565 matches
-
două sexe. Un sex este homogametic (produce gameți ce conțin un singur tip de cromozomi sexuali sau gonozomi) iar celălalt este heterogametic (produce două tipuri de gameți, 50% cu un gonozom și 50% cu celălalt gonozom). În procesul de fecundare gameții provenind de la sexul heterogametic sunt cei ce vor determina sexul zigotului și vor asigura raportul de 1:1 între cele două sexe. Două grupe de sisteme de determinare a sexului au fost identificate: În această situație sexul homogametic este feminin
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
la indivizii de sexe diferite ai speciei. Astfel, bărbații au un cromozom X și un cromozom Y, în timp ce femeile au doi cromozomi X. Sexul heterogametic (ce posedă doi gonozomi diferiți, X și Y, și care produce deci două tipuri de gameți, unii conținând cromozomul Y și alții conținând cromozomul X) este sexul masculin. Această diferență genetică permite diferențierea sexuală la diferite persoane în timpul dezvoltării. Pentru fiecare încrucișare între un mascul și o femelă, gameții provenind de la sexul feminin vor transmite un
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
și care produce deci două tipuri de gameți, unii conținând cromozomul Y și alții conținând cromozomul X) este sexul masculin. Această diferență genetică permite diferențierea sexuală la diferite persoane în timpul dezvoltării. Pentru fiecare încrucișare între un mascul și o femelă, gameții provenind de la sexul feminin vor transmite un cromozom X în timp ce gameții provenind de la sexul masculin vor transmite fie un cromozom X, fie un cromozom Y, cu o proporție egală între cele două posibilități. Astfel, organismul nou format va fi fie
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
Y și alții conținând cromozomul X) este sexul masculin. Această diferență genetică permite diferențierea sexuală la diferite persoane în timpul dezvoltării. Pentru fiecare încrucișare între un mascul și o femelă, gameții provenind de la sexul feminin vor transmite un cromozom X în timp ce gameții provenind de la sexul masculin vor transmite fie un cromozom X, fie un cromozom Y, cu o proporție egală între cele două posibilități. Astfel, organismul nou format va fi fie XX, fie XY, adică de sex feminin sau masculin, cu o
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
0,5 (1 cromozom X / 2 seturi haploide de autozomi, X:2A = 0,5). Cromozomul Y, deși prezent la masculi, nu are un rol direct în determinarea sexului și formarea gonadelor. El este însă important pentru procesul de producere a gameților (spermatogeneză). La Drosophila mecanismul de determinare a sexului este inițiat în etapele precoce de dezvoltare embrionară (până la stadiul de blastoderm) de expresia genei "Sex-lethal" ("sxl") a cărei transcripție este activată la organismele femele (2X:2A) sau reprimată la masculi (X
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
Edelschön, Edelwein, Edelweiss, Elsässer, Elsässer weiss, Fabian, Fabiantraube, Fábiánszőlő, Fehér Chasselas, Fehér Fábiánszőlő, Fehér gyöngyszőlő (Ungaria, literal „Struguri albi Perla”), Fehér repoos, Fehér ropogos, Fehér ropvos Fábián, Fendant (Elveția), Fendant blanc, Fendant roux, Fendant vert, Florenci Jouana, Franceset, Franceseta, Frauentraube, Gamet, Gelber Gutedel, Gemeiner Gutedel, Gentil blanc, Gentil vert, Golden Bordeaux, Golden Chasselas (California și Australia), Großblättrige Spanische, Große Spanische, Grosser Spaniger, Grüner Gutedel, Gutedel weiß, Gyöngyszőlő, Gyöngyzőlő, Junker (Taubertal), Königs Gutedel, Kracher, Krachgutedel, Krachmost, Lardot, Lourdot, Maișa, Marzemina bianca (Italia
Chasselas (struguri) () [Corola-website/Science/328996_a_330325]
-
ape cu adâncimi mici (0,1-1 m) cu funduri nisipoase sau mâloase, bogate în vegetație submersă. Depunerea icrelor se efectuează în mod colectiv, în cârduri care sunt formate în mod normal de un număr mai mare de 150 exemplare. Maturizarea gameților are loc în momente diferite și depunerea icrelor are loc în mai multe cicluri, la intervale de aproximativ zece zile. Într-un sezon fiecare femelă depune până la 2.500 de icre mici adezive. După fecundare icrele aderă la vegetație, pietre
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
mai multe ovule și, ulterior, recoltarea acestora prin puncție. Ovulele sunt fertilizate în laborator cu spermă, iar embrionii sunt cultivați în incubator. După câteva zile, cei mai buni embrioni sunt transferați în uter, pentru a se implanta. Transferul intrafalopian de gameți este o procedură semiinvazivă reproducătoare identificată de endocrinologul Ricardo Asch care implică îndepărtarea ovulelor femeii și amestecarea lor cu spermă (se creează gameți), urmând introducerea imediată a lor (printr-un tub flexibil și subțire - cateter) într-o trompă uterină printr-
Reproducere umană asistată medical () [Corola-website/Science/337538_a_338867]
-
câteva zile, cei mai buni embrioni sunt transferați în uter, pentru a se implanta. Transferul intrafalopian de gameți este o procedură semiinvazivă reproducătoare identificată de endocrinologul Ricardo Asch care implică îndepărtarea ovulelor femeii și amestecarea lor cu spermă (se creează gameți), urmând introducerea imediată a lor (printr-un tub flexibil și subțire - cateter) într-o trompă uterină printr-o intervenție chirurgicală denumită laparoscopie (sub anestezie generală), permițând ca fertilizarea să aibă loc natural, chiar în uter (ca și în concepția normală
Reproducere umană asistată medical () [Corola-website/Science/337538_a_338867]
-
de fertilizare are loc în interiorul trompei uterine și nu în laborator. Transferul intrafalopian de zigoți este o procedură de reproducere umană asistată asemănătoare fertilizării in vitro sau transferului embrionar, care ajută cuplurile infertile să aibă copii. Spre deosebire de transferul intrafalopian de gameți, în care fertilizarea are loc direct în trompele uterine, cel cu zigoți are mai multe șanse de reușită, pentru că fecundarea ovulului se face artificial, în laborator, și abia apoi se injectează în trompele uterine. Injectarea intracitoplasmatică de spermatozoizi își are
Reproducere umană asistată medical () [Corola-website/Science/337538_a_338867]
-
fecundarea ovulului se face artificial, în laborator, și abia apoi se injectează în trompele uterine. Injectarea intracitoplasmatică de spermatozoizi își are ca principală indicație cauzele de infertilitate masculină, prin această tehnică putând fi selectați spermatozoizii viabili și introduși direct în interiorul gametului feminin (ovocitul). Franța a reglementat domeniul în 1994 printr-o lege de modificare a Codului Civil și a Codului Sănătății Publice. S-a promovat un sistem destul de restrictiv, permițând accesul doar cuplurilor heterosexuale, ca ultimă metodă terapeutică. Donarea de embrioni
Reproducere umană asistată medical () [Corola-website/Science/337538_a_338867]
-
Anglia este unul din puținele state europene cu o legislație permisivă. Există legi speciale pentru surogat și RUAM, ultima fiind radical modificată în noiembrie 2008. Se permite accesul cuplurilor heterosexuale, cuplurilor de femei și femeilor singure. Se permite donarea de gameți și de embrioni, însă, prin noua lege din 2008, donarea nu mai este anonimă, existând dreptul copilului la cunoașterea originii. Pentru copii proveniți din tehnici cu donatori se impune prin lege trecerea în certificatul de naștere a mențiunii „cu donator
Reproducere umană asistată medical () [Corola-website/Science/337538_a_338867]
-
surogatul, dar este permisă reproducerea post-mortem. Belgia are o reglementare recentă (2007) constând în lege specială și o secțiune consacrată în Codul Civil. Legislația este permisivă, având acces cuplurile heterosexuale, cuplurile de femei și femeile singure. Este permisă donarea de gameți și embrioni, sub anonimat. Se păstrează intacte regulile de filiație de drept comun. Prin legea specială se creează cadrul juridic prin care filiația de drept comun se poate aplica (legăturile de filiație se stabilesc în exclusivitate în sarcina părinților beneficiari
Reproducere umană asistată medical () [Corola-website/Science/337538_a_338867]
-
larvar, spre deosebire de chișcari, care au unul lung. Myxinii au un rinichi mezonefrotic și unul pronefrotic. Rinichii sunt goliți prin canalul arhinefric. Spre deosebire de toate celelalte vertebrate, acest canal este separat de tractul reproductiv. Gonada nu are tract de transportare. În schimb, gameții sunt eliberați în cavitatea corpului și se duc la partea din spate a cozii, unde găsesc o deschidere în sistemul digestiv. Principala sursă de hrană sunt viermii policheți. Dar mixinele pot intra în corpurile unor animale moarte / muribunde, mâncându-le
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
genetice diferite. Atât recombinarea genetică, cât și repararea ADN-ului, au loc și la procariote (bacterii și arhebcaterii), acestea fiind reprezentate de reproducerea asexuată. La organismele eucariote, fenomenele de recombinări genetice sunt întâlnite în timpul meiozei, care are ca finalitate producerea gameților. Cele două procese de recombinare ale meiozei sunt: "recombinarea intracromozomală" (zis și "crossing-over") și "recombinarea intercromozomală" (zis și "dansul cromozomilor"). În afară de acestea, mai există și recombinarea "genomică" și cea "prin transpoziție". În timpul meiozei de la organismele eucariote, recombinarea genetică presupune împerecherea
Recombinare genetică () [Corola-website/Science/336122_a_337451]