KorAP: Find »[drukola/base=găină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...281 >

7,015 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

ici-colo, adevărați munți albi acoperă gardurile, iar casele joase, de lîngă gară, abia se mai văd. În viscolul nebun, pornit ca un blestem, oamenii ies din case și-și croiesc cu greu pîrtii pînă la poartă ori pînă la cotețul găinilor. Pe străzile principale ale orașului, din jumătate în jumătate de oră trec pluguri care fac pîrtie pentru autobuzele de transport local. Spuneți-mi, se adresează Vlad unuia cu șapcă de dispecer ce știți de cursa rapidă? Peste vreo oră va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
copilul unei studente. "Îl las la orfelinat a spus Maria pînă termin facultatea." O durea uneori, cînd, mergînd să o vadă pe Doina, ca bunică; privea copiii din sala în care intra și avea impresia că-s niște pui de găină plouați, părăsiți de cloșcă, dar, revenind cu gîndul la necazurile ei, se bucura, totuși, că statul are grijă. De ce oftezi? întreabă vecina. Pe nici una din fete n-am crescut-o ca o mamă clatină încet din cap Maria Bujoreanu, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
în mijlocul sălii, și-și lasă sacul de pe umăr: Am venit! zice el victorios, cu glasul tremurat de frig. V-am zis doar c-o să cinăm... Și, vrînd să-și coloreze și mai mult gluma, răstoarnă sacul, din care cad patru găini și o rață. Găinile încep să fugă speriate, făcînd scandal; rața însă, cu gîtul rupt, zace însîngerată. Asta făcea pe nebuna o arată Mircea Emil. Așteaptă ca și cei din jur să rîdă. Toți însă tac. Își rotește privirea: pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
lasă sacul de pe umăr: Am venit! zice el victorios, cu glasul tremurat de frig. V-am zis doar c-o să cinăm... Și, vrînd să-și coloreze și mai mult gluma, răstoarnă sacul, din care cad patru găini și o rață. Găinile încep să fugă speriate, făcînd scandal; rața însă, cu gîtul rupt, zace însîngerată. Asta făcea pe nebuna o arată Mircea Emil. Așteaptă ca și cei din jur să rîdă. Toți însă tac. Își rotește privirea: pe multe mese, vede farfurii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
trusa medicală. Un gard de sîrmă dă din cap Mircea Emil. Mă simțise un cîine și... Bea, e cald îi spune Andrei, aducîndu-i un ibric cu vin fiert . Cu mîna liberă, Mircea Emil ia vinul și-l soarbe. Sultana adună găinile, ia și rața, le duce în bucătărie, apoi se întoarce să aducă o farfurie cu friptură. Știți, o oprește tatăl copiilor aș plăti rața, s-o fierb, pentru băieți... Sultana încuviințează și-și continuă drumul pînă lîngă Mircea Emil. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să le înfuriem iar. Da' de unde! Aia nici nu se mișcă de pe colțul ei de saltea, deși, pentru cinci mii, ar putea și ea, spre ziuă... rîde Pavel, dar se oprește imediat văzînd privirea bătăioasă a lui Ovidiu. În magazie, găinile, legate de picioare, fac zgomot, deranjate de Mircea Emil, care a venit să-și ia o saltea. Căldura sobei se simte puternic prin perete, așa că el, rămas un timp cu spatele lipit de porțiunea fierbinte, renunță la intenția cu care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
face chestii ilegale..., înțelegi tu..., pentru bani; am auzit că-i cinci mii un chiuretaj făcut ca lumea, fără urmări... Am crezut asta poate și pentru că am auzit-o cîndva zicîndu-i tatii: Cu banii tăi făceai doar un coteț pentru găini, nu vilă". E drept, am aflat apoi că ea, la policlinica cu plată, cîștigă pînă la opt-nouă mii pe lună. Știi ce-am găsit? Un telefon. Ascuns în șifonier, printre lucrurile ei intime. Deci, ea interceptează convorbirile lui tăticu... "Așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pregătită anume, apoi, numai în capot, desculță să nu facă zgomot, coboară spre magazie. Las' că te ucid eu, pușlamaua naibii șoptește ea aprinzînd lumina, repezindu-se spre cel acoperit cu pătura și-l lovește din plin cu lemnul în timp ce găinile, speriate, se tîrăsc, așa legate de picioare, sub lăzi. Mircea Emil sare ca ars și o imobilizează, răsucindu-i mîinile la spate. Aha, rîde el încet, înțelegînd că a fost confundat am zis eu că tremură carnea pe tine, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
vii, că însetat mai ești !... Ssst! îi temperează bărbatul rîsul zgomotos. Hai spune, găinarule, se alintă femeia gîdilată de pătura aspră, așternută jos vreau să știu, că prea ești... De la pension îi șoptește în ureche Mircea Emil -, dar nu pentru găini, ci fazani, de la o parohie rîde el, simțindu-i căldura trupului încins. Cuuum?! țipă înăbușit femeia, trezindu-se de-a binelea, înțelegînd că-i în brațele unuia venit din închisoare, dar prea tîrziu să se mai poată retrage; caută totuși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
că nu-i nimic adevărat" a gîndit ăla cu glas tare, "deci, sigur nu te-a aprins, ca apoi să te lase cu soțul?", m-a mai întrebat cu o răceală în glas că mi se făcuse pielea ca de găină, apoi m-a pus să-i repet totul, poate o scrîntesc, c-așa-s ăștia, te pun să scrii de șapte ori și te freacă pentru orice nepotrivire, dar și-a găsit mincinosul... Profesorul a scos batista din buzunar și-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
trei bărbați care mai dorm încă sus, în dormitor. Ce facem cu pasagerii, că vor mîncare, ce le dăm? Cin' te-a pus să cobori? întreabă șoferul. Stați sus cît mai mult, poate vine autofreza. Și-apoi, mai sînt cîteva găini. De jos, din sala restaurantului, se aude iarăși scheunatul cățelușei. Nu-i a bună spune țăranul nevestei. Da, scheaună urît confirmă țăranca. Îți amintești?, și-n vara lui '40, cîinele nostru, care era legat sub șură... Noi amîndoi dormeam afară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

prin preparatele la aburi, în căzănel cu capac, la foc domol. Acest mod de preparare asigură păstrarea gustului și savorii fiecărui ingredient în parte. Cele mai faimoase preparate ale acestei bucătării sunt: Fâșiile de brânză de soia în supă de găină, Labe de porc glazurate, Chiftele mari din carne de crap. Bucătăria Jiangsu (Foto: Yang Ying) Bucătăria Zhejiang Bucătăria Zhejiang este compusă din școlile culinare Hangzhou, Ningpo și Shaoxing. Cea mai cunoscută este cea de la Hangzhou. Bucătăria Zhejiang este caracterizată prin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
24 iunie. Fetele cumpără materialele necesare confecționării ținutelor de sărbătoare, pe care majoritatea le croiesc și cos singure. În 24 iunie, etnicii yi sacrifică porci și oi și prepară un fel de prăjituri numite baba, iar seara se taie și găini în fiecare gospodărie, într-un ritual aparte. Se smulge cea mai lungă pană din aripi, se trece prin sângele găinii, apoi cu această pană se aprinde focul în vatră. Întreaga familie aprinde torțele gata pregătite de la pana aprinsă. Pentru minoritatea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
iunie, etnicii yi sacrifică porci și oi și prepară un fel de prăjituri numite baba, iar seara se taie și găini în fiecare gospodărie, într-un ritual aparte. Se smulge cea mai lungă pană din aripi, se trece prin sângele găinii, apoi cu această pană se aprinde focul în vatră. Întreaga familie aprinde torțele gata pregătite de la pana aprinsă. Pentru minoritatea Yi, focul simbolizează căutarea luminii. Cu torțele în mâini, întreaga familie face un tur în jurul cocinei de porci și a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367

activistul, și securistul, și amărășteanul. Acum, când o consoartă de senator se repede cu gipanul lansat la 140 km/h direct într-o Dacie nevinovată, care circulă regulamentar, fără să deranjeze pe nimeni, nefericiții din Dacie mor ca puii de găină, iar madam senator scapă cu ceva fracturi. De ce intră madam senator berbecește în cine se nimerește? De ce nu numai burdihane cu trei rânduri de guși, cu barbă sau fără, fac pârtie împrejur la volanul gipanului, dar și dudui subțiri, blonduțe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290

fi, țara asta, poporul, ochii oamenilor sunt atât de îmbuibați de gri încât altfel nici n-ar putea trăi probabil. Ar orbi cu toții instantaneu în momentul în care ar vedea o rază adevărată de soare sau chiar și numai o găină... S-au obișnuit, le place. Griul a devenit simbolul lor, al mediocrității pe care o transmit, fie genetic, fie prin învățătură sau cultură, generațiilor următoare... asta e... Ce chestii spunea moșul! Mi-am mai aprins niște țigări, cugetând la vorbele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
zâmbi ridicând un sac de cartofi pe care îl dărâmaserăm fugărind îngerașii. - Cum ce fac? Păi, tu ce ai crezut, că azi la prânz ați mâncat porumbei? REPETENT LA MITOLOGIE În aparență, Alin Ionescu stătea în birou și jumulea o găină. De fapt, compunea o poezie. Tot în aparență, Alin Ionescu era directorul fabricii de cartofi prăjiți din Brănești. De fapt, era poet. Și în aparență era, de fapt, poet: slab, păr creț, bolnăvicios, eterne deranjamente stomacale, privire melancolică (ce-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
aprinse la telefonul de pe birou. - Vino un pic, zise Alin. O ușă se deschise și își făcu apariția secretara, o tipă cam la 35 de ani, blondă (vopsită), bulane ca lumea. Intră în birou bălăngănindu-și șoldurile. - Fierbe și tu găina asta, zise Alin, întinzându-i animalul mort și gol, și poate dai puțin cu aspiratorul vezi ce-i aici... Și udă și florile, te rog. - Aaah, domnule director, zise femeia masându-se între picioare, sunt așa fierbinte... - Nu acum. Au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
încă, dar aș avea chef să v-o sug, dacă vreți, ooooh, am limba moale... - Mersi mult, dar nu-i nevoie. Femeia își linse degetul mijlociu. - Poate vreți să îmi vedeți țâțele, am sfârcurile tari... - Nu, lasă, fierbe mai întâi găina aia. Secretara ieși plângând. Alin reciti cele 46 de strofe pe carea le scrisese noaptea trecută pe veceu. Începu să râdă de unul singur. - Mucul tău ca un mugur lăptos... asta-i bună... Și în exact acel moment, universul se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
ca un fermoar pe jumătate tras, care nu mai merge nici în jos, nici în sus. Da, cam așa. Slavă Domnului, Alin observă ce se întâmplase. Și tot slavă Domnului, Alin știa ce trebuie făcut. Merse în bucătăria de lângă birou. Găina fierbea într-o oală. Secretara rămăsese în stop cadru lingându-și țâța dreaptă. Alin scoase găina din oală, o băgă într-o pungă și ieși pe stradă, unde, bineînțeles, nu se întâmpla nimic. - Cerber! Ceeerbeer! strigă Alin. De sub un gard

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Da, cam așa. Slavă Domnului, Alin observă ce se întâmplase. Și tot slavă Domnului, Alin știa ce trebuie făcut. Merse în bucătăria de lângă birou. Găina fierbea într-o oală. Secretara rămăsese în stop cadru lingându-și țâța dreaptă. Alin scoase găina din oală, o băgă într-o pungă și ieși pe stradă, unde, bineînțeles, nu se întâmpla nimic. - Cerber! Ceeerbeer! strigă Alin. De sub un gard țâșni un maidanez gri-maro, poate din cauza prafului, și se năpusti în direcția lui Alin. Acesta se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
liniștit, îi zise Alin. - Ei, cum, iarăși? se miră Cerber. Păi, n-a fost blocat acum două luni? - Ba da, da’ ce să-i faci, dacă aia umblă aiurea cu el... de-aia te-am și chemat, uite, am o găină aici, ai putea să te duci în Hades și să i-o dai lui Hades însuși? Zi-i că-i din partea mea și că a sărit iar cureaua de transmisie și că-l rog eu frumos s-o repare cât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250

timp, pe plitele din bucătărie, fiecare în recipientul ei exact numit, tigăi, tigăițe, oale; la fel și operațiile pe care le comportă gătitul: a tăvăli prin făină, a bate ouăle, a tăia castraveții în lamele subțiri, a împăna friptura de găină cu bucățele de slănină. Aici totul este foarte concret, consistent, denumit cu competență sigură, sau în orice caz impresia pe care ți-o dau ție, Cititorule, e cea de competență, deși sunt mâncăruri pe care nu le cunoști, desemnate prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
înainte. Din când în când, pun deoparte o carte, asta o voi citi la pensie, îmi spun, dar apoi mă gândesc că nu va mai fi același lucru... Azi-noapte am visat că eram la mine în sat, în cotețul de găini de la mine de-acasă; căutam ceva în coteț, în coșul în care ouau găinile, și ce am găsit? O carte, una din cărțile citite când eram copil, o ediție populară, cu paginile zdrențăroase, desenele în alb-negru colorate de mine, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
pensie, îmi spun, dar apoi mă gândesc că nu va mai fi același lucru... Azi-noapte am visat că eram la mine în sat, în cotețul de găini de la mine de-acasă; căutam ceva în coteț, în coșul în care ouau găinile, și ce am găsit? O carte, una din cărțile citite când eram copil, o ediție populară, cu paginile zdrențăroase, desenele în alb-negru colorate de mine, cu creioane colorate... Știți, copil fiind, mă ascundeam în coteț ca să citesc... Încerci să-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]