187,018 matches
-
aflăm că Ina este o pianistă foarte dotată. După nefericitele întâmplări din viața ei (traiul cumplit lângă un om aproape nebun, cu care fusese căsătorită de timpuriu), Ina "se dedicase muzicii, cum te arunci în brațele cuiva și în adevăr găsise brațele deschise ale Elenei, ale lui Marcian." Ina concertase sub bagheta lui Marcian - acesta din urmă o considera foarte talentată. Maestrul încearcă să-i facă un program de lucru, dar Ina are o fire refractară și nu vrea să se
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
nimeni... Nu trebuie preluate, parafrazate..." Furioasă, Ina, care se află în "camera de muzică", silită să compună: "Vreau să citesc! decide, dar știe că minte că își minte ei însăși(!). Pe pian e o carte, aceeași, Versurile lui Eminescu. O găsești în toată casa în diverse ediții și legături. În fiece an Elena își întreabă odorul ce dar vrea, și el, grăbit ca un copil care abia așteaptă, îi cere "încă un Eminescu", adică un alt volum al acelorași minuni, altfel
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
prinși zeci și zeci de fluturi, de toate dimensiunile și de toate culorile, delicați, fragili, vulnerabili, expresivi, impetuoși, cu forța zborului în aripi. Preluînd această mirobolantă realitate a Ceylon-ului, scenografii creează un alt palier unde, iarăși, subiectul libretului își găsește un alt comentariu. Pescuitorii de perle, aș spune o construcție sincretică: muzică - orchestră, soliști, cor, decor, culoare, cuvînt, dans. Mărturisesc că mi-a sunat bine orchestra dirijată, energic, de Adrian Morar, m-a impresionat realmente vocea dumnezeiască a tenorului Marius
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
un dor nebun, un alean năpraznic, o poftă de neînfrânat, un elan irezistibil mă vor purta să sun prelung la poarta imobilului din strada dr. Butoiescu, a aceluia care, ca și mine, iubește câinii, istoria - și ar mai fi de găsit. Dacă însă, cu numai trei minute înainte, deschizând televizorul, nu-l voi zări pe dl. C.V.T. îngenunchiat în fața Papei Ion, ce rostește, punându-i mâna pe creștet: Pleacă capul, sicambre îmblânzit. Arde ce-ai adorat..."
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
după modelul ilustru al Bizanțului, dar nu fără "coloare locală", și l-a transpus într-o carte sintetică și esențială, care se numește Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, și pe care, datorită unor cărturari devotați o putem găsi în toate bibliotecile. Invățăturile... se însciu într-un gen literar cultivat cu deosebire în Evul mediu: ghiduri educative complexe pentru folosul viitorilor conducători de state. Primul lucru care trebuie menționat este faptul că Neagoe nu suferă de nici un fel de
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
le dați și bani cît veți putea. Iar să nu iubiți răzmerițele și războaiele, nici să vă ducă mintea să vă bateți cu dînșii". Trebuie subliniat cu tărie că orice glorificare a eroismului unui "canon occidental" - este exclus să o găsim într-un text medieval ortodox. Sigur, asta nu înseamnă că nu ne aflăm de fapt într-o epocă militar-războinică, că nu s-au dat lupte notabile în care au murit sumedenie de oameni (în numele Domnului), ci doar faptul că eroismul
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
și descreție a oamenilor - importantă este mai ales deținerea controlului psihologic al celor din jur: el să cunoască gîndurile slugilor, ale căror acțiuni vor fi astfel previzibile, pe când supușii să nu afle intențiile domnului. Deși cerînd autoritate, nicăieri nu vom găsi în Învățături... îndemnul la folosirea terorii ca mijloc de stăpînire: din contră, Neagoe preferă seducția, vorbele frumoase, cadourile, lauda, pedeapsa educativă, ferindu-se să rănească, pentru că "se întristează inima și se vatămă ca o rană, că inima omului iaste ca
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
Pavel Șușară După ce, inițial, a absolvit Facultatea de Filosofie, Mirela Dimcea a devenit eleva lui Vasile Grigore, iar de mai bine de trei ani este o prezență constantă și discretă a sălilor de expoziții. Acum se găsește la cea de-a doua sa personală, deschisă cu puțină vreme în urmă în minuscula galerie de la Hanul cu Tei. Prima observație care se poate face, pornind de la lucrări, este aceea că Mirela Dimcea, deși se află abia la începuturile
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
scriere și pronunțare), de aceea nu e surprinzător faptul că se încearcă o traducere, o adaptare, sau o înlocuire a sa. Legătura dintre verbul englezesc attach și verbul românesc a atașa se face imediat, dar nu e la fel de ușor de găsit un nominal corespunzător lui attachment. Echivalentul tehnic, preferat în descrierile serioase, este o sintagmă: fișier atașat - "se activează la deschiderea fișierului atașat" (Capitala, 25, 2000, 11); "nu există nici un pericol dacă fișierul atașat nu este deschis" (Evenimentul Zilei 2406, 2000
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
altele, ne spune: „Și-a dozat foarte bine notele comportamentului. A știut să fie muza ideală: cochetă când trebuia, indiferentă când trebuia, fidelă mereu și infidela din când În când, adică exact cât era necesar pentru ca această iubire să-și găsească mereu prospețimea, și ca poezia să Înflorească pe soluri noi, copleșitoare când se cuvenea și, În fine, solidară și În moarte. Pentru o femeie care se afla sub reflectoare ce-i cântăreau fiecare pas, s-a descurcat admirabil. A fost
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
locuitor locuit, îmbrățișat în îmbrățișare, întrebare în răspuns la întrebare. Impărțirea în pământ și cer nu-i cea mai bună modalitate de-a gândi despre acest întreg. Iți permite numai să supraviețuiești la o adresă mai exactă, mai rapid de găsit. Dacă aș fi căutată, Semnele mele distincte sunt încântarea și disperarea. Pisica din casa pustie Cu moartea ta - nu speria pisica. Căci ce să facă sărmana într-o casă pustie să se cațăre pe pereți? să se alinte preumblându-se printre
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
am mâncat, am făcut pași, care s-au auzit, iar urmele degetelor mele pe clanțe au rămas. In oglindă m-am văzut. Am avut ceva colorat pe mine cu siguranță câțiva oameni m-au zărit. Poate în ziua respectivă am găsit un lucru pierdut mai devreme. Poate am pierdut ce-am găsit mai târziu. Sentimente și impresii m-au cuprins. Acum totul e precum punctele puse în paranteze. Pe undeva m-am strecurat undeva m-am ascuns - Chiar nu-i grea
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
degetelor mele pe clanțe au rămas. In oglindă m-am văzut. Am avut ceva colorat pe mine cu siguranță câțiva oameni m-au zărit. Poate în ziua respectivă am găsit un lucru pierdut mai devreme. Poate am pierdut ce-am găsit mai târziu. Sentimente și impresii m-au cuprins. Acum totul e precum punctele puse în paranteze. Pe undeva m-am strecurat undeva m-am ascuns - Chiar nu-i grea arta de-a dispărea din ochi. îmi tot bat capul poate
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
permit să se împotrivească unor proiecte la a căror valoare nu-i duce mintea. În loc să dispară împreună cu Ceaușescu, gîndirea ineptă a führerului de la Scornicești s-a multiplicat în mințile unor Ceaușești mai mici, dar prin acumulare, la fel de periculoși, care își găsesc arhitecți pe potriva lor. Să nu-și închipuie cineva că vreau să ridic statuie arhitecților care de 12 ani încoace au fost plătiți din bani publici ca să apere interesele orașului. Acestora nu le-a tremurat mîna semnînd aprobări pentru tot soiul
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
de spectacol trist în care joacă și asistă un clovn bețiv și cu umori negre. Schnier seamănă cu nebunii shakespearieni, cu Zacharias Lichter al lui Matei Călinescu sau cu orice alți proscriși și filosofi la beție pe care îi puteți găsi prin literatură. Schnier e un personaj mare prin aceasta, el aparține familiei celor care cunosc adevărul și-l urmează în modul lor propriu, dar mai ales nu prețuiesc poleiala lumii, preferă umilirea și uneori abjecția (mă duce cu gândul și
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
trup [...] iar sufletul nemuritor se duce unde îi va porunci ziditorul, după cum singur și-a pregătit locașul, fiind încă în trup..." (p. 63), iar rugăciunea "împreunarea omului cu Dumnezeu, lucru îngeresc, începătură a veseliei ce va să fie" (p. 151). Găsim în acest roman popular motivele cunoscute din orice basm: setea de cunoaștere a fiului de împărat, sfetnicul cel bun, interdicția, metamorfoza răului, ș.a. Odată ce misiunea "zidirii" creștinismului a depășit demult fazele începutului, Varlaam și Ioasaf dovedește, dincolo de funcția euristică a
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
cea mai tăioasă. Pentru a întruni acest summum, Jonathan Coe a ales o galerie de personaje culte, pline de viață și energie - în general studenți și studente dintr-un campus universitar. Pe locul unde aceștia își completau studiile se va găsi mai târziu o "casă a insomniacilor", cu aceleași personaje care fuseseră tinere. Ca să poată contrapune ironia unei construcții sociale astenice, romancierul îi atribuie medicinistului Gregory Dudden (ce întrerupe replicile celorlalți ca să le poată nota drept factologie pentru următoarele sale lucrări
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
observat, nu fac decît să enumăr contribuția la cunoașterea lui F. Aderca, Lucian Blaga dramaturg, în confruntarea cu Victor Eftimiu, în calitate de director al Teatrului Național, Anton Holban și Camil Petrescu, în relația determinată de drama Oameni feluriți, cînd Margareta Feraru găsește dovezi contrare părerilor lui E. Lovinescu în Vremea, din 1932 și în Azi, din 1934. Îmi rezerv plăcerea să citez măcar o dată cum se materializează scrupulul exactității: "Intitulat Ce rămîne din L. Rebreanu, textul lui E. Lovinescu apare în Azi
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
se pare aberant să cauți cu lupa - ori să inventezi - probe ale extremismului în scrisul lui H.-R. Patapievici. Chiar mult-discutata chestiune a "minorităților imperiale" (de acord, o teză șubredă), repusă strategic pe tapet de către unul dintre aprigii combatanți, își găsește eclatante reprobări în revista "Provincia". însuși Gabriel Andreescu a ajuns să-și manifeste îngrijorarea față de "identitatea" unui partid, U.D.M.R., care girează, prin iresponsabilitatea liderilor săi, cele mai anti-democratice legi date în România în perioada postcomunistă. Pentru că veni prilejul, i-
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
și, cine știe, chiar fizic, la care au fost supuși acum un an și ceva membri ai grupului "A Treia Europă" din partea unor ofițeri de SRI ar fi beneficiat de vreo secundă de atenție din partea sa. A fost necesar să găsim în străinătate propriile canale de comunicare pentru a domoli agresivitatea unor domni pentru care modelul de gândire și comportamental este copiat din discursurile lui Vadim, și nicidecum din eseistica lui H.-R. Patapievici. Fundătura în care s-a intrat (și
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
cu miasme neplăcute și destui oameni tineri, cu nimic mai breji decât înainte-mergătorii lor I. Vitner, Sorin Toma sau Nestor Ignat) nu cred că va permite, în viitorul imediat, discutarea cu calm a Omului recent. Din simplul motiv că ne găsim în situația de-a trece peste barajul unor procese de intenție, a unor fandacsii ivite din imaginația puternic irigată ideologic a unor oameni despre care nu mi-aș fi închipuit niciodată că vor deveni dușmanii culturii dialogului. Cine n-a
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
din urmă fiind cele mai interesante din perspectiva utilizărilor multiple. Diferențiatorul semantic pleacă de la premisa că orice cuvînt sau sintagmă prezintă, dincolo de sensurile sale, un "halou emoțional" care, generalizînd, încarcă termenul cu valențe pozitive sau negative; ancheta pe eșantion își găsește locul în capitolul rezervat Reprezentărilor remanente și opțiunilor postcomuniste în România - limitată la un grup reprezentativ din regiunea Arad, cercetarea oferă informații valide în privința asumării trecutului și a atitudinii față de acesta, a rezistenței la schimbare și a opțiunilor socio-politice ale
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
propria cultură și de a înțelege valorile islamului au fost cam afemeiați. Cu alte cuvinte, s-au folosit de femeile americane, au profitat de cultura acestora, bună sau rea cum este, pentru a traversa o anumită etapă a existenței lor, găsindu-și în cele din urmă împlinirea și respectul de sine în supa proprie din care au ieșit, cultura etniei lor. Lărgind evident cercul, nu cumva, această fericire a acestor emigranți, la nivel material, social și spiritual se clădește tocmai pe
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
ultima clipă, ca să nu-l lase să se prăbușeească asupra unei zone populate. Adrian Săvulescu a ales ultima variantă. Și-a pilotat avionul pînă a picat în apa unui iaz, înfigîndu-se în nămolul de pe fundul apei. Un ziar tembel a găsit în această moarte un prilej de glumă sinistră, titrînd, "S-a înfipt cu Mig-ul în iaz". Același ziar care eroiza un jucător de fotbal, victima unui accident de antrenament. E adevărat că un fotbalist care suferă un accident fatal provoacă
S-a mai prăbușit un Mig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15485_a_16810]
-
1989. Însă toate aceste avioane care s-au prăbușit aveau la bord piloți români și aparțineau României. Ultimul spălător de bani din țara noastră izbutește, adesea, să capete un drept la replică, după ce presa îi dezvăluie matrapazlîcurile. Armata României nu găsește mijloace să astîmpere măcar bancurile proaste pe seama piloților ei, necum să mai ceară și, legitime, drepturi la replică. Dar, în aceste cazuri, poate că Armata mai bine face tăcînd, decît să se ciorovăiască, prin comunicate, cu ziare care de fapt
S-a mai prăbușit un Mig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15485_a_16810]