879 matches
-
un „dulce Înger luminos”, mărind nota de suavitate prin dublarea atributelor sau diminutivarea lor. Nu simplu Înger, ci Îngerel, dulce Înger luminos, dulce Înger de blîndețe. Un cumul de suavități care Îndepărtează orice sugestie de corporalitate. Femeia din poezia agasant galantă a lui Alecsandri este o ființă coborîtă din cer („fiică a luminii sosită de la cer”). Rostul ei este să fie adorată și să producă mulțumire: „Orice te zărește e mulțumit de viață”. Barthes spune că adorabil „est la trace futile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un soare dulce În veci neasfințit! Așa nu te vei stinge din minte-mi niciodată, O! suvenir puternic de dragoste-nfocată! O! timp ferice-n care minunea ce iubesc M-au deșteptat În raiuri cu glasu-i Îngeresc!” Există un Alecsandri galant, monden, productiv autor de dedicații, versuri ocazionale trecute În albume. Dedicațiile epuizează retorica luminii solare și a florilor. Într-un loc (Buchet) aduce elogii calului favorit al domnișoarei Măria Docan, numită și Mitica. CÎnd e mai filozof, Alecsandri scrie despre
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
degrabă de sfîrșit de petrecere Într-un han oriental. Cea mai puternică imagine a Venerei sacre o aflăm Într-un scurt poem biografic: Într-o sară, 820 septv., În 7, ce ne aflam În adunare cu iubita. Un mic poem galant pe tema oscilației Între două universuri: „Cu ce să te-asămănez, O, Împodobită fire? Să-ți zic stea ce luminezi, Ești mai mult, căci poți sîmțîre. Să-ți zic Înger? covîrșești, Căci, pe lîngă frumusăță, Ești tot nuri și, cînd grăiești
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
citesc, În ei poți citi repede intensitatea pasiunii sau diminuarea ei. Ochii constituie o carte deschisă, oglinda adevăratului sentiment. Gura poate minți, cuvintele pot trăda. Privirea este calea cunoașterii. Adevărul se revelează printr-o clipire a ochilor. În ochi, zice galantul Conachi, stau Închise viața și moartea. Ochii constituie, pe scurt, o entitate care concentrează formele și intensitatea pasiunii. Numai ei pot decoda limbajul secret al sufletului și al corpului: „Ei sînt pricinuitorii focului ce vezi aprins, Ei și viața, ei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de cărți și, bineînțeles, cu vin. Pann aduce elogiul cel mai sincer acestei băuturi: „Vinul cel bun la vederi Dă vesele mîngîieri, Trupul ca un bun cojoc, Dă-ndrăzneală la cuvînt, Face pe mulți ce nu sînt, Pe alții face galanți, De-mpărțesc la unii alți.” Vinul e, Într-adevăr, bun, dă mîngîieri vesele, dă Îndrăzneală la cuvînt, dar să nu uităm că vinul este proprietatea exclusivă a bărbatului! E teritoriul lui rezervat de vînătoare. „Pin mahala la Izvor”, În pridvor la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trebuie să trăiesc, Mi-e scîrbă-n sfîrșit de lume, o las ș-o heretisesc.” Nu sînt, Încă o dată, ideile lui Anton Pann, dar sînt idei care se potrivesc cu mentalitatea epocii În privința iubirii. Văcăreștii, Conachi le sugerează În modul lor galant, Pann le prezintă, mai didactic, prin mijlocirea unei prelucrări. Într-o adaptare, limbajul este inevitabil contaminat de limbajul poetic al timpului și de stilul individual al poetului. Pann care adaptează În chip curent temele altora, Își impune temperamentul și stilul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vream eu, Ci acum a ajutat Sfîrșitul de ș-a luat; Iată dar o primiți, Și sănătoși o citiți.” Noul Erotocrit se deschide cu o dedicație către Marele medelnicer Alecu Bojoreanu. E lăudată, aici, virtutea română a medelnicerului care Întinde galant mîna tipografului. Introducerea ce urmează rezumă conținutul istoriei mitice a Erotocritului, insistînd asupra folosului ci moral. La Adaosuri se adresează din nou cititorilor scuzîndu-se de greșelile de stil. Scuza trimite la cauze intime: „nu mi-am văzut sănătatea (din pricina a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
țară imaginară. Pastelurile: o reverie pietrifiantă, o poetică a imobilității. Peisajul feeric: reveria cristalizantă. Sensul monumentalului În natură. Ambiguitatea unui simbol: sania. Spațiul deschis. Poet al matinalului. Dialectica orelor. Figuri ale intimității și ale euforiei. O erotică enervant Îngerească. Erosul galant. Steluța și Rodica. Retorica peisajului, peisajul retoricii. Impresionism poetic? Retorica poemului epic (Dumbrava roșie). Aripa pătată de noroi a Îngerului. X. Spitalul amorului. 1. Apariția conștiinței erotice și nașterea conștiinței lirice. Scriitura erotică și funcțiile ei. Dragostea ca excitant al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
înjosirea sângelui meu. Facă ce poftește... Cu gust! N-are simț estetic, asta este, cum îndrăznești să-mi spui că-mi seamănă mie?" Phy! £Ce rușine¤ (fr.). "Bine! S-admitem că pe mine m-ai luat din motive artistice, glumi galant madam Ioanide. Spune și tu ce să fac, nu e în firea mea să ies afară să fac scandal." Din păcate, nici în a mea! Mâine să vorbești cu Pica, să-i atragi atenția asupra primejdiilor..." "Ioanide, înțelege odată că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
noastre madam Valsamaky-Farfara și fata ei, Ioana. Gonzalv rămase fără replică. Madam Ioanide, în devotamentul ei pentru soț, merse și mai departe și spuse o minciună: - Soțul meu a fost azi acasă, adineauri a plecat.Și cu aceasta întinse foarte galant mâna lui Gonzalv, mulțumindu-i pentru bunele sale intenții. "Oamenii ăștia sunt cu totul ridicoli! se supără Gonzalv când fu în stradă. Mă pun pe drumuri, după niște informații neserioase." Atât reținu el din toată întîmplarea. Când auzi iarăși spunîndu-se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
toate Cu undița 'n mână, lângă păscari; Ș' adormind vesel pe cât se poate "Mă trezeam bute orb de țânțari ". Dragele mele nevinovate, Copile tinere de grații pline, De la voi iată, că plec departe De-acum în pace sînteți cu mine. Galant al vostru, gelos, fierbinte, Deși - alt nimica n-am câștigat, Dar totdeauna îmi vor fi 'n minte Acele palme ce mi le-ați dat". Și tu nea Oneo! nu uit dulceața Când peste saduri, porumbiști, grâne, Gonind un iepure de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Focul împerecherii MUZICA Cuvâtul scroafei îmi trece prin cap Capul va fi sfințit Capul vrea să fie căpățână, să nu mai poată să trebuiască să fie recunoscut Numai să nu ne pierdem Capul Să nu rănim rostogolirea capului. COMPOZITORUL (îngenunchează galant în fața ei): În sfârșit gata În sfârșit nici un pic de aer Mi se plâng trunchiurile de stejar veritabili Cu o greutate râzătoare Cu scheunături incredibile Muzica trăitoare Adevăr tonal (se ridică) PIANISTA (îngenunchează grațios in fața lui): Greutate ritmică Greutatea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și de dragoste autentice. Iubirea este privită ca o artă, cunoaște o adevărată stilizare, asemănătoare cu arta poeziei. Scrierea este alegorică, are aspectul unei fabule și valorifică motive cunoscute în epoca medievală: paradisiaca grădină a iubirii (prefigurând o atmosferă curtenească, galantă), descrierea templului lui Venus, zeitate protectoare a îndrăgostiților, care guvernează întreaga fire, inscripțiile de pe 669 Phillipa Hardman, Chaucer's Man of Sorrows: secular images of pity in the Book of the Duchess, the Squire's Tale and Troilus and Criseyde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și de dragoste autentice. Iubirea este privită ca o artă, cunoaște o adevărată stilizare, asemănătoare cu arta poeziei. Scrierea este alegorică, are aspectul unei fabule și valorifică motive cunoscute în epoca medievală: paradisiaca grădină a iubirii (prefigurând o atmosferă curtenească, galantă), descrierea templului lui Venus, zeitate protectoare a îndrăgostiților, care guvernează întreaga fire, inscripțiile de pe 669 Phillipa Hardman, Chaucer's Man of Sorrows: secular images of pity in the Book of the Duchess, the Squire's Tale and Troilus and Criseyde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
XIV-lea, epocă de disciplină absolută, a Regelui Soare, de ierarhie fixă, de etichetă rituală și de măsură În toate - a fost omul de salon, cunoscător desăvârșit al conveniențelor de tot felul, stăpân pe sine fără efort, prevenitor fără ostentație, galant fără indiscreție, spiritual fără sarcasm, primind orice adversitate cu surâsul pe buze și făcându-și o lege din obiceiul de-a nu se lăsa deconcertat de nimic. Dar, care este omul ideal al epocii noastre ? E greu de definit Întrucât
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
imoralității sale, Francion, personajul lui Charles Sorel din romanul care-l reprezintă chiar prin prin titlu (L'Histoire comique de Francion/ Isprăvile hazlii ale lui Francioni, 1623-1633) contribuie decisiv la instaurarea tipologiei parodice. Picarul leneș, pasionat mai degrabă de aventuri galante, rar verosimile, decât de fapte de vitejie, ba uneori chiar o "scursură a societății" oferă și el, în spațiul francez, modelul cavalerismului răsturnat, parodie a curteanului din literatura de gen (și, se subînțelege, a iubirii curtenești medievale), dar o face
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Modernilor se vor situa frații Perrault, Fontenelle, Saint-Evremond, Quinault. Structura celor două grupări adverse vizează și o dispunere socială diferită. Pe de o parte docții, "les gens de Versailles" incluzând scriitorii clasici, clerici, membri ai burgheziei, de cealaltă parte poeții galanți, spiritele mondene, "les beaux esprit de Paris".51 De altfel, ziarul în care Modernii și-au publicat scrierile se numea Le Mercure Galant, sugerând prin titlu ideea de mondenitate, de galanterie, saloanele pariziene fiind însuflețite la acea vreme de o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
parte docții, "les gens de Versailles" incluzând scriitorii clasici, clerici, membri ai burgheziei, de cealaltă parte poeții galanți, spiritele mondene, "les beaux esprit de Paris".51 De altfel, ziarul în care Modernii și-au publicat scrierile se numea Le Mercure Galant, sugerând prin titlu ideea de mondenitate, de galanterie, saloanele pariziene fiind însuflețite la acea vreme de o reînvigorare a spiritului prețiozității. Privită sub acest aspect, Disputa pare să opună erudiției și venerabilității marilor clasici, superficialitatea și îndrăzneala unor "oameni de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mots de sinople, des mots d'azur, des mots de sable, des mots dorés!" Livre quart, LVI). Și nu dojenise Voltaire pe părintele lui Gargantua, găsindu-l "extravagant" și răspânditor de "imondiții", colportor de "prostii" scrise la beție?" Nu invocase galantul Ovidiu "lascivul adevăr al cuvintelor?..." Creația (adăuga Arghezi) începe prin a imprima "materialelor în libertate o viață esențială, concentrată", un "destin" nebănuit, "o iuțire și o abreviere lapidară, un ritm" (Cugetul românesc, I, 1922). În alți termeni, iuțirea, concizia, ritmul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
atât revelațiile amăgitoare, cât și reconcilierile de salon. Supravegherea este finalmente comică, în măsura în care nu izbutește să reveleze adevărul, ci mai degrabă să consolideze minciuna. Supravegherea „aleatorie” rămâne inofensivă; e exersată, firește, dar recolta ei e săracă: o împletitură de aventuri galante fără urmări și de contracte matrimoniale salvate. Această supraveghere cu rezultate nule atestă voința proprie unei clase și reprezentanților ei de a salva întotdeauna aparențele, fără a ignora totuși ceea ce se petrece pe ascuns. În teatrul de bulevard, supravegherea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
concurență; conducere; copii; copilărie; costum; credincios; cuceritor; cunoștință; curaj; curajos; curiozitate; cuțit; decent; demn; dezinteres; dispreț; domn; dor; dormitoare; drag; entuziasm; etern; exemplar; facere; fain; fata; față; făt; Făt-Frumos; ființă ciudată; flirt; floare; fost; fotbal; fotbalist; fraier; frumusețe; gagicar; gaj; galant; gay; Gigel; greu; greutăți; harnic; hotărît; imaturitate; indiferență; individ; integru; inteligență; interesant; iubitor; începător; întîlnire; înțelegere; jumătate; junior; laș; luptător; mamă; masculinitate; mașini; măgar; măreț; mărunt; Michelangelo; micul; mincinoși; minge; mister și întuneric total; mîndrie; modest; moștenire; muncitor; năzdrăvan; nebun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
învățătoare (3); matură (3); mîndră (3); pantofi (3); politețe (3); ruj (3); societate (3); statut (3); stil (3); bine (2); costum (2); damă (2); deșteaptă (2); divă (2); doctor (2); educație (2); elită (2); femeia (2); finețe (2); fustă (2); galantă (2); grație (2); inteligentă (2); măritată (2); respectabilă (2); stimată (2); ta (2); tanti (2); tînără (2); tocuri (2); în vîrstă (2); admirație; aia; aparent; aparență; ASTS; atitudine; avocată; babă; bărbat; birou; de la bloc; blondă; BMW; bogat; bogată; bună; capră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
individ (5); înțelept (5); prezentabil (5); respectabil (5); tata (5); bogat (4); caracter (4); distins (4); educație (4); mîndru (4); personalitate (4); stimă (4); Ștefan cel Mare (4); arătos (3); autoritate (3); director (3); domnișoară (3); domnitor (3); eu (3); galant (3); în vîrstă (3); înstărit (3); nobil (3); odihnă (3); politețe (3); sclav (3); stilat (3); avocat (2); baron (2); bătrîn (2); celebru (2); decan (2); demn (2); domniță (2); emerit (2); englez (2); gentil (2); important (2); ins (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se întâmplă mai ales în cazul extraterestrelor care au urmat MBA la Paris, ca mine; cunosc prea bine atmosfera de acolo, știu că pentru noi cuvântul piață e urmat în mod natural de particula „de la Concorde“ și evocă șampanie, bărbați galanți, clipe fierbinți pe vreo terasă șic inundată de vegetație ori în vreo garsonieră cochetă, mă rog, în funcție de anotimp și de posibilități... Ei bine, de la așa ceva și până la aglomerarea de tarabe unde facem cel mai dificil shopping cu putință e o
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cumpărarea celor necesare până la angajarea și verificarea muncitorilor. Așadar, laudele la adresa locuinței chiar erau meritate.) I-am zis numărului unu să-și ia o bere din frigider până pun eu florile în vază (în acea vreme mai erau și extratereștri galanți, nu dispăruseră ca specie). Nu vedeam ce face, dar l-am auzit spunând: „Ce frigider ciudat ai“, apoi: „E întuneric, nu-ți merge becul“ și în cele din urmă: „Nu ai bere, în frigider e doar o tavă goală“. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]