591 matches
-
adevărat că, după aproape un deceniu de "revista revistelor", răbdarea Cronicarului s-a diminuat. Din ce în ce mai des îl încearcă refuzul de a-și mai irosi ore din viață și vederea prin dioptrii sporite, cu plicticoșenii, grafomanii, învârtiri în jurul cozii, diletantisme, teribilisme găunoase - când atâtea cărți minunate își așteaptă rândul la citit. Deci, după o răsfoire de "luare la cunoștință" (poate de undeva o să sară iepurele), el mătură de pe birou paperasăria ternă și oprește publicațiile pe care, din experiență, știe că le-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
legile sunt simple fițuici, ușor de mototolit (vezi enervarea cumplită împotriva CNA-ului, care nu-i mai îngăduie să reverse peste populație vedrele de naționalism rânced și rimele rizibile ale unor așa-zise „poeme” pe cât de „mobilizatoare”, pe atât de găunoase) nu ezită să se proclame stăpânul a ceva ce nu-i aparține: botezându-și publicația familială — o însumare de articole aruncate cu furca în pagină — „Flacăra lui Păunescu”, el își bate joc de-o marcă respectabilă a civilizației românești. „Flacăra
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
leagănă în iluzia unicității și a originalității politico-socio-etnice. Adevărul e că suntem un popor amărât, în egală măsură persecutat de destinul istoric și de propriile noastre fantasme (nu știu dacă ele nu coincid!) Ținem atât de mult la niște formule găunoase, încât riscăm de dragul lor să pierdem și puținul pe care-l avem. Să fie limpede: nenorocirea de azi a României nu e imputabila în exclusivitate comportamentului de acum. Cel puțin în istoria modernă (mai jos mi-e groază să cobor
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
mai mulți spre mine se îndreaptă, plini toți de pofte și de vicii! Eu mi-s că gheonoaia, care zboară din pom în pom, tot ciocănind în lemn; dacă-l găsește tare și vârtos, pleacă acolo unde e slab și găunos. Umblu și eu din om în om, cercând pe fiecare. Dacă-l găsesc în post și rugăciuni, nu suflu în tăciuni, dar de-l găsesc - si crede-mă că nu e greu deloc - plin de păcate și de vicii, atunci
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
si nu o superbă și sfidătoare afirmare a unor idiosincrasii personale) va da apă la moară, mă tem, conservatorilor din cultura română, îi va încuraja pe universitarii stafidiți să refuze în continuare schimbarea curriculum-ului academic, vă certifică acest mit găunos al literaturii că miracol și mister, care, oricît ar fi de tulburător și emoționant pentru minți mai confuze, de umaniști prăfuiți, merita scormonit, cel putin o dată la două decenii. Dacă scormoneala aceasta nu va face decît să îl reconfirme, șo
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
Eliade, modestul învățător de la Sf. Sava, a fost caricat de Heliade Rădulescu". Ideea plutea în aer, cu atît mai mult cu cît moderației și bunului simț - vădite mai ales în prefața Gramaticii sale din 1828 - îi iau locul, treptat, lăudăroșenia găunoasă (numai el, țarul și dracul ar fi cunoscut politica rusă) și fixismele ce frizează ridicolul, dacă nu nebunia. După unele pasaje din corespondența lui N. Bălcescu, el ar fi oprit oameni pe stradă spre a-i informa qu'il est
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
cuprins: Drum de pământ cu o lungime de 1.185 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografic cadastru 400 și asigură accesul din Vama Seacă, zona imobilului cu nr. 66, în locul numit «Pădurea Găunoasa»", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "8.100", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
nr. 5 va avea următorul cuprins: "1.800", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr. 218, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Pășune «Găunoasa»", coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Pășune comunală aparținătoare comunei Hopârta, satul Vama Seacă, în locul numit "Găunoasa", în suprafață de 26,30 ha. Pășunea se identifică după nr. topografice cadastru 417/1, 390/1/3, 305/23", coloana nr.
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr. 218, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Pășune «Găunoasa»", coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Pășune comunală aparținătoare comunei Hopârta, satul Vama Seacă, în locul numit "Găunoasa", în suprafață de 26,30 ha. Pășunea se identifică după nr. topografice cadastru 417/1, 390/1/3, 305/23", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "60.100", iar coloana nr.
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
consum este exclus, - curată, practic fără materii străine vizibile, - fără daune produse de îngheț, - suficient de uscată pentru utilizarea prevăzută (în cazul cepei pentru depozitare, cel puțin primele două pelicule exterioare și tija trebuie să fie complet uscate), - fără tijă găunoasă sau dură, - practic fără paraziți, - practic fără daune produse de paraziți, - fără umiditate externă anormală, - fără miros și/sau gust străin. În plus, tijele trebuie să fie răsucite sau tăiate drept și nu trebuie să depășească 6 cm în lungime
jrc5338as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90507_a_91294]
-
fi clasificate în categoriile superioare, dar care corespund caracteristicilor minime definite anterior. Ele pot prezenta următoarele defecte, cu condiția să-și păstreze caracteristicile esențiale de calitate, depozitare și prezentare: - defect de formă, - defect de colorație, - pete superficiale, - lovituri superficiale, - picioare găunoase, - urme de strat de pământ silicios; cu toate acestea, ciupercile netăiate pot prezenta puțin strat de pământ silicios pe picior. 3. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA Mărimea este determinată de diametrul pălăriei și de lungimea piciorului, conform următoarelor specificații. Mărime minimă Diametrul
jrc5765as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90937_a_91724]
-
sau fără aspect uleios, - nemucegăite, - fără umiditate externă anormală, - fără miros și/sau gust străin, - normal dezvoltate: sunt excluse miezurile scorojite. c) Nucile în coajă trebuie să fie recoltate într-o stare suficientă de maturitate. Nucile nu trebuie să fie găunoase. Pentru "nucile proaspete", pelicula miezului trebuie să se detașeze cu ușurință, iar peretele median intern trebuie să prezinte un început de înnegrire. Pentru "nucile uscate", peretele median intern trebuie să fie uscat și sfărâmicios. Fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute
jrc5185as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90353_a_91140]
-
nu este suficient de tare, a cărui pieliță nu se desprinde ușor și/sau al cărui perete median intern nu prezintă un început de înnegrire. Râncezire: oxidarea lipidelor sau producerea de acizi grași liberi care dau un gust neplăcut. Nuci găunoase: nuci al căror miez nu s-a dezvoltat. C. Defecte ale cojii și miezului Mucegai: filamente de mucegai vizibile cu ochiul liber. Putreziciune: descompunere importantă datorată acțiunii microorganismelor. Urme de insecte: urme vizibile cauzate de insecte sau de alți paraziți
jrc5185as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90353_a_91140]
-
s-ar fi dizolvat în terciul demografic de creștini și hoți Ca un pumn de sare aruncat în fiertura cosmopolită - Coleașă de vorbe fără dovadă, aburind pe mesele îngălate de carcalaci Ale popotelor în care se nutresc ofițerii pretinzându-se găunos de viță romană. Acest soi infect de bărbați umblă descheiați la prohap în aule și colocvii Ei pot susține orice porcărie, nu-i ceartă nimeni, nici moartea nu-i trage la răspundere. Ei sunt imuni, cu biografiile secretizate, oricâte regimuri
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
templele în partea dinspre mine a pământului pulsul bate de la răsărit spre apus pentru că de aici se mai vede cerul de aceea mai am ceva de spus. Depinde cum ne dor rugăciunile Mai rătăcesc preț de câteva planete prin pustiul găunos arșița a fost pe tema pelerinajului acestuia arșița aceasta m-a obsedat cu ea am scris cu ea m-am rugat pe mulți i-am ars cu fierbințeala aceasta și pe mulți i-am tămăduit nu știu dacă ea pe
Poezie by Theodor Damian () [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
făcea parte din comuna Ciocănești-Mărgineni din plasa Borcea a județului Ialomița. Satul avea 542 de locuitori, o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează aici, în plasa Ciocănești a aceluiași județ, comuna Găunoși, cu reședința în satul Găunoși, dar și cu satele Podu Lupii (astăzi, Nicolae Bălcescu), Barza (astăzi, Alexandru Odobescu) și Potcoava. În 1931, comuna Găunoși s-a separat în comuna Carol I (cu satele Carol I și Barza) și Găunoși (cu satele Găunoși și Potcoava). După
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
comuna Găunoși, cu reședința în satul Găunoși, dar și cu satele Podu Lupii (astăzi, Nicolae Bălcescu), Barza (astăzi, Alexandru Odobescu) și Potcoava. În 1931, comuna Găunoși s-a separat în comuna Carol I (cu satele Carol I și Barza) și Găunoși (cu satele Găunoși și Potcoava). După al Doilea Război Mondial, satul Carol I a primit numele de "Nicolae Bălcescu", iar Barza pe cel de "Alexandru Odobescu". Comunele Nicolae Bălcescu și Găunoși au trecut în administrarea raionului Călărași din regiunea Ialomița
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
reședința în satul Găunoși, dar și cu satele Podu Lupii (astăzi, Nicolae Bălcescu), Barza (astăzi, Alexandru Odobescu) și Potcoava. În 1931, comuna Găunoși s-a separat în comuna Carol I (cu satele Carol I și Barza) și Găunoși (cu satele Găunoși și Potcoava). După al Doilea Război Mondial, satul Carol I a primit numele de "Nicolae Bălcescu", iar Barza pe cel de "Alexandru Odobescu". Comunele Nicolae Bălcescu și Găunoși au trecut în administrarea raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
Carol I (cu satele Carol I și Barza) și Găunoși (cu satele Găunoși și Potcoava). După al Doilea Război Mondial, satul Carol I a primit numele de "Nicolae Bălcescu", iar Barza pe cel de "Alexandru Odobescu". Comunele Nicolae Bălcescu și Găunoși au trecut în administrarea raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, în timp ce comuna Găunoși s-a desființat, satul Găunoși trecând la comuna Nicolae Bălcescu și primind în 1968 numele de "Gălățui". În 1968, comuna a
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
Pentru 4,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actuala al comunei funcționau, în plasa Borcea a județului Ialomița, comunele Ciocănești-Mărgineni și Ciocănești-Sârbi. Prima era formată din satele Ciocănești-Mărgineni, Ciocănești-Pământeni și Găunoși, cu 1807 locuitori, două biserici și trei școli (una mixtă, una de băieți și una de fete) având în total 181 de elevi (dintre care 60 de fete). Comuna Ciocănești-Sârbi era formată dintr-un singur sat, lipit de Ciocănești-Mărgineni și
Comuna Ciocănești, Călărași () [Corola-website/Science/301107_a_302436]
-
Holbav (în ["Pârâul găunos", "Valea găunoasă", "Găunoasa"], în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Pe teritoriul său se aflau mine de plumb, cărbune și argint (primele extracții s-au
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
Holbav (în ["Pârâul găunos", "Valea găunoasă", "Găunoasa"], în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Pe teritoriul său se aflau mine de plumb, cărbune și argint (primele extracții s-au făcut în
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
Holbav (în ["Pârâul găunos", "Valea găunoasă", "Găunoasa"], în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Pe teritoriul său se aflau mine de plumb, cărbune și argint (primele extracții s-au făcut în secolul
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
cel mai apropiat oraș fiind Huedin. Legături cu exteriorul sunt asigurate prin drumul european E60, drumul național 128 care duce spre Săcuieu la sud și calea ferata (localitatea având gară). Pe teritoriul localității au fost descoperite în zona numită " Drumul găunos" artefacte de pește 4.000 de ani vechime, din epoca pietrei. Un castrum antic român, numit "Resculum" este cea mai veche așezare din zona specificata în documente. A fost ridicat în jurul anului 106, drept garnizoana a Cohortei ÎI “Hispanorum”, a
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
m). Legătură cu exteriorul este asigurată prin drumul european E60 și calea ferată, cea mai apropiată gară CFR fiind Brăișoru. Împrejurimile localității Morlaca au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri. Drept mărturie, la marginea satului, în locul numit "Drumul găunos" (spre Bologa), s-au descoperit topoare de piatră din perioada neolitica, de pește 4000 de ani vechime. De asemenea, pe teritoriul fostului cătun Remetea s-a descoperit și un fier de plug din perioada dacica. Din perioada stăpânirii române a
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]