3,912 matches
-
lucrare pe care ne propunem să o prezentăm în continuare. Autorul prezintă patru viziuni asupra științei și religiei: conflictul, independența, dialogul și integrarea, prin prisma cărora analizează o serie de teme importante, cum ar fi: creația, implicațiile fizicii cuantice, evoluția, genetica, neu-roștiința și natura umană, Dumnezeu și natura. Dar, mai întîi, el prezintă evoluția raporturilor dintre cele două mari căi de cunoaștere începînd din secolul al XVII-lea, cînd majoritatea fondatorilor revoluției științifice, în calitate de buni creștini, erau convinși că nu studiază
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în comparație cu preocupările pentru sănătate și pentru prelungirea vieții. Obiectiv vorbind 17, trupul este cel care se bucură de cele mai multe consultații și tratamente și nu încape nicio îndoială că, în viitor, această dinamică materialistă se va accelera grație posibilităților oferite de genetică. Faza III nu este hiperconsumatoristă decât în măsura în care este hipermaterialistă. Iată tot atâtea considerente care ne îndreptățesc să dăm spiralei nevoilor o interpretare destul de îndepărtată de cea propusă de către sociologiile diferenței. Bulimie a îngrijirilor medicale, neîncetate cereri de autonomie personală și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ca rezultat al unor conflicte interioare, inerente unei structuri dinamice contradictorii („Sine” și „Supra-Eu”, „Eros” și „Thanatos”), cât mai ales ca provenind din conflictele specifice între individul pulsional și exigențele mediului social. K. Horney, de pildă, criticând metapsihologia „instinctuală” și „genetică” a lui S. Freud, reclamă un mod dialectic de gândire și o abordare sociolaogică (în locul celei instinctuale-biologice, promovată de S. Freud). Cu toate acestea, K. Horney păstrează, în fapt, din psihanaliză „inconștientul” și „iraționalismul”, înlocuind doar pulsiunile libidinale și agresive
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
al acestui univers, probabilitatea ca așa ceva să se Întîmple este, practic, zero. La fel de aspru cu tentativele neodarwiniste de a demonstra evoluția cu ajutorul morfologiei, Thompson a fost marginalizat de o comunitate științifică ce l-a crezut răzbunat pe Darwin datorită progresului geneticii. Și totuși, Thompson nu a negat, fără Îndoială, ereditatea. A scris că ereditatea este „unul din factorii majori În biologie”, „un lucru de mare importanță precum și un lucru misterios”17, implicînd astfel că punctul de vedere neodarwinist asupra eredității ar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
bază; boală; breaslă; brînză; bunic; bunică; bunici; carte; ceartă; ciupercă; clon; complicat; comunitate; copii; credincios; cultură; cumnat; cunoaște; cunoscut; cuprins; curiozitate; curte; dac; dator; depărtat; deștept; dezamăgire; distracție; dragi; dus; dușman; dușmani; elegant; etnie; familie, etnie; frați; de fraieri; frăție; genetică; gingașă; hoție; imagine; infinit; interes; împreună; încredere; îndepărtat; lalea; laolaltă; legătură; liniște; lucru; lume; mamaia; mîndru; al meu; muscă; nație; naționalitate; neamuri; necaz; neînțelegător; nepoată; nimic; numeros; nuntă; oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat; pașnic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unei articulații (adesea degetul mare de la picior), însoțită de roșeață, umflare și febră. Nivelul acidului uric din sânge poate fi mărit de consumul prea multor alimente bogate în purine, de problemele renale și de anumite medicamente. Afecțiunea poate fi și genetică. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă o articulație se umflă brusc și devine dureroasă. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Când aveți o criză de gută, odihniți-vă și țineți sprijinit membrul suferind ridicat pe ceva. Țineți pe
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
cu cercetările în domeniu ale Renașterii și continuând cu invențiile tehnologice ale modernității (dezvoltări care contribuie la fenomenul de industrializare a ființeiă, mecanologia pune stăpânire pe medicină și implicit pe obiectul de practicare a acesteia, organismul. Utilizarea tehnologiilor digitale ale geneticii și ale medicinii continuă astăzi dorința umană de explorare viscerală și de disecare anatomică, de căutare și de vizualizare a adevărurilor situate dincolo de suprafața corpului sau de superficialitatea pielii. Astfel, imaginile medicale numerice care relevă interiorul trupului, inclusiv interiorul pântecului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtuală se confruntă în mod imanent cu noi forme de întrupare în cyberspațiu și/sau în realitatea virtuală, mijlocite de juxtapunerea dintre medicină și cibernetică. Scrierile transumaniștilor (vezi capitolul al treileaă ilustrează în cel mai mare grad relaționarea dintre medicină, genetică și informatică (vezi de pildă Stock, 2002Ă prin posibilitatea modificării genelor copiilor înainte ca aceștia să se nască și a eliminării cauzelor genetice care provoacă apariția bolilor. Atât înainte de naștere, cât și după moartea ființei umane, se poate interveni în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trup, Visible Human Project concretizează dezideratul opus al „cărnii” computaționale și al reînvierii corpului, mai degrabă decât resuscitarea sau conservarea minții umane. Alături de tehnoștiințele ingineriei genetice, clonarea constituie o altă ilustrare a orizonturilor extreme la care a ajuns medicina și genetica în contextul dezvoltării tehnologice. Reproducerea clonată reprezintă în momentul de față o realizare tehnologică aplicată în rândul animalelor (vezi în special exemplul celebru al oii Dolly, care a supraviețuit din 1996 în 2003, fiind primul mamifer clonat din celula unui
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de altă parte catastrofic. În perspectiva sa, identitatea de la interfața computerului este una reciclată și accelerată până la dispariția simțului de sine, al istoriei și al sensului. Internetul este considerat a transforma traficul uman în risipă sau în reziduu, pe când tehnologiile geneticii implementează sfârșitul umanului și al umanității într-un soi de supraviețuire artificială în cadrul căreia nici începutul, nici sfârșitul nu mai sunt posibile. Toate acestea sunt socotite a se desfășura în numele perfecționării, al extenuării tuturor posibilităților și al depășirii limitelor (vezi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
internațională raeliană împărtășește convingeri în existența extraterestră, pornind de la povestea întâlnirii lui Rael cu un obiect zburător neidentificat și cu un extraterestru care i-a dezvăluit „taina” creării oamenilor: în laboratoare de către locuitori ai altei planete care stăpânesc misterele științei geneticii și ale biologiei celulare. Probabil gurul a citit lucrări ale transumaniștilor și a fost „inspirat” în calitatea sa de profet, având în vedere remarcabila asemănare dintre discursul științific transuman și propovăduirile sectei raeliene! La fel cum în crezul religios raelian
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a biotehnologiilor în artă, pentru ca, în al doilea rând, să ajungă la o regândire a artei cu ajutorul conceptelor ideologice și etice. Interfațând între istoria naturală și știință, arta bioelectronică (vezi și Punt, 2000Ă pe care o practică Eduardo Kac alătură genetica și estetica în moduri care stârnesc controverse etice și care radicalizează posibilitatea de intervenție a umanului în cadrul ambientului viu. Eduardo Kac împinge la limită direcția artei digital-genetice prin lucrările sale transgenice. Profesorul de artă și tehnologie de la School of Art
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
School of Art Institute din Chicago și, simultan, cercetătorul de la Centre for Advance Inquiry in Interactive Arts din Universitatea din Wales este creatorul manifestului „Transgenic Art” (1998Ă și al numeroaselor proiecte interactive virtuale care se inspiră din știința actuală a geneticii. Artistul este ilustrativ pentru radicalizarea artei algoritmice nu doar în sensul că instalațiile și lucrările sale, în special cele transgenice, reprezintă un exemplu al mutațiilor estetice contemporane (algoritmic-evolutive și digital-interacționaleă, ci și pentru implicațiile ontologice, sociale și etice ale acestora
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trebuie să ne facă conștienți de ceea ce rămâne în mod ferm dincolo de raza noastră de întindere vizuală, dar care totuși ne afectează în mod direct (Kac, 1998, onlineă. Pentru a aplica acest deziderat artistic, robotica și rețeaua Internetului, dar și genetica și ingineria sunt aduse la un numitor comun cu scopul de a sublinia poziția fluidă și mutantă a subiectului într-o lume postumană. De pildă, în instalațiile teleprezenței/teleacțiunii și ale transgenezei, artistul intervine în procesul genetic sau în cel
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reale în bacterii, mulțumită teleprezenței, și intervenții în structura ADN a acestora. Biologia și tehnologia informațională a Internetului, arta și etica, toate acestea se întrepătrund pentru a răspunde aceleiași dileme actuale: posibilitatea algoritmizării proceselor biologice, posibilitate care legitimează analogia dintre genetica corpului și cibernetică. Opera de artă transgenică, precum „KFP Bunny” (2000Ă, chestionează noțiunile interactivității informaționale, ale eticii și ale biologiei în contextul tehnoartistic al rețelei Internet, hibridizând privitorul sau participantul uman cu interfața digitală. Creaturile artistului pot fi considerate „ființe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aceasta, în cadrul aceluiași „personaj”-mutant, care, precum ființele vieții artificiale (vezi primul capitolă, trăiește în scop vizual autoreferențial. Pe de altă parte, nefiind doar reprezentări optice, ci creaturi în carne și oase, astfel de personaje-imagine sunt simulări ale intersecției dintre genetică și artă. Opera de artă este ființa vie, transmutată genetic și conotată estetic-ideologic. De pildă, iepurele fluorescent este o vietate intermediind între real și imaginar, între tehnică și artă, între subiect/obiect și imagine, chestionând în termeni ontologici și epistemologici
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
serie de fotografii și desene realizate la scară mare, iar în 2003 în „Le Lapin Unique”, o instalație publică de la Le Lieu Unique din Nantes, Franța. Imaginea-organism propusă îmbină arta în dimensiunea de reprezentare/ simulare a unui animal „himeric”, știința geneticii prin transformarea genetică și transplantul de gene și elementul social-cultural prin responsabilitatea pentru noua creatură. Artisticul și științificul, naturalul și culturalul-socialul, biologicul și tehnologicul, organicul și artificialul, toate aceste modele dihotomice sunt unificate pentru rediscutarea noțiunilor obișnuite, simultan biologice și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
posibilității științifice de combinare a speciilor. Artistul atrage atenția asupra faptului că, în contextul tehnoștiinței, omul poate deveni nu doar cyborg prin implanturi și proteze electronice sau avatar prin intermediul reprezentărilor computaționale de la interfață, ci și o creatură transgenică prin dezvoltările geneticii, un organism care poate avea material genetic străin în propriul corp. Prin urmare, intervenția asupra viului înseamnă, în arta transgenică, hibridarea ființelor, mai degrabă decât melanjul imaginilor. În acest context ontologico-științific, arta transgenică este legitimată să exprime spiritul tehnocultural al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și-a programat voluntar sinuciderea asistată de computer: „Exemplu clinic al noii virtualizări a acțiunii sau teleacțiunea electronică șterge, simultan cu responsabilitatea savantului, culpabilitatea pacientului” (Virilio, 1998, p. 15Ă. Eseistul observă de asemenea că, în cadrul performanțelor-limită din domeniile roboticii și geneticii actuale, se ajunge la un punct maxim de „extremism postștiintific” deoarece prin „știința excesului”, conceptul însuși de știință este ambiguizat: știința-limită sau limita-științei este știința extremei, cibernetica, echivalată cu riscul dispariției științei înseși și cu „vertijul accelerării realității” (Virilio, 1998Ă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pot evolua în direcții necunoscute și imprevizibile. Un alt domeniu, ingineria genetică oferă promisiuni atât în crearea de noi plante, animale sau recolte, în vindecare și în extinderea calității și a ciclului vieții, cât și în clonare și în modificarea geneticii embrionilor umani. Dacă umanul protezat sau interfațat în ipostazele cyborgului sau avatarului poate fi considerat o încercare de autodepășire, umanul transgenic are codul genetic manipulat până la limita sfidării proceselor evolutive darwiniene. În fine, nanotehnologia se angajează în augmentarea sistemului imunitar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
copiii încă nenăscuți de boli, să-i ajute să trăiască mai mult și să fie dotați cu talente și abilități sporite, începând cu „cele mai bune” gene. Se prevede chiar posibilitatea formării a două noi clase sociale, „naturalii” și „îmbogățiții genetici” (Silver, 1997Ă, aceștia din urmă având gene sintetice și dominând toate compartimentele vieții. De la fertilizarea in vitro care este operabilă în zilele noastre sau de la realizarea hărții genomice a omului (vezi în primul capitol Human Genome Projectă, până la manipularea embrionilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
proporțională sau relativă. 1 cun = lungimea degetului mare al pacientului. Segmentele corpului sunt divizate în numere variabile de cun Marile principii de bază Elemente de embriologie Ca orice ființă vie, corpul uman este construit după o schemă universală numită, în genetică, ADN. Medicina chineză exprimă această schemă în termen de forțe potențiale. Aceste forțe potențiale sunt: • energia speciei: Yuan Qi; • energia ancestrală: Zong Qi; • energia părinților: Jing Qi. Combinarea celor trei constituie capitalul energetic înnăscut al individului. Acest capital este stocat
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
ne apropiem de idealul medicilor din civilizațiile orientale antice care observaseră deja necesitatea imperioasă de a trăi în acord cu planeta noastră, cu sine și cu ceilalți. Medicina mileniului trei este pe cale de a se naște grație suportului puternic al geneticii și va fi energetică sau nu va fi deloc. Ea se va axa pe prevenirea suferinței și a bolilor și va avea misiunea de a reechilibra, adică de a îndrepta dizarmoniile resimțite de bolnav față de el însuși și de mediul
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
cultură relativistă", cunoștințele multidisciplinare, teoria mulțimilor, evoluția speciilor, sociologia grupurilor. Alte întrebări îi preocupau pe participanții cu o mai mare aplecare spre politică: ce însemna selecția socială, selecția pe baza legilor pieței? Aminteam, de asemenea, importanța noți-unii de responsabilitate, a geneticii și a eugenismului, a ecologiei, a interogațiilor despre agresivitate și, bineînțeles, despre felurile de a adopta o decizie politică. Termenul de autoreglare, cuvînt-cheie pentru majoritatea participanților, a fost utilizat de multe ori. Pe de altă parte, și unii și alții
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dintîi sînt Jacques Monod, Laborit, Atlan și cîțiva tehnocrați. În pofida cîtorva avertizări scrise, punctul lor de vedere a triumfat. Mă declar învins, n-aș fi crezut că va renaște într-o zi cearta dintre preformare și epigeneză prin îmbinarea dintre genetică și pro-gramarea informatică. Mulți dintre noi nefiind conștienți de importanța mizei, n-am adoptat nici o poziție (...). Asta a condus la multe ambiguități în grupul nostru. Sînt dezamăgit, de asemenea, deoarece am asistat la dezvoltarea unei adevărate pervertiri, nu a logicii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]