1,318 matches
-
care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi a scrie că gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre Galați, trece și pe la Brașov! A doua greșeală o face Augustin Z. N. Pop în legătură cu moș Miron Prisacaru. Acest personaj n-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
2); vin (2); vitalitate (2); -; acid; alcool; amin; apă potabilă; armură; bazin; băut; beau; bidon; bine; Borsec; bunătate; calcar; calm; cantitate; ceai; chiuvetă; clor; continuitate; creație; cugetare; fără culoare; dar; deșert; Dunăre; duritate; energie; esențial; existentă; fiartă; foame; găleată; gheață; gîrlă; grea; H2; hidrogen; hrănire; iaz; incolor; incoloră; indiscutabil; indispensabil; indispensabilă; inundați; iod; de izvor; înota; Jiu; lapte; lecuitoare; lichid transparent; lichior; licoare; limbă; limpeziciune; liniște; Loredana; mal; marea; Marea Neagră; mere; miel; moale; la moară; moartă; moarte; naturală; natură; nitrați; oaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pește (2); țară (2); umezeală (2); ac; acasă; adînc; adîncime; adunătură; ani; apă cu pești; apă multă; de apă; ape; apoi; armă; arsă; barcă; băț; bîtă; bobocit; bogăție; colegă; copac; curată; Delta Dunării; drum; ecosistem; emoție; emoții; enorm; frică; frumos; gîrlă; groapă cu nămol; haine ude; halbă; infinit; izvor; las-o; lebădă; limpede; liniște; loc de udat; măr; meserie; mirare; mocirla; mormoloc; murdare; neant; neliniște; nepăsător; neplăcut; nimic; nord; ocolire; omul; pădure; părăsire; părăsit; peisaj; de pescuit; cu pește; fără pește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cerință; colosal; complet; consistent; costisitor; cult; curaj; dar; darnic; degeaba; și degeaba; de demult; mai e pînă departe; depășit; desiș; detergent; dificil; doi; doldora; dor; a dori; dorit; o droaie; drum; efort; egoism; etern; în euro; excesiv; extraordinar; frig; gigant; gîrlă; grad; gras; grasă; la greu; greutate; griji; gunoi; haos; harnic; idioți; insuficient; irosire; împreună; încă; îndestulare; întîrziere; învăț; de învățat; lacom; legat; peste limită; loc; de lucru; lume; lung; machiaj; o mare; peste măsură; măreț; materie; de mers; minciună; monotonie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
geroase, s-au transformat în piatră din care a luat naștere un izvor, origine a unor toponime, în unele regiuni: "Și cum a înghețat Baba Dochia, s-a prefăcut într-un stâlp de piatră, nu departe de satul Cârlibaba sau Gârla Babei, și de unde de sub gleznele stâlpului aceluia a început apoi a izvorî un izvor cu apă foarte rece" 372; Și tocmai când Baba Dochia lepăda cel din urmă cojoc, în loc să-l întoarcă pe dos, și rămase numai în cămașă, crezându
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
într-un sicriu, îl plâng ca pe mort, îl tămâiază și îl îngroapă la o fântână sau la puțul satului, cântând: "Caloiene, Iene, Caloiene, iene, / Du-te-n cer și cere! / Să deschidă porțile, / Să sloboadă ploile, / Să curgă ca gârlele, / Zilele și nopțile, / Ca să crească grânele. / Caloiene, Iene, / Caloiene, Iene, / Cum ne curg lacrimile, / Să curgă și ploile, / Zilele și nopțile, / Să umple șanțurile, / Să crească legumele / Și toate ierburile. / Caloiene, Iene, / Caloiene, Iene, / Du-te-n cer la Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu-i iasă cucuiu-n cap. Femeile să nu se ducă cu capul gol la biserică, căci e păcat. Dacă moare cineva (vreo rudă, mai ales), bărbații umblă cu capul descoperit, iar femeile, cu pă rul despletit. Se zice că dacă gîrla* cefei la cineva este adîncă, acela este mare mincinos. După ce te-ai spălat pe cap, varsă îndată zoile, căci, tremurîndu-se pămîntul, îți va tremura capul cît vei trăi. Se crede că nu este bine ca un om sănătos să-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir goană - vînătoare gobaie - gobac, pasăre de curte gogoașă - excrescență sferică pe creangă gorăi (a) - a gărăi, a cîrîi gorgoasă - fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
erau chiar așa de rele și puteau fi ușor trecute cu vederea. Dar parcă lui Marcu i se furase ceva și asta n-avea cum să uite. 6 Eu în locul tău l-aș omorî, a spus Marcu în timp ce mergeau spre gîrlă. Ștrandul încă nu se deschisese, cu toate că era cald de te topeai. Cred că așteptau să vină vara adevărată ca să-l deschidă. Părinții le ziceau că-i periculos să se ducă într-un loc nesupravegheat și nu i-ar fi lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ascunse, pe care încă nu mi le-am descătușat, spre exemplu nu pot îndoi un fier sau altceva. Vezi? Cît ar fi să... Și-au imaginat tot felul de moduri de-a-l ucide pe Radu, cît a durat drumul spre gîrlă și chiar cît au stat întinși pe plaja care de fapt era iarba pe care-au întins prosopul. Uitîndu-se la apă, și-au închipuit cum ar pluti corpul lui Radu sau poate nici n-ar ajunge la suprafață. Era ca
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
întâmplarea de demult", petrecută în tinerețe, "cu vreo douăzeci și cinci de ani în urmă". Acțiunea s-a petrecut într-o toamnă, pe când mergea cu vinuri la Suceava, singur, părăsit de iubită. În drum spre Suceava, Neculai Isac văzu pe malul unei gârle o "liotă de țigani" care voiau să prindă pește. Printre ei era și o "fetișcană de optsprezece ani", cu fustă roșie, Marga, pe care țiganii au certat-o deoarece se uita țintă la tânărul străin. Neculai, tulburat de țigăncușă, le-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Vrânceni, Râpile cu Gura Văii, Gropi cu Dumbrava, Malurile cu Răcăuți, Valea Seacă cu Ștefan cel Mare, Jevreni cu Viișoara, Viile Popii cu Dealul Viilor, Fântâna Hoților cu Fântâna Horgăi, Puțul lui Hașcă cu La Cișmea, Pârâul Morii cu La Gârlă ș.a. Dar, din punct de vedere lingvistic, cel mai important aspect îl constituie variația formală, în timp, în special a numelor de localități, așa cum poate fi constatată în documentele cancelariei domnești, în actele de danie, în cele de vânzare - cumpărare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ști voi câte a pătimit, sireaca, din pricina mea, și eu din pricina ei, i-ați plânge de milă !-. Ultima întâmplare evocată în partea a doua este legată de un obicei al copiilor de a-și petrece zilele călduroase de vară la gârlă. Astfel, Nică își lasă fratele mai mic în leagăn și pe mama lui necăjită de câte probleme avea și pleacă... la scăldat. El uită însă rugămintea mamei și își petrece toată ziulica jucându-se în apă ―în starea în care
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
urmași au drept a scoati din păduri toate lemnele trebuitoare în modul cel mai ușor și potrivit și, spre acest sfârșit, vor putea întrebuința mijloace potrivite, pe apă și pe uscat; de asemine, vor face drumuri de pădure, poduri peste gârle și râuri și neîmpedecat aceste le vor întrebuința pentru a lor lucrare. 7. Fiind că o baie de fer nu poate exista fără un fereseu, apoi atât antreprenorii acestei băi, cum și legiuiții lor urmași sînt îndrităluiți a așăza un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru gârlele fabricii 25, asemene locurile neapărate pentru băile de piatră de fer, pentru băile de cărbuni de pământ, să vor da subscrișilor și urmașilor lor fără împedecare, după o potrivită despăgubire, care despăgubire să va hotărî în analoghie cu valoarea pământurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
făceau ceea ce se cheamă „pomana mică”, la care se prăznuia. A treia zi dimineață porneau spre mormântul Caloianului, era dezgropat și-l boceau: „Caloiene Iene/ du-te-n cer și cere/ să deschidă porțile/ să sloboadă ploile/ să curgă ca gârlele.” Convoiul Caloianului se Îndrepta spre o apă curgătoare, se aprindeau lumânări lipite pe o scândură pe care era așezată și figurina și i se dădea drumul pe apă. La Întoarcere avea loc „pomana mare”, la care participa tineretul. Andrei Oișteanu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
1919): Dincolo de structura proprietății agrosilvice și de legislația cu specific agrar, între cauzele ce au dus la declanșarea răscoalei din 1907 mai putem enumera „seceta din perioada 1905-1906, numeroasele dări - de exemplu cea pentru întinsul pânzei la uscat pe malul gârlei sau cea pentru apa ce o beau vitele din gârla de pe moșia boierului -, taxa de 5% pentru comunele rurale, fără a ști unde se duc acești bani, sau atitudinea perceptorilor, ce executau încasările tocmai când sătenii nu aveau cu ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
agrar, între cauzele ce au dus la declanșarea răscoalei din 1907 mai putem enumera „seceta din perioada 1905-1906, numeroasele dări - de exemplu cea pentru întinsul pânzei la uscat pe malul gârlei sau cea pentru apa ce o beau vitele din gârla de pe moșia boierului -, taxa de 5% pentru comunele rurale, fără a ști unde se duc acești bani, sau atitudinea perceptorilor, ce executau încasările tocmai când sătenii nu aveau cu ce plăti, silindu-i a-și vinde pământul pe nimic”. Ca și cum
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a infrastructurii rutiere județene și locale. Astfel, în urma inspecției drumurilor județene, realizată de o echipă de specialiști din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice în zilele de 11 și 12 mai 1924, au fost efectuate următoarele lucrări: a fost refăcut podul ce traversa Gârla morilor; au fost acoperite și nivelate gropile existente pe șoseaua ce traversa comuna Filipești; a fost consolidat „podul provizoriu făcut în timpul războiului peste Oituz”; au fost efectuate lucrări de împietruire pe șoseaua națională Bacău Onești; a fost îndreptată șoseaua ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Roze Rădulescu, pe distanța de 100 de kilometri”. IV. D. 2. Principalele locuri de agrement După informațiile oferite de Costache Radu, la mijlocul secolului al XIX-lea, unul dintre cele mai frecventate locuri de agrement a fost grădina publică amplasată „între gârla moarei paharnicului Iordache Popovici și Bistrița”. Grădina, care astăzi nu mai există, se umplea de lume în zilele de sărbătoare, venită aici să se destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unor gerunzii care exprimă categoria genului și a numărului și care sunt deci adevărate adjective gerunziale. Atributul circumstanțial se exprimă: i. prin adjective și participii care se acordă cu regentul nominal în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele provenite prin conversiune din adverbe (care la unii cercetători sunt considerate adverbe cu funcție de atribut circumstanțial), de tipul: ...te-arăți... împotrivă; îl cunoșteam altfel
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
flămânzește tot la oase se gândește.; El,1/care e bolnav,2/nu a venit. 1 / finală - Fă-i pod dușmanului care se duce.; Își pusese speranța în Ion,1/care strânsese semnături de la toți sătenii.2/ condițională - Nu trece gârla al cărui fund nu-l vezi.; Ce bucătăreasă ar fi aceea 1/care nu face mămăligă?2/ consecutivă - Pe Mureș și pe câmpie / Nu-i mândră să-mi placă mie.; N am mai văzut așa om,1/care să nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțial poate sta lângă substantivul la care se referă, dar numai înaintea lui și numai când elemente formale indică clar negruparea cu el în unitatea substantiv + atribut. Astfel, din motive stilistice sau cerută de necesitatea versificației, e posibilă topica: De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin. Coșbuc, B. I. 6. Adjectivul zgomotoși, folosit nearticulat în fața unui substantiv cu înțeles hotărât, arată clar negruparea directă cu substantivul în calitate de atribut. În cazul când verbul primește un complement direct, numele predicativ circumstanțial apare după
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sunt construite cu prepoziții (și însoțite de determinări) sau cu adverbe de comparație. Lipsa articolului hotărât enclitic la adjectiv poate servi ca mijloc de deosebire a dublului subordonat simultan de atribut atunci când adjectivul apare înaintea substantivului subiect. În exemplul: De la gârlă-n parcuri dese/ Zgomotoși copiii vin. Coșbuc, folosirea nearticulată a adjectivului „zgomotoși” înaintea unui substantiv articulat, „copiii”, arată clar că adjectivul nu se grupează cu substantivul și deci nu e atribut. Pentru adjectivul așezat după substantiv există o marcă negativă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
milosteniei și inima ta cea bună te ajută”lucrurile bune din viața omului se întâmplă și datorită structurii sufletești nobile a acestuia, drept răsplată a firii sale; p. 97, r. 12 13: „capul de-ar fi sănătos, că belelele curg gârlă” hotărârea de a trece peste toate greutățile cu condiția de a primi putere și sănătate de Sus; r. 23 24: „Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții”idee vehiculată în Vechiul Testament, potrivit căreia unele greșeli ale părinților au
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]