688 matches
-
un ungur. Partea cea mai urâtă a acestei publicistici xenofobe constă în atacurile contra evreilor din presă. Nu e deloc adevărat, cum a susținut primul reeditor de până astăzi al Mustului care fierbe că Goga s-ar referi doar la „gazetăria de joasă speță”. Goga îi are în vedere pe patronii de ziare și pe ziariștii evrei în general, sub acuzația că „adevărurile organice pe care noi le-am aruncat de-a pururi în cumpăna istoriei, ei nu le pricep și
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
patronii de ziare și pe ziariștii evrei în general, sub acuzația că „adevărurile organice pe care noi le-am aruncat de-a pururi în cumpăna istoriei, ei nu le pricep și nu le propagă”. Și la fel de clar: „Scrisul în coloanele gazetăriei de azi apare străin ca substrat sufletesc”. Anticomunismul din câteva articole nu legitimează apologia fascismului, cu atât mai mult, cu cât are aceeași bază rasistă: „otrava de misticism a mentalității slave”. Cea mai valabilă literar este proza dintr-un Jurnal
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
publică, în 1978 o carte care, așa compozită cum e, instituie, în plină epocă a evazionismului sintactic, o anume poezie retorică. Culeasă din nou în recenta ediție de Opere - spre mirarea celor a căror acoperire de lectură alternează strict între gazetărie și proză - Povești pentru a-mi îmblânzi iubita se dovedește, fără exagerări, extraordinară. Dacă, lucru știut, în materie de mătuși burgheze Teodor Mazilu e, pentru Cosașu, artizanul gândului cel bun, în chestiunea iubitei nărăvașe mandatul îl deține, după toate aparențele
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
În 1917, a promulgat Codul de Drept Canonic, declarând că meritele aparțin predecesorului său. A decedat în 1922. IOAN CHIRILĂ În urmă cu 5 ani a murit gazetarul sportiv Ioan Chirilă. Născut în 1925, în 1959 a început să scrie gazetărie sportivă, la „Sportul popular“. A scris într-un stil original, savuros, memorabil, fiind decretat de confrații săi cel mai mare ziarist sportiv român din toate timpurile. Opera sa include 27 de volume de publicistică, majoritatea premiate de Asociația Presei Sportive
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
cuprinde aproape întreg acest popor: în jurul lor, „Ca sticla, zidul“, zice pe copertă Ildico Achimescu, „oștean“, cronicar, păzitor credincios al acestei lumi. Peste 120 de oameni, familii, aliați și multe însemnate evenimente ale lor, surprinse în 35 de ani de gazetărie culturală, sunt cuprinse între copertele volumului apărut la Editura Augusta, care va fi lansat vineri, 19 martie, de la ora 12, în mijlocul breslei, în Sala Orizont. din presa vremii acum... 100 ani „O nouă școală la Șandra. Comitetul prefecturii județului Timiș-Torontal
Agenda2004-11-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282171_a_283500]
-
Gogh, poetul, amprenta absolventului Institutului de Limbi Străine din București rămâne vizibilă că o parafa de legalizare notariala, situându-l pe Virgil Dumitrescu dincolo de contingentul local al creatorilor, chiar ți al celor ziți de zile mari. Olè! Anduranța lui din gazetărie i-a sporit încrederea în Poezie, unde înălțimea sensurilor reprezintă și decodare asumată pe cont propriu. Promiteam, cu ceva timp in urma, într-un articol, că voi reveni asupra unei chestiuni umane ce ține de prețuirea aproapelui, în condițiile în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Dacă potrivit definiției lui André Gide jurnalismul este ceea ce va interesa mîine mai puțin decît azi, putem observa că textele lui Mihai Zamfir, grupate sub titlul Jurnal indirect, au șansa de-a se așeza pe terenul fertil al cooperării dintre gazetărie și jurnalul intim. Evident, termenul jurnal conține, aici, o duplicitate. Ziua e unitatea de măsură atît a jurnalului intim cît și a ziarului. Diferă doar substanța asupra căreia se aplică, în cazul de față modalitatea ziaristică deschizîndu-se cu generozitate meditației
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
scriitorul însuși a dorit s-o impună, dar care suportă corecții sub unghi cronologic. Bine cunoscut, azi, pentru scrisul său metaforizant și poematic, exotic în conținut și înflorind la nivelul expresiei, cu o popularitate sporită și de intrarea în arena gazetăriei sportive, prozatorul "șaizecist" și-a creat un stil inconfundabil - căruia numeroase cărți, articole și interviuri îi poartă amprenta. Un stil ce a ajuns să-și subordoneze, într-o măsură semnificativă, limbajul personajelor și faptele lor, tematica și chiar structura bucății
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
Gogh, poetul, amprenta absolventului Institutului de Limbi Străine din București rămâne vizibilă că o parafa de legalizare notariala, situându-l pe Virgil Dumitrescu dincolo de contingentul local al creatorilor, chiar ți al celor ziți de zile mari. Olè! Anduranța lui din gazetărie i-a sporit încrederea în Poezie, unde înălțimea sensurilor reprezintă și decodare asumată pe cont propriu. Promiteam, cu ceva timp in urma, într-un articol, că voi reveni asupra unei chestiuni umane ce ține de prețuirea aproapelui, în condițiile în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
foșnesc impacientați ori cu grație, participând la ședințe de autografe, dezbateri etc. Ce potrivit ar fi inclusiv astăzi simbolul unei astfel de Săptămâni a cărții: un cap de măgar în vitrină, dedesubtul căruia scrie "numai eu nu citesc"! Este scanată gazetăria ca stil de viață și de a rezona cu realitatea imediată, dar care, uneori, poate perverti. Eflorescența culturală legată de lumea cărții este spectaculoasă, dar greșelile de tipar existau cu prisosință și pe vremea interbelicilor. În revistele literare, la poșta
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
Gogh, poetul, amprenta absolventului Institutului de Limbi Străine din București rămâne vizibilă că o parafa de legalizare notariala, situându-l pe Virgil Dumitrescu dincolo de contingentul local al creatorilor, chiar ți al celor ziți de zile mari. Olè! Anduranța lui din gazetărie i-a sporit încrederea în Poezie, unde înălțimea sensurilor reprezintă și decodare asumată pe cont propriu. Promiteam, cu ceva timp in urma, într-un articol, că voi reveni asupra unei chestiuni umane ce ține de prețuirea aproapelui, în condițiile în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rubrică la un ziar de profil, așa e? Răspunsurile scurte sînt, în ordine, nu și da. E adevărat, cotizez săptămînal un articol în Gazeta Sporturilor și nu încetez să mă bucur. Poate că lumea se va dumiri că, în fond, gazetăria sportivă nu e nici sora handicapată a Jurnalismului cu majusculă, nici un produs de subcultură adresat unor inși mărginiți, certați cu gramatica și cu mintea muiată în trascău. Ovidiu Ioanițoaia a reușit să crească la Gazetă un snop de ziariști iuți
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
și etimologismul în scriere au fost forme de retardare a limbii române, forme de rezistență la o modernizare absolut necesară și firească, dar temporar obturată. De cealaltă parte se află opera foarte diversă a literatului iluminist, preocupat de poetică, retorică, gazetărie, poezie, călătorii, relații publice, comentariu biblic, discursuri oficiale și - ceea ce e destul de neașteptat - mărturisiri despre sine. Mircea Zaciu a inclus sectoare din aceste domenii în trei volume publicate (ce țin să epuizeze genul specific al fiecăruia) în colecția sa de
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
și "Învățătorul poporului" (săptămânal apărut din 12 mai 1848 până în 6 octombrie 1848, cu caractere chirilice și conținut tipic iluminist). Un sinopsis al sumarului fiecărui număr ne dă o idee foarte clară (sau "apriată", cum ar zice Cipariu) despre preocupările gazetăriei transilvănene. La capitolul publicisticii cipariene, Stela Toma se dovedește cea mai bună cunoscătoare în raport cu toți ceilalți cercetători. Dar nu numai aici. Excelența investigațiilor, a contextualizărilor și a interpretărilor Stelei Toma se vede și în celelalte capitole: discursurile, confesiunile (adică jurnale
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
să nu depună armele. Vinea continuă să scrie chiar dacă scrisul său nu pare a contribui la îndreptarea societății. În fine, o a patra remarcă vizează stilul publicistic al lui Ion Vinea, aflat la antipodul celui din poezie. Poetul nu scrie gazetărie cu ochii la galerie, după cum nu gustă retorica „mesianică” din publicistica, adesea detestabilă, a unui Octavian Goga. Este, dimpotrivă, analitic și logic, argumentativ și rațional chiar când, în spatele unui articol pe o temă dragă inimii gazetarului - tema țărănească, bunăoară -, simți
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
început prima „domnie” a lui Radu Mercea. A marcat-o în felul lui: sub rubrica sa de pe prima pagină și-a scris numele completat cu anexa „nobleței”: Iacobeni. Tocmai citise că proaspătul laureat al premiului Nobel (Hemingway) începuse tot cu gazetăria, este adevărat, nu la Suceava, ci la Paris. Dar „nu contează locul, ci dobitocul!” - vorba tovului Prim. „Meserie de aur, nu știi de unde sare iepurele” - își spune el însuși. A început să cerceteze cu mai multă atenție scrisorile corespondenților voluntari
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
răsărea și câte un articol mai bun, îl chema pe autor pentru vreun fleac, aducea vorba de articol așa, ca din întâmplare și adăuga zâmbind: „ - Nu m-așteptam să fie atât de bun...”, adică „ați mai învățat și voi ceva gazetărie de la mine, deși nu vă stă gândul decât la coniac și la pocăraș!”. Dacă vreun „nenorocit” de redactor avea replică, reproșându-i că prea taie pasajele în care se critică „anumite aspecte”, că prea se teme tot timpul „să nu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
bine venite. Rămâne însă întrebarea: de ce dau televiziunile astfel de imagini? Din răutate? Din sadism? Pentru că realizatorii programelor de știri chiar sunt niște vampiri care vor să împartă cu telespectatorii bucuria de a vedea sânge? Nu e chiar așa. În gazetărie nu prea e loc pentru emoție și milă. În televiziune, Dumnezeu se numește Rating, iar pe Maica Precistă o cheamă Share. Se uită lumea la emisiune, exiști; o singură apăsare pe butonul telecomenzii și dispari ca și cum n-ai fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
dulce amăgitoare, adică, la drept vorbind, terapie curată în peisajul nostru de dezmăț autodistructiv? Asta o să vă povestesc săptămâna viitoare. Până atunci, vă doresc liniște sufletească, iubire în casă și bună petrecere la intrarea în noul an! 30 decembrie 2010 Gazetăria și (nu sau!) lumea specialiștilor În cei 23 de ani petrecuți (vorba vine) la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ am avut de nenu mărate ori ocazia să deplâng păgubitoarea inco municare dintre sfera cercetării științifice, lumea literară
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
se vor considera pe mai departe nedoriți și, deci, inutili, profesorii se vor inhiba de tot mai multe complexe față de lumea artistică, elevii o să creadă că (așa cum, de altfel, am și auzit) nu mai există scriitori români în viață, iar gazetăria culturală va ajunge să disprețuiască de-a binelea ambele „tabere“. 17 martie 2011 „Feminitatea în biografia literaturii române“ Asta era versiunea firoscoasă a titlului ales pentru conferința întru care am fost onorat de Universitatea „Al. Ioan Cuza“ din Iași, vineri
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mereu suspectate ca fiind simple măști ale cinismului mercantil, fie exacerbate (megaloman) mediatic. Să fie și acestea „boli ale copilăriei“, semne ale analfabetismului financiar inerent epocilor de tranziție? Să sperăm că da. Oricum, sigur este că astfel de întâlniri între gazetăria culturală și presa financiară (ca și între literați și oameni de știință, între învățători, preoți și academicieni, între lumea teatrului și sfera medicală etc.) nu pot fi decât fertile: dacă nu neapărat pe moment, în orice caz pe termen lung
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nu m am sfiit niciodată să recurg la acest procedeu de pură conștiință (și, într-un fel, igienă) profesională. Sortită prin definiție efemerului, atunci când vizează principii și fapte perene, ori când depășește interesul obiectiv de moment, ajungând spectacol de personalitate, gazetăria merită scoasă din piv niță și urcată în bibliotecă. Așa am făcut cu cronicile literare din revistele 22 și Ziarul de duminică (v. cele trei volume din suita Literatura română în postceaușism), cu textele rubricii „Viață literară“ din Idei în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
oricum, nu exista pasaj pe care să nu-l știu. Dacă cineva îmi amintea începutul paragrafului, eu puteam să continui. Dețineam, pe atunci, controlul asupra a tot ceea ce scrisesem vreodată. Iată însă că într-o bună zi, presat de ritmul gazetăriei, am scris primul text pe care nu l-am mai gândit cuvânt cu cuvânt. Trebuia neapărat să umplu un număr de pagini și am recurs la fraze prefabricate - prefabricate tot de mine, în cursul redactării altor articole, sau luate, pur
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]
-
Simona Vasilache Oameni angajați, și serioși, criticii pot fi fermecători cînd iau o pauză. Cînd își permit, plecînd de la te miri ce, de la lucruri mărunte care strigă după condei și hîrtie, să însăileze tablete. O gazetărie beletristică, făcută din elitre colorate, ca flecuștețele atît de semnificative din lada cine știe cărui colecționar de suveniruri, printre contur, dînd drept de viață, în regnul atît de sobru al criticii, speciei pe care, în poezie, Arghezi o botezase creion. Am găsit
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
ele, nu mai puțin, ale Minervei...), mutra, atît de stîlcită, zi de zi, a firescului. Oblojeli de scris liber, supunîndu-se canonului unei periodicități de ziar-revistă, dar fără să aibă vreo suferință din asta, pune Călinescu pe obrajii destul de fanați ai gazetăriei "încrîncenate". În stilul și cu sintaxa faptului divers, scrisul din cronicile de varietăți e-o porție de bucurie sinceră pentru lumea de care nu te plictisești și una de perdaf zdravăn pentru toți găgăuții ei, după rețeta casei Caragiale. Îl
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]