometrică. O confesiune gândită ca o eliberare morală. Naratorul ei, exclus din UTM (ceea ce echivala cu o condamnare la marginalizarea socială, la eliminarea din sfera culturii și accesul, sigur, la condiția de oaie neagră a tuturor serviciilor de cadre), ajunge profesor într-un sat
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]