1,111 matches
-
semnificantul în raport cu semnificatul, instabilitatea sensurilor, precum și jocul intertextual. În acest sens, Jacques Derrida a jucat un rol important, iar deconstrucția metafizicii prezenței va conduce la o adevărată critică a filosofiei moderne, instituind noi teorii ale limbajului și discursului. "A gândi genealogia structurată" a conceptelor, a realiza acel "dublu gest, dublă știință" care este deconstrucția, înseamnă a porni de la premisa că gândirea occidentală se desfășoară în jurul opozițiilor binare de tipul inteligibil/sensibil, obiect/subiect, vorbire/scriere. Aceste opoziții, însă, nu reprezintă pentru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nivelării diferenței de gen dintre filosofie și literatură), instalarea criticii autoreferențiale, ce conduce la desființarea interpretărilor concurente și a failibilismului, inexistența diferențelor și a contradicțiilor și chiar a nediferențierii rezultatelor discursurilor avute în vedere (sunt pomenite, de pildă, dialectica negativă, genealogia și deconstrucția). Chiar dacă acceptă o parte dintre criticile postmodernilor, Habermas preferă să reconstruiască tezele modernității și nu să le respingă în totalitate; în această direcție, pune bazele unei concepții alternative a raționalității, "raționalitatea comunicativă", bazată pe teoria acțiunii comunicative, iar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trihotomia realizată de Walter Benjamin la nivelul operei de artă asupra destinului seducției, însă această ordonare va fi completată cu un alt stadiu în Strategiile fatale. Benjamin a analizat situația operei de artă în era reproductibilității ei tehnice, oferind o genealogie a acesteia care s-a finalizat cu distingerea a trei etape principale: prima, în care opera de artă are statutul de obiect ritual, implicat în forma ancestrală a cultului; a doua etapă corespunde unei faze culturale și estetice avansate care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Emil Brumaru Obîrșiile mele-s într-un flutur, Mă trag din pîlcuri de ciuperci c-otravă, Însă nurlii; izvoare-mi duc pe tavă Dulci genealogii ce-n începuturi Raiul îl au, cu șerpișori și-arhangheli, Și-un pom stufos cu mere cît încape, Bostănării, răzoare de sparanghel, Legume somnoroase dînd din pleoape, Mărar pustiu pînă-l atingi cu sînii, Fîntînă grea de rouă cînd te-apleci
Obîrșiile mele-s într-un flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8531_a_9856]
-
Institutul de Studii Neoelene din cadrul Centrului Național de Cercetare, cu o bogată experiență în domeniul paleografiei, reputat specialist în paleografia chirilică românească, s-a ocupat în cercetările sale istoriografice mai cu seamă de relațiile politice, economice și culturale româno-elene, de genealogia familiilor fanariote, de manuscrisele aflate la Athos, de istoria presei de limbă română și greacă, precum și de relațiile dintre Epir, Moldova, Valahia și Transilvania. Opera sa este impresionantă, cuprinzând numeroase participări la congrese și simpozioane internaționale, opt cărți - printre care
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
III: 2001, IV: 2002, Atena) -, precum și peste optzeci de studii și articole, unele dintre acestea scrise în colaborare cu alți specialiști. În anul 1994, activitatea lui Florin Marinescu a fost încununată cu Premiul Comnene al Confederației Internaționale de Heraldică și Genealogie (Luxembourg). Cartea de față are îndeosebi meritul de a face cunoscută cititorilor greci evoluția poporului român de-a lungul istoriei sale nu doar din perspectiva evenimentelor politico-militare, ci și sub aspect cultural, prin ilustrarea unui spectru foarte larg de domenii
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
totul nou, care să o susțină. Deimografia ar fi, pe scurt, știința studierii și descrierii formelor de terifianță în domeniul culturii, ceea ce o apropie atât de istoria și sintaxa comparată a imaginarului, cât și de aceea, mult mai largă, a genealogiei diacronice a mentalităților. Pe de altă parte, nu putem să trecem mai departe fără a sesiza că, așa interdisciplinar cum este, termenul propus de către Cătălin Ghiță se înscrie într-o mică serie de inovații terminologice sugerate în ultimul timp de către
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
terifiantă. Or, nu putem vorbi despre teroare (în sensul curent, utilizat de exegeza occidentală al termenului) înainte de 1760-1765. Scriitura recuperabilă pe coordonatele goticului și anterioară nașterii sale glisează numai parțial pe direcția acestui model. Primul autor tentat să traseze o genealogie a ideii de "teroare" în literatura universală este îndelung lăudatul H.P. Lovecraft, însă acestuia îi lipsesc criteriile exegetice ferme și clare cu care este obișnuit un filolog profesionist. În deja citata sa lucrare, autorul american plasează, absolut arbitrar, începuturile temei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apoi, reconstrucția conceptului de „experiență“ în tripla sa determinare (teologică, epistemologică, politică). Prin urmare, nu un portret cât mai amănunțit al flaneu rului este urmărit, ci unul care să permită, prin această descriere, întruchiparea conceptului aflat în atenție. Într-o „genealogie“ a flaneurului este importantă observația pe care o face Benjamin cu privire la faptul că survenirea acestui personaj are loc în Parisul secolului al XIX-lea (și nu în Roma, completează misterios autorul). Nu se găsește în text o explicație elaborată a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
die mich in die Stadt einge führt haben“). Tema este importantă, întrucât schițează, de fapt, un punct de convergență între autobiografie și constituirea conceptului de „experiență“: într-un anume sens, primele pagini din Berliner Chronik pot fi citite ca o genealogie a experienței urbane și, plecând tocmai de aici, ies la iveală familiarități și corespondențe cu alte texte. Ocolul interpretativ prin stratul genealogic conferă conceptelor lui Benjamin un caracter concret, plastic, eliberându-le surprinzătoare laturi și accente literare. Primele incursiuni în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
În plus, caracteristicile unei specii se schimbă în timp; unele care erau mai rare devin răspândite, și invers. Toți indivizii ce aparțin grupului care se împerechează și se reproduce fac parte dintr-o specie, chiar dacă ei posedă și caractere atipice. Genealogia și covarianța caracterelor nu coincid. Atunci când ele diferă, genealogia are prioritate. Cei care văd covarianța caracterelor drept esențială vor avea greutăți să includă indivizii retardați, pe cei bolnavi de afazie sau de dislexie în specia homo sapiens. Nici măcar limbajul artriculat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unele care erau mai rare devin răspândite, și invers. Toți indivizii ce aparțin grupului care se împerechează și se reproduce fac parte dintr-o specie, chiar dacă ei posedă și caractere atipice. Genealogia și covarianța caracterelor nu coincid. Atunci când ele diferă, genealogia are prioritate. Cei care văd covarianța caracterelor drept esențială vor avea greutăți să includă indivizii retardați, pe cei bolnavi de afazie sau de dislexie în specia homo sapiens. Nici măcar limbajul artriculat nu este comun tuturor membrilor speciei homo sapiens. „Deoarece
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Astfel, patru vechi familii cu originea în secolul al XVII-lea, Ciohodaru, Motăș, Tiron și Frimu se înrudesc. Revenim la Bârzești, unde trebuie să vedem cine era Anuța Banu Bulu Cum aminteam mai sus, Ioan Al. Frimu este autorul unei genealogii a familiei sale, în temeiul documentelor cunoscute și a amintirilor de familie. Aflăm că Anuța era fata lui Constantin Banu Bulubașa, care era fiul lui Neculai Banu Bulubașa, respectiv nepotul lui Vasile Banu Bulubașa, primul care a adăugat rangul „bulubașa
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
hotarnici, Nicolae Tiron este numit Nicolae Banul, care trebuie să fie numele său real. Va fi purtat și el, din pricini deocamdată neștiute, numele socrului sau poate al mamei. Dacă privim spița genealogică îndeaproape, observăm că Neculai Banu Bu din genealogia Frimuleștilor a trăit în aceeași vreme cu Neculai Tiron. Or, în acest caz, îl putem identifica pe acesta din urmă în persoana celui dintâi. Altfel spus, Neculai Tiron, vornic de poartă, nu poate fi decât Neculai Banu Bulubașa, care alături de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fete - Măndița, Paraschiva și Catinca. Nu vom insista asupra fiecăruia, ci doar vom da câteva repere. Așadar, Alecu a avut un singur fiu și patru fete. Fiul, Ion Al. Frimu, așa cum am menționat deja, este autorul scrisorilor în care descrie genealogia neamului său. Costachi Frimu s-a căsătorit cu Zamfira, fiica blănarului Dumitru Șărban din Huși, la 4 februarie 1868. Au avut, potrivit colecției de stare civilă cercetată, patru băieți și două fete; n-au supraviețuit toți. Unul dintre băieți, al
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
copiii au urmat studii superioare la Iași. Gheorghe Râșcanu a avut patru nepoți care, de asemenea, au absolvit studii superioare, din care trei, o fată și doi băieți, sunt în viață, așa cum se menționează în penultimul rând al acestei sumare genealogii. Nepoții, în prezent pensionari în vârstă de peste 60 de ani, locuiesc în Bacău, București și Iași. Ei sunt căsătoriți și au la rândul lor copii și nepoți. Elena Arteni, mama copiilor, s-a stins din viață în timpul primului război mondial
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Costache s-a căsătorit de două ori, a locuit un timp la Vaslui apoi, după a doua căsătorie, s-a stabilit în Moinești. A decedat pe la sfârștul anilor ’70. Are un fiu care locuiește cu familia în Moinești. a. Succintă genealogie a familiei lui Gheorghe Rășcanu Copiii lui Gh. Râșcanu au fost: Dudău Maria Filomela, născută la 24 iulie 1903 în comuna Ferești, decedată în 1979 la Piatra Neamț. A fost profesoară de istorie. Resler Maria, născută pe 28 august 1906 la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
știință care a explodat producînd această epocă a fierului planetară din zilele noastre. Cei mai înverșunați dușmani ai neamului omenesc au venit din Europa. Totalitarismul este o invenție de trei ori europeană. Însuși exterminaționismul nuclear, chiar dacă american la origine, are genealogie europeană; pacifistul european genial Albert Einstein este cel care a stăruit ca președintele Statelor Unite să fabrice prima bombă atomică. Astfel, produsele cele mai originale ale Europei s-au universalizat astăzi în sensul cel mai rău și în sensul cel mai
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
îndreptată în domeniul trecutului și inutilului. Inconformismul lui nu era numai teoretic ca la tatăl său, ci integral. Matei n-a fost numai un revoltat, ci și un învins; inactual, se refugiase în studii himerice, în heraldică, în miniatură, în genealogie, în tot ce-l putea îndepărta de ritmul prezentului. Încă de mult își crease un personagiu exterior și interior, izolat și singular; nu știu întrucît și-l studia, dar îl realizase definitiv. Închis în el, cu aerele zbîrlite ale unui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
refuz de ideile fundamentale puse în circulație de filosofii respectivi, idei care devin, treptat, locuri comune, parte integrantă dintr-o Weltanschauung colectivă. Din acest motiv, consider că este important sa prefațez analiza eului blakean prezentând diacronic evoluția ideii de "eu" (genealogia să), de la Descartes la idealismul german clasic. Făcând distincție între res cogitans (a caror principala calitate este reflecția) și res extensa (caracterizate de simplă extensie fizică, adică de ocuparea unui loc în spațiu), Descartes consideră că realitatea cogito-ului este mai
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
experimenteze realul nu din exteriorul, ci din interiorul existenței divine. Până acum, am încercat să evidențiez că ideea de "eu" nu este doar operanta, ci chiar indispensabilă în abordarea gândirii și a poeziei vizionare și că se poate trasă o genealogie a rafinării conceptului în cauză, de la Descartes la reprezentanții idealismului clasic german. Evoluția și rafinarea intelectuală a eului i-au permis lui Blake să imagineze comportamentul eului în viziune, care este convertit într-o autoritate înzestrata cu o facultate de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
deliverance of Individuals Evermore Amen" (E: 170). Esență lui Jerusalem este libertatea: "JERUSALEM IS NAMED LIBERTY AMONG THE SONS OF ALBION (subl. în text, n.m.)" (E:171)207. Versurile introductive la Chapter 2 reprezintă o tentativă de trasare a unei genealogii evident fanteziste, potrivit căreia britonii sunt descendenții direcți ai unor Avram, Eber, Sem și Noe, care, se presupune, sunt druizi. Eul creator mai susține și că toate fiintele umane sunt unite de o sursă spirituală comună, întrupata de Christos: "Ye
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dar, dată fiind importantă pe care el o dobândește în teoria poetica pe care am încercat s-o forjez, am căutat să-i aduc clarificări semantice satisfăcătoare. Distincțiile au fost importante la acest nivel. În primul rând, am trasat o genealogie a termenului, încheiate cu o serie de remarce privitoare la natură eului vizionar. Apoi, am făcut diferența între eul empiric (corespunzând, în mare măsură, celui epistemic) și eul creator, care, în ansamblu, alcătuiesc eul vizionar. Dihotomia anterioară este un ecou
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
evidențiază importantă relației spirituale dintre individul uman și Christos, care este metamorfozat într-un agent al salvării personale. 98 Cf. E: 33-45. 99 Discursul meu critic, axat asupra lui Blake, nu urmărește nici enumerarea scrupuloasa a viziunilor înregistrate, nici stabilirea genealogiei acestora. 100 Frye echivalează "viziunea" cu "forță creatoare a artistului" (1990, p. 25). 101 William Richey observa că teoria artistică a lui Blake este în continuă metamorfoza, trecând de la un primitivism neoclasic la o estetică inspirată de Biblie (1996, p.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
spre violență. Acești diferiți factori fac mai mult decît să asigure că "faptele" statistice privind violența sînt totdeauna și în mod necesar "fictive" (idee apreciată de criminologi), dar ei pun la îndoială afirmația lui Elias că societățile civilizate își uită genealogia și consideră propria lor civilitate drept naturală. *** Ideea poate fi prezentată și mai dur: toate formele cunoscute de societate civilă sînt infectate cu surse endogene de necivilitate, astfel încît se poate propune teza analitic-empirică potrivit căreia necivilitatea este o trăsătură
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]