KorAP: Find »[drukola/base=galie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...45 >

1,115 matches

Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473

celtice și civilizația romană. . 6.De la Imperiul Roman la regatele barbare: crize și transformări (secolele al III-lea și al IV-lea) Invaziile barbare și disensiunile din sînul puterii romane provoacă o gravă criză în secolul al III-lea. Totuși Galia cunoaște o strălucită reînnoire în secolul al IV-lea. Însă reluarea invaziilor accentuează transformările lumii galice, unde regatele barbare se instalează în cursul secolului al V-lea. După începutul de criză sub domniile lui Marcus Aurelius și a lui Commodus

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
cunoaște o strălucită reînnoire în secolul al IV-lea. Însă reluarea invaziilor accentuează transformările lumii galice, unde regatele barbare se instalează în cursul secolului al V-lea. După începutul de criză sub domniile lui Marcus Aurelius și a lui Commodus, Galia își regăsește prosperitatea cu dinastia Severilor (193-235). Dar acest echilibru fragil este din nou pus sub semnul întrebării de reluarea brutală a invaziilor germanice. După ele, Galia rămîne rănită, dar și transformată. Din nou barbarii sînt cei care pun capăt

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
După începutul de criză sub domniile lui Marcus Aurelius și a lui Commodus, Galia își regăsește prosperitatea cu dinastia Severilor (193-235). Dar acest echilibru fragil este din nou pus sub semnul întrebării de reluarea brutală a invaziilor germanice. După ele, Galia rămîne rănită, dar și transformată. Din nou barbarii sînt cei care pun capăt acestei reînnoiri galice din secolul al IV-lea. Criza din secolul al III-lea Secolul al III-lea corespunde unei epoci de criză pentru întreaga lume romană

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
galice din secolul al IV-lea. Criza din secolul al III-lea Secolul al III-lea corespunde unei epoci de criză pentru întreaga lume romană. Cauzele și aspectele acestei crize sînt foarte complexe și adesea încă puțin cunoscute, dar pentru Galia unul dintre faptele determinante este invazia masivă a grupurilor germanice. Invaziile. Instalați încă de la începutul Imperiului pe granițele de la Rin, germanii sînt o amenințare permanentă, oprită cu greu de fortificațiile *limesului. Sosirea unor noi elemente accentuează această presiune. La est

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
la vest, francii și alamanii trec Rinul începînd din anul 253. Invaziile se prezintă ca niște raiduri de jefuire și drumurile lor sînt jalonate de comorile în bani îngropate în pămînt de gali. Trei valuri mari vor buscula astfel popoarele Galiei. În 253-254 și în 256, francii și alamanii efectuează raiduri în regiunile din nordul Galiei. Situația se agravează între 259 și 262, cînd germanii parcurg văile rîurilor Saône și Rhône și ajung în sud. Dar cea mai teribilă dintre invazii

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
niște raiduri de jefuire și drumurile lor sînt jalonate de comorile în bani îngropate în pămînt de gali. Trei valuri mari vor buscula astfel popoarele Galiei. În 253-254 și în 256, francii și alamanii efectuează raiduri în regiunile din nordul Galiei. Situația se agravează între 259 și 262, cînd germanii parcurg văile rîurilor Saône și Rhône și ajung în sud. Dar cea mai teribilă dintre invazii este cea din 275-277: întreaga Galie cade pradă jafurilor francilor și alamanilor. Mai mult de

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
francii și alamanii efectuează raiduri în regiunile din nordul Galiei. Situația se agravează între 259 și 262, cînd germanii parcurg văile rîurilor Saône și Rhône și ajung în sud. Dar cea mai teribilă dintre invazii este cea din 275-277: întreaga Galie cade pradă jafurilor francilor și alamanilor. Mai mult de 60 de orașe au fost devastate. Satele sînt devastate și vilele incendiate. În același timp coastele Armoricii sînt ruinate de pirați. Chiar dacă sursele au tendința de a întuneca tabloul, rar s-

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
francilor și alamanilor. Mai mult de 60 de orașe au fost devastate. Satele sînt devastate și vilele incendiate. În același timp coastele Armoricii sînt ruinate de pirați. Chiar dacă sursele au tendința de a întuneca tabloul, rar s-a întîmplat ca Galia să cunoască o situație atît de catastrofală. Ce se putea face împotriva acestei amenințări? Imperiul Galilor (260-274). Împărații încearcă în mai multe rînduri să sfărîme asaltul germanic. În 256, împăratul Galienus vine personal la Colonia pentru a organiza apărarea, pe

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
vrea să se substituie unei puteri centrale ineficace. Postumus creează un Senat și își organizează imperiul. El bate monezi, dintre care unele poartă titlul pe care el și-l atribuie, restitutor Galliarum, restauratorul galilor. El reușește într-adevăr să apere Galia pînă în 268 cînd este asasinat. Succesorii săi au atunci de înfruntat Roma care vrea să recupereze provinciile galice unde mai multe orașe rămăseseră fide-le puterii centrale. Pentru acest motiv, Victorinus, succesorul lui Postumus, pustiește orașul Autun. În cele din

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
vrea să recupereze provinciile galice unde mai multe orașe rămăseseră fide-le puterii centrale. Pentru acest motiv, Victorinus, succesorul lui Postumus, pustiește orașul Autun. În cele din urmă, împăratul Aurelian îl bate pe ultimul împărat galic, Tetricus, în 274 și reintegrează Galia în Imperiu. Sarcina de a opri în 277 ultima mare invazie germanică din această epocă îi revine împăratului Probus. Galia la sfîrșitul secolului al III-lea. Prima impresie care rămîne despre această perioadă este ruinarea țării. Astfel, în regiunea orașului

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
pustiește orașul Autun. În cele din urmă, împăratul Aurelian îl bate pe ultimul împărat galic, Tetricus, în 274 și reintegrează Galia în Imperiu. Sarcina de a opri în 277 ultima mare invazie germanică din această epocă îi revine împăratului Probus. Galia la sfîrșitul secolului al III-lea. Prima impresie care rămîne despre această perioadă este ruinarea țării. Astfel, în regiunea orașului Autun (document 1 p.80), viile sînt în paragină, canalele de drenare ale așezărilor de pe Saône sînt inutilizabile; orașul însuși

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
au fost atinse în mod egal de invazii: în afară de Autun, nu s-a găsit numele celor 60 de vile distruse și, dacă Lyon cunoaște un declin clar, Trèves și Bordeaux se dezvoltă. În schimb, se constată un fenomen general pentru Galia: construirea de incinte în jurul orașelor. Acest fapt este pus în legătură cu invaziile, dar anumite ziduri (Saintes) au putut fi construite mai tîrziu, în secolul al IV-lea. Ele au o trăsătură comună, refolosirea materialelor provenite de la monumente distruse; din acest punct

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
dar această formă de rezistență contra puterii rămîne endemică pînă în secolul al V-lea. În sfîrșit, riscurile de uzurpare continuă să existe: Carausius, însărcinat cu protecția coastelor Mării Nordului și ale Mării Mînecii, ia puterea în 286 și controlează coastele Galiei de Nord pînă la înfrîngerea sa la Boulogne în 293. Abia în ultimii ani ai secolului al III-lea Galia poate fi în întregime reorganizată. Reînnoirea din secolul al IV-lea Urcarea pe tron a lui Diocletian în 284 deschide

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
continuă să existe: Carausius, însărcinat cu protecția coastelor Mării Nordului și ale Mării Mînecii, ia puterea în 286 și controlează coastele Galiei de Nord pînă la înfrîngerea sa la Boulogne în 293. Abia în ultimii ani ai secolului al III-lea Galia poate fi în întregime reorganizată. Reînnoirea din secolul al IV-lea Urcarea pe tron a lui Diocletian în 284 deschide o epocă de restructurare a Imperiului, bazată pe sistemul tetrarhic, asociere de doi împărați ajutați de doi cezari: Dioclețian în

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
de doi împărați ajutați de doi cezari: Dioclețian în Orient cu Galeriu și Maximian în Occident cu Constanțiu. După prăbușirea tetrarhiei, Constantin, singurul împărat din 324 pînă în 337, completează reformele lui Dioclețian. De aici decurge o nouă geopolitică a Galiei. Reorganizarea Galiei (harta 3, p. 412). După criza din secolul al III-lea, Dioclețian întărește puterea centrală și reorganizează armata. În acest scop el hotărăște să treacă la o nouă împărțire a provinciilor, care permite controlul mai strîns al administrației

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
împărați ajutați de doi cezari: Dioclețian în Orient cu Galeriu și Maximian în Occident cu Constanțiu. După prăbușirea tetrarhiei, Constantin, singurul împărat din 324 pînă în 337, completează reformele lui Dioclețian. De aici decurge o nouă geopolitică a Galiei. Reorganizarea Galiei (harta 3, p. 412). După criza din secolul al III-lea, Dioclețian întărește puterea centrală și reorganizează armata. În acest scop el hotărăște să treacă la o nouă împărțire a provinciilor, care permite controlul mai strîns al administrației, perceperea mai

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
mai strîns al administrației, perceperea mai rentabilă a noilor impozite introduse în acea epocă și cunoscute sub numele de *capitatio-jugatio, și, în fine, o sporită eficacitate a armatei. Ținînd cont de remanierile ulterioare se poate face o nouă hartă a Galiei. Provinciile galice sînt împărțite și repartizate în ansambluri regionale, *diocezele. Trèves este capitala diocezei Galiilor, la nord, cu cele două Belgii (Trèves și Reims), cele două Germanii (Colonia și Mainz); Sequania (Besançon), cele două sau trei Lyonnaise (Lyon, Rouen, Tours

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
cunoscute sub numele de *capitatio-jugatio, și, în fine, o sporită eficacitate a armatei. Ținînd cont de remanierile ulterioare se poate face o nouă hartă a Galiei. Provinciile galice sînt împărțite și repartizate în ansambluri regionale, *diocezele. Trèves este capitala diocezei Galiilor, la nord, cu cele două Belgii (Trèves și Reims), cele două Germanii (Colonia și Mainz); Sequania (Besançon), cele două sau trei Lyonnaise (Lyon, Rouen, Tours), Senonia (Sens); acestor provincii li se adaugă Alpii Graici și Penini (Moûtiers). Dioceza de sud

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
popoarele din sud de Garona. O parte din Savoia, în Alpii Cotici, cu Briançon, rămîne alipită de Milano. Sub Constantin și fii săi, între 330 și 360, aceste dioceze sînt inserate într-o structură mai vastă, *prefectura pretoriului. Astfel, întreaga Galie, cu tot cu Peninsula Iberică, este sub autoritatea prefectului pretoriului Galiilor cu reședința la Trèves, apoi către 408 la Arles, care devine atunci capitala Galiei. Faptul cel mai important al acestei reforme este divizarea Galiei în Galia de nord și Galia de

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
în Alpii Cotici, cu Briançon, rămîne alipită de Milano. Sub Constantin și fii săi, între 330 și 360, aceste dioceze sînt inserate într-o structură mai vastă, *prefectura pretoriului. Astfel, întreaga Galie, cu tot cu Peninsula Iberică, este sub autoritatea prefectului pretoriului Galiilor cu reședința la Trèves, apoi către 408 la Arles, care devine atunci capitala Galiei. Faptul cel mai important al acestei reforme este divizarea Galiei în Galia de nord și Galia de sud (Midi), acesta din urmă desemnat adesea cu termenul

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
între 330 și 360, aceste dioceze sînt inserate într-o structură mai vastă, *prefectura pretoriului. Astfel, întreaga Galie, cu tot cu Peninsula Iberică, este sub autoritatea prefectului pretoriului Galiilor cu reședința la Trèves, apoi către 408 la Arles, care devine atunci capitala Galiei. Faptul cel mai important al acestei reforme este divizarea Galiei în Galia de nord și Galia de sud (Midi), acesta din urmă desemnat adesea cu termenul de "Aquitania": aceasta este deja schema împărțirii teritoriului nostru în langue d'oïl pentru

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
structură mai vastă, *prefectura pretoriului. Astfel, întreaga Galie, cu tot cu Peninsula Iberică, este sub autoritatea prefectului pretoriului Galiilor cu reședința la Trèves, apoi către 408 la Arles, care devine atunci capitala Galiei. Faptul cel mai important al acestei reforme este divizarea Galiei în Galia de nord și Galia de sud (Midi), acesta din urmă desemnat adesea cu termenul de "Aquitania": aceasta este deja schema împărțirii teritoriului nostru în langue d'oïl pentru nord și langue d'oc pentru sud, care păstrează în

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
vastă, *prefectura pretoriului. Astfel, întreaga Galie, cu tot cu Peninsula Iberică, este sub autoritatea prefectului pretoriului Galiilor cu reședința la Trèves, apoi către 408 la Arles, care devine atunci capitala Galiei. Faptul cel mai important al acestei reforme este divizarea Galiei în Galia de nord și Galia de sud (Midi), acesta din urmă desemnat adesea cu termenul de "Aquitania": aceasta este deja schema împărțirii teritoriului nostru în langue d'oïl pentru nord și langue d'oc pentru sud, care păstrează în cea mai

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
întreaga Galie, cu tot cu Peninsula Iberică, este sub autoritatea prefectului pretoriului Galiilor cu reședința la Trèves, apoi către 408 la Arles, care devine atunci capitala Galiei. Faptul cel mai important al acestei reforme este divizarea Galiei în Galia de nord și Galia de sud (Midi), acesta din urmă desemnat adesea cu termenul de "Aquitania": aceasta este deja schema împărțirii teritoriului nostru în langue d'oïl pentru nord și langue d'oc pentru sud, care păstrează în cea mai mare măsură marca prezenței

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
de țesut și este un adevărat centru economic autonom. Totuși, nu trebuie să ne imaginăm că aristocrația galică își petrece tot timpul pe pămînturile sale. Orașul rămîne centrul privilegiat al vieții sociale, locul unde se exprimă și cultura. Într-adevăr, Galia de la sfîrșitul secolului al III-lea și din secolul al IV-lea cunoaște o remarcabilă înflorire intelectuală cu orașele Trèves, Autun și Bordeaux. Acolo se formează majoritatea marilor oratori, care rostesc panegirice, discursuri oficiale de laudă pentru împărați: Mamertin din

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]