687 matches
-
La sfârșitul anului 1870, cele două societăți se reunesc sub numele de "Societatea Academică Socială Literară România Jună din Viena", avându-l ca președinte pe Ioan Slavici, iar în funcția de bibliotecar pe Eminescu. Poetul își face intrarea pe tărâmul gazetăriei cu articolul "O scriere critică", publicat în 7/19 ianuarie 1870, în Albina condusă de Vincențiu Babeș, care sprijinea lupta românilor aflați sub stăpânire austro-ungară. Articolul reprezintă răspunsul pe care Eminescu îl dă în numele studenților români din Viena, la atacurile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
legate de: legislația agrară, răscumpărarea căilor ferate, chestiunea dunăreană, propaganda catolică în țara noastră și situația românilor din provinciile aflate sub dominație străină. Referindu-se la subiectele dezbătute de jurnalist în această perioadă, D. Vatamaniuc afirmă: "Eminescu face la Timpul gazetărie cotidiană și răspunde, prin însăși natura lucrurilor, la problemele la ordinea zilei. Publicistica sa se constituie, astfel, într-un "jurnal" al unei epoci dintre cele mai dramatice din existența poporului nostru"222. Timpul își va înceta aparițiile în martie 1884
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
societatea românească în procesul ei de modernizare, uneori pripită, din a doua jumătate a secolului trecut"226. 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei După o întrerupere de mai bine de cinci ani, Eminescu revine în spațiul gazetăriei în noiembrie 1888, prin colaborarea la România liberă. Revenirea pe terenul publicisticii este favorizată de schimbările care au loc pe scena politicii românești: în martie 1888, Partidul Liberal pleacă de la conducerea țării, fiind înlocuit de un guvern junimist, condus de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
planul expresiei. Intrat în focul polemicilor, Eminescu nu evită însă nici formulările de o violență accentuată, astfel încât "locvacitatea nestrunită, virulența polemică, îndrăznelile lexicale profane, imagistica provocatoare se află etalate emfatic în publicistica sa"235. Dacă pentru mulți dintre reprezentanții pașoptiști gazetăria reprezenta o activitate conjuncturală, subordonată unui pragmatism imediat, pentru Eminescu ea devine o profesie, o responsabilitate, în demersul de educare a opiniei publice. De la evenimentele de politică internă la mutațiile din planul politicii internaționale, gazetarul surprinde prin documentarea serioasă a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care utilizează limbajul politic are legitimitatea de a face acest lucru), cât și de criteriul contextului (în anumite situații, discursul unui emitent dobândește caracter politic)254. Fără a-și declara adeziunea la ideologia vreunei grupări politice din epocă, Eminescu face gazetărie cotidiană, prezintă și analizează evenimentele timpului, își manifestă aprobarea/ dezaprobarea față de deciziile clasei politice, propune soluții la problemele economice ale țării, militează pentru drepturile țărănimii, făcând din paginile de ziar oglinda uneia dintre cele mai dramatice epoci din istoria poporului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a înțelege că numai nescriind încă pân-acum prin jurnale, nu mi-am putut netezi simțământul sub vorbe linse și lucii"256. Este exprimată în aceste rânduri una dintre primele profesiuni de credință pe care poetul le face în spațiul gazetăriei, dar și promisiunea unui verb care părăsește cărările bătute în favoarea unei expresii obiective și curajoase. Distanțarea de stilul gazetăresc cultivat de generația pașoptistă se face simțită, atât la nivelul temelor abordate, dintre cele mai variate și atingând probleme esențiale pentru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eminescu strica multă hârtie, căci făcea multe corecturi mai ales în ceea ce privea alegerea vorbelor și ținea să dea la tipografie manuscriptul curat și citeț. Împrejurul mesei lui de scris era deci mereu plin de hârtii rupte"258. Pasiunea pentru gazetărie se simte în fiecare literă a articolelor eminesciene, în ciuda unor afirmații întâlnite în manuscrise: "Sunt strivit, nu mă mai regăsesc și nu mă mai recunosc. Aștept telegramele Havas ca să scriu, iar scriu de meserie, scrie-mi-aș numele pe mormânt
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în parte. Vorbind despre unitatea și organicitatea publicisticii eminesciene, D. Vatamaniuc susține că: "Eminescu intră în activitatea publicistică în 1870, în epoca studiilor universitare, cu o concepție social-politică definitiv conturată și nu vom constata abateri de la ea pe întreg parcursul gazetăriei sale"299. Așa se explică constantele la nivel tematic, care străbat ca un fir roșu întreaga publicistică eminesciană, dincolo de accentele sesizabile într-o etapă sau alta a carierei jurnalistice. Variabilele țin mai degrabă de nivelul expresiei jurnalistice, care câștigă în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unei limbi curate, nepervertită de criteriul etimologismului sau de utilizarea abuzivă a neologismelor neadaptate, și convingerea gazetarului că limpezimea ideilor exprimate depinde de claritatea expresiei verbale utilizate. La nivelul genurilor jurnalistice abordate, Eminescu ne surprinde prin varietate și eclectism: "în gazetăria eminesciană ne întâmpină o devălmășie de "genuri" și formule: eseuri, pamflete, foiletoane, articole doctrinare etc."302, iar lista poate continua cu scrisori deschise, cronici teatrale, satire, studii lingvistice ș.a. Demersul jurnalistic argumentativ are la bază principiul veridicității, indiferent de repercusiunile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminesciene? reprezintă o întrebare cu ecou în exegeza specifică. O astfel de interogație propune Dan Mănucă într-un articol din Cronica: Ce îl va fi atras totuși pe Eminescu în politică? Oare numai simpla și fireasca obligație a unei meserii, gazetăria, bine remunerate? Oare numai simpla pasiune pentru un domeniu atât de activ? Oare numai datoria de a se încadra cerințelor grupului de presiune care a fost Junimea?"331. Autorul articolului susține că nu afinitatea sau adeziunea la ideologia vreunei grupări
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Bart, Christian, (1998), Le discours politique, Presses Universitaires de France, Paris. Lefter, Ion Bogdan, (1998), ""Poetul național" între comunism și democrație", în Dilema, nr. 265, p. 6. Liiceanu, Gabriel, (1992), Cearta cu filozofia. Eseuri, Editura Humanitas, București. Livescu, Cristian, (1997), "Gazetăria eminesciană spațiul comunicării nesubliniate", în Convorbiri literare, nr. 1, p. 17. Lovinescu, Eugen, (1972), Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Lovinescu, Eugen, (1981), Istoria literaturii române contemporane, 3 vol., Editura Minerva, București. Maingueneau, Dominique, (1991), L'analyse du discours
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sensul unei totale renunțări la mediul politic al regimului. S- a stins din viață la 26 iunie 1936, la Bucov. Calitățile neobișnuite pe care le dovedise C. Stere de-a lungul tumultoasei sale existențe în atâtea domenii (politică, învățământ, știință, gazetărie etc.ă, nu păreau să fie și acelea ale unui viguros prozator. Puținele și rarele lui pagini cu caracter beletristic nu se remarcaseră prin reale calități literare. Când a debutat ca romancier, C. Stere era la capătul vieții sale. Cele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
2010); Ciorne și zile (2012) și traducătorul mai multor volume: Hannah Arendt, Originile totalitarismului (1994, în colaborare cu Mircea Ivănescu); Hannah Arendt, Crizele republicii (1999, în colaborare cu D.-I. Cenușer). La Editura Institutul European a mai publicat Noica. Vămile gazetăriei (2009). Ion Dur, Cel de-al treilea sens (c) 2014 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 www.euroinst.ro; euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de Gr. Păucescu, București, 1891) și prin întîiul din cele trei volume ale unei ediții critice proiectate de Ion Scurtu: M. Eminescu, Scrieri politice și literare (București, 1905; erau acolo texte publicate între anii 1870-1877). Această din urmă antologie din gazetăria lui Eminescu a fost foarte importantă pentru istoria receptării publicisticii eminesciene. Critic scrupulos și stăpînit de acribie, Ion Scurtu cercetează nu doar periodicele la care a scris Eminescu, ci umblă, poate printre primii, în lada cu manuscrise pe care poetul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
corpus-ul publicistic cu care Eminescu se va înfățișa ca gazetar vreme de peste două decenii și jumătate (pînă la Scrieri politice, ediție comentată de D. Murărașu, 1931, și M. Eminescu, Opere, vol. I-IV, 1939, alcătuite de Ion Crețu). Spiritul gazetăriei eminesciene (e vorba în continuare de receptarea ei) va fi preluat după aceea, simultan și cu entuziasm debordant, de tradiționalismul mișcării semănătoriste al cărei mentor era Iorga și de naționalismul radical orchestrat de A.C. Cuza, între altele și unul dintre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lovesc. Nu cu necesitate cele polemice; nu neapărat cele încărcate de fulgere și trivialități; dar cu siguranță cele care indică și acuză" (subl. ns., I. D.). Observațiile lui Noica erau adresate înainte de toate tinerilor, nu puțini, care făceau pe atunci gazetărie, o îndeletnicire în care libertatea de exprimare trebuia să fie într-un acord echilibrat cu atitudinea morală a autorului. El descifra semnificațiile unei mentalități gazetărești a timpului care, prin lupta deschisă dintre tineri și bătrîni, arunca în ceață criteriile deosebirii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
factură și analfabetismul ideatic s-au instalat lejer și au început să scoată din bestiarul ființei noastre tot ce era mai josnic, partea cea mai violentă și cea mai vulgară a lexicului limbii române. Curajul agresiv al unor avortoni ai gazetăriei, inși, unii dintre ei, care nu stăpînesc bine morfologia și sintaxa frazei, a devenit repede o modă: s-a scris și se scrie orice și mai ales oricum. Cu o înspăimîntătoare pentru că e perfectă! mediocritate, una profund superficială și saturată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aceea care se naște și moare aici și acum, la puțin timp după actul scrierii ca atare) și cînd mediocritățile neaurite se vor autodizolva, va fi semn că gloria efemeră a gazetarului visează cu ochii deschiși la eternitate, la acea gazetărie a vîrstei lui ca și cum aceasta ar fi literatură. În locul unei prese de multe ori agresivă și inutilă, care-și etalează cu infantilism și emfază superficialitatea culturală și indiferența față de spiritul critic, dar o presă care simulează fals alianța cu literatura
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Popescu, E. Socor, Pamfil Șeicaru, Octav Onicescu, E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru, George Brătianu, V. Trifu, F. Aderca, R. Peretz. Ibidem, v. pp. 67-69; 296-298. 43 v. Mircea Vulcănescu, "Tînăra generație", ed. cit., p. 83. 44 v. Ion Dur, Noica. Vămile gazetăriei. Între dandysm și mitul școlii, Editura Institutul European, Iași, cap. "Fețele receptării" și passim. 45 Mircea Eliade, "Linii de orientare", în Cuvîntul, an III, nr. 857, 6 sept. 1927; v. Mircea Eliade, Profetism românesc, ediție îngrijită de Dan Zamfirescu, vol
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nici un ecou. O lucrare (compilatorie sau nu) ca Istoria culturii și civilizației, de Ovidiu Drîmba, la fel. Doar două exemple aproape la întâmplare. Le-am mai dat și altădată, fiind concludente. Cultura română este fundamental poetică și publicistică. Valuri-valuri de gazetărie zisă culturală, de pseudo-eseuri, de cronici, de materiale publicistice repede uitate, inconsistente, de pură actualitate, scrise de azi pe mâine, care n-au cum să reziste. Când am susținut că critica literară nu se reduce numai la cronici de strictă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a lumii își merită, până la urmă, un singur ochean - cel propriu. Și spre sfârșitul existenței mele românești și începutul pribegiei am hotărât că ceea ce mă frământa cumplit, conflictul meu cu o lume insuportabilă, trebuia călăuzit mai degrabă spre pagina de gazetărie ori de analiză decât spre poezie, care de la un anumit punct devine neîncăpătoare și improprie pentru exprimarea discursului respectiv. Pe de altă parte, mă întreb dacă nu cumva are dreptate Thomas Hardy când scrie: „Dacă Galileo ar fi spus în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de Traian Ungureanu, Sabina Fati, Andreea Pora, Dan Tăpălagă, Dan Cristian Turturică și alții pentru un curs de importanța Anatomiei patologice în școlile de medicină. Oricât de odios ar fi fost „partidul-stat”, și a fost cu asupra de măsură, transformarea gazetăriei în delir nu e niciodată parte a soluției, ci totdeauna parte a problemei. Deseori, analizei îi ia locul isteria, reportajul este înlocuit de colportaj, relatarea este substituită de croșetări tendențioase, dreptul la replică este batjocorit, iar echidistanța e repudiată drept
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în care a apărut producțiunea dnei Alexandra Laignel-Lavastine. Una din explicații este că răul și murdarul sunt întotdeauna mai atractive, se vând mai profitabil decât binele și curatul - în librării, seriale de televiziune ori colocvii șic. Cum se spune în gazetărie: „O știre este nu când un câine mușcă un om, ci când un om mușcă un câine”. Pe cine poate excita faptul că un savant ireproșabil dovedește că Eugen Ionescu, în mintea și sufletul căruia intră cu tancheta ideologică dna
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de pe o bolta care Îi putea fi mereu...luminoasă. S-a frânt, s-a vestejit și s-a stors Într-un nume sau un gând un mugur care putea fi mereu o floare de regenerare a parfumurilor intelectuale. Nu făcuse gazetărie, că era prea crud pentru o asemenea profesie cu mari riscuri, dar o visa, Îi stătea În sânge tot din familie și a Încercat să pătrundă În intimitatea parfumului ei. Un ,,Interviu cu anticarul Dumitru Grumăzescu” luat la 19 iunie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
aparentă nepăsare, și câtă sfioșenie de om blând, și câte idei nu-i treceau doldora prin cap? Valer Mitru, venit din altă lume, doar cunoscuse bună parte din perioada fastă a interbelicului, s-ar fi afișat contemporanilor numai cu mijloacele gazetăriei adevărate de altădată, neavând acum voința de a se adapta la noile condiții ale epocii. Vasluian de baștină, ieșean prin adopție, iubea urbea trecutului cu toate ulițele, liliecii înfloriți, teii cu aromă lirică, crinii și rozele, trăia boema sa, atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]