675 matches
-
și 1690, acestei idei i s-a dat consistența unei veritabile retorici, cu indicații precise asupra resurselor limbii capabile de literatură și asupra modurilor în care ele pot fi angajate în producția operelor. În condițiile în care multe dintre doctrinele genialității sunt aluzive sau imprecise în privința tehnicilor pe care le presupun, această "retorizare" e o ocazie rară de a înțelege felul în care funcționează o strategie de elaborare ca literatură a unor practici spontane ale limbajului 18. 1.3.1. "Geniul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai există o mitologie care să organizeze acest raport masiv al literaturii cu realitatea? Ce se întâmplă cu toate resursele angajate de geniu - populație, societate, instituții, spații simbolice - în absența unei structuri de referențiere? Avea să fie ultima cultură a genialității care oferea indicații concrete referitoare la instanțele capabile să producă limba și literatura. Când Herder vrea să vorbească despre geniul unui popor reflectat în practicile sale lingvistice inventează situații și personaje fictive. Tratatul asupra originii limbilor abundă în asemenea construcții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-se pe un asemenea dispozitiv, să îi identifice pe actorii jocului literar. Asta nu înseamnă că dintr-o dată ceea ce face obiectul unei vaste mitologii în cultura franceză devine neimportant sau facultativ în culturile micilor literaturi naționale; ci doar că strategiile genialității vor funcționa de aici înainte orbește, fără o "hartă" care să repereze resursele prin care societatea se angajează în producția de literatură. 1.3.2. Geniul național (Volksgeist) și poetica poeziei Geniul limbii franceze a devenit în secolul al XVIII
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatură, așa cum făcuse și literatura franceză cu trei secole mai devreme, trebuiau să recurgă tot la o politică a resurselor spontane. Geniul era și pentru ei soluția firească. Aveau însă neșansa ca marea literatură să își fi constituit din politica genialității un mit legitimant; ceea ce trebuia să fie o înfruntare între "bogați" și "săraci" a opus în realitate două strategii ale sărăciei. "Geniul" micilor literaturi naționale a fost conceput împotriva "geniului francez", ca o articulare polemică a aceluiași tip de politică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Geniul" micilor literaturi naționale a fost conceput împotriva "geniului francez", ca o articulare polemică a aceluiași tip de politică 28. Gesturile care au constituit noul program naționalist au fost făcute "în oglindă", ca răspunsuri simetrice la componentele proiectului francez al genialității. Herder, cel care a lansat în 1774 Volksgeist, sintagma de recunoaștere a micilor culturi revoluționare, a intrat în contact cu problematica savantă a genialității încă din 1757. Pentru Herder, francezii sunt "maimuțele geniului"29, adică simpli simulatori ai unei tehnici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noul program naționalist au fost făcute "în oglindă", ca răspunsuri simetrice la componentele proiectului francez al genialității. Herder, cel care a lansat în 1774 Volksgeist, sintagma de recunoaștere a micilor culturi revoluționare, a intrat în contact cu problematica savantă a genialității încă din 1757. Pentru Herder, francezii sunt "maimuțele geniului"29, adică simpli simulatori ai unei tehnici a spontaneității. Iar numeroasele lui scrieri abundă în referințe directe sau aluzive la elementele care definesc geniul francez al limbii. Evocă - desigur, ca reper
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de literatură: "Poeții francezi târzii nu se pot pierde în înălțimi, fiindcă primii inventatori ai limbii lor nu au zburat niciodată: limba lor e în întregul ei o proză a sănătoasei rațiuni"31. În punctul de articulare a celor două "genialități" s-au petrecut câteva mutații semnificative. Primul efect a fost dispariția "mitologiei". Nu a existat un mit al geniului limbii/ literaturii germane în contrapondere la figura consacrată a geniului francez. Conceptul herderian a fost de la început o construcție plurală, distribuită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al geniului limbii/ literaturii germane în contrapondere la figura consacrată a geniului francez. Conceptul herderian a fost de la început o construcție plurală, distribuită între mai multe culturi cu destine paralele, care nu erau menite să asume un proiect comun al genialității. În plus, mitologizarea geniului francez a fost strâns legată de "mistica regală", adică de imaginea publică a unei puteri politice. Or, micile culturi naționale împărțite între mai multe forme de guvernământ, aflate în cadrul unor procese de coagulare statală și traversând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al puterii politice. Ceea ce se pierde astfel e o perspectivă unitară asupra a ceea ce constituie cultura geniului. În absența unui mit, va deveni greu de perceput raportul dintre practicile de producție și apreciere a literaturii, instituțiile sociale și discursurile despre genialitate: spre deosebire de geniul francez, geniul literaturilor naționale nu federează resursele pe care le presupune. În al doilea rând, la întâlnirea celor două modele ale genialității s-a deplasat spațiul de referință al limbii, "funcția" la care trimit practicile spontane. Geniul francez
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de perceput raportul dintre practicile de producție și apreciere a literaturii, instituțiile sociale și discursurile despre genialitate: spre deosebire de geniul francez, geniul literaturilor naționale nu federează resursele pe care le presupune. În al doilea rând, la întâlnirea celor două modele ale genialității s-a deplasat spațiul de referință al limbii, "funcția" la care trimit practicile spontane. Geniul francez era orientat de valorile sociabilității, de idealul comunicării reușite și al schimbului fericit de idei; prin contrast, geniul micilor culturi naționale s-a situat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e faptul că modelul francez a "consumat" o valență importantă a limbajului, funcția comunicativă, care e și modalitatea sa cea mai productivă - pentru că în bavardaj se ilustrează cel mai bine creativitatea spontană de forme și de idei. Noua cultură a genialității a fost silită să excludă din sfera resurselor literare formele sociale ale practicilor lingvistice (conversația, pălăvrăgeala, chiar și înțelegerea) și ocaziile lor de exercitare (întâlnirea, centralitatea, capitala), asumând în același timp o anchetă mai vastă și mai vagă, orientată spre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geniul limbii franceze. Viitoarele culturi minore dețineau astfel nu numai un set de justificări și de legitimări, ci și un ghid practic de a folosi resursele primare ale limbii. Faptul că după modelul culturii germane au înflorit în toată Europa "genialitățile" s-a datorat nu numai forței de seducție a unei ideologii, ci și identificării unei noi "fabrici de literatură", a unei modalități clare, diferențiate și ușor de aplicat prin care limba putea fi chemată să participe la producția de literatură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
baza efortului lor reflexiv stă atenția particulară acordată problemelor limbii în societățile naționale emergente. Ceea ce trebuie adăugat e faptul că în toate aceste culturi ideologia chemată să gestioneze disponibilitățile creatoare ale limbajului și să circumscrie strategiile spontaneității era tocmai mitologia genialității. În figura fondatoare a geniului național apărea mai întâi acel raport singular cu limbajul care avea să constituie în secolul al XX-lea unul dintre pilonii teoretizării literaturii. Poate că "demonul teoriei" despre care vorbea Antoine Compagnon era de fapt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
abandonează sunt explicațiile lui narative, care raportează tehnica repetiției la instituția familiei și la gesturile intimității. "Nu mă interesează ce justifică paralelismele pe care le observ în poezie", avea să îi mărturisească lui K. Pomorska. Dacă teoria absoarbe teme ale genialității o face în măsura în care poate să separe tehnicile limbii și ale literaturii de instituțiile sociale. Cumva, teoria se bazează pe posibilitatea de a izola paralelismul de contextele lui, de a-l proiecta ca o figură pură a productivității limbii. Paradoxal, tocmai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limbii. Paradoxal, tocmai minusul "geniului național", absența unei mitologii care să stabilească raportul dintre practicile cotidiene și formele literare, îl face atât de adecvat pentru teorie. Această observație mă face să mă întreb dacă nu cumva cele două modele ale genialității, "geniul limbilor naționale" și "geniul limbii franceze", întrețin relații distincte cu reflecția teoretică. Există un foarte interesant studiu de imaginar lingvistic al lui Gilles Philippe care urmărește supraviețuirea unor teme ale geniului francez al limbii în secolul al XX-lea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale unui "moment semiotic" în textele lui Roland Barthes, sau, mai exact, odată cu primele semne ale unei viziuni teoretice asupra literaturii; altfel spus, geniul limbii franceze funcționează complementar și alternativ cu practicile teoretice. Putem trage concluzia că nu toate culturile genialității stabilesc o relație privilegiată cu teoria. Dar și că, în mod curios, secolul XX a fost disputat de cele două modele istorice ale genialității, că o polemică din zorii modernității s-a reactualizat foarte aproape de noi -, și că există forme
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limbii franceze funcționează complementar și alternativ cu practicile teoretice. Putem trage concluzia că nu toate culturile genialității stabilesc o relație privilegiată cu teoria. Dar și că, în mod curios, secolul XX a fost disputat de cele două modele istorice ale genialității, că o polemică din zorii modernității s-a reactualizat foarte aproape de noi -, și că există forme recente de apreciere ale literaturii prin care geniile literaturilor naționale și-au supraviețuit. * * * Ceea ce aș reține e vitalitatea practicilor legate de ideea de geniu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aceea a distribuției difuze, comune și accesibile a literaturii. Geniul ne ajută să înțelegem în ce fel operele pot fi făcute de oricine, și din orice materie. 1.4. Sărăcie și literatură Dacă ar fi să rezum, aș spune că genialitatea e o tehnică de a face literatură din nimic. Dar ce sens are nimicul în materie de literatură? Un om care nu are nimic înseamnă pentru noi două lucruri: pe de-o parte, el este cel care nu are cont
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
exprime prin cifre un cont bancar, ci un mod diferit în care realitatea i se oferă, o mobilare neobișnuită a spațiului de viață. Prin această abordare diferită a sărăciei în funcție de ceea ce are și ceea ce face putem înțelege perspectiva singulară a genialității. Spre deosebire de alte metode care vizează deficitul în literatură (sociologia câmpului internațional al literaturii, perspectiva sistemică asupra literaturii mondiale, economia literară), cultura geniului nu implică doar o privire asupra distribuției relative a instituțiilor, o măsurare geografică sau cantitativă a ceea ce o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al literaturii, perspectiva sistemică asupra literaturii mondiale, economia literară), cultura geniului nu implică doar o privire asupra distribuției relative a instituțiilor, o măsurare geografică sau cantitativă a ceea ce o literatură deține: nu e o evaluare contabilă a penuriei. Din perspectiva genialității, sărăcia e în primul rând un mod al productivității, un stil al fabricării, o manieră caracteristică de a deturna resurse de la scopul lor pentru a face din ele literatură. La finalul unui eseu recent, Peuples exposés, peuples figurés, istoricul de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
coreleze mitologia unui loc comun, realitatea unei societăți și agenda unei literaturi emergente e complex și dificil de abordat. El cere o reflecție asupra cadrului de observare a materiei și câteva precizări de "metodă", referitoare la alegerea figurilor relevante ale genialității. 1.6. Despre metoda acestei cărți Într-o monografie recentă, Genius in France: an Idea and its Uses71, găsim o propunere de reorientare a obiectivelor și mijloacelor reflecției despre geniu. Autoarea, Ann Jefferson, a organizat din 2011 mai multe colocvii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
contribuțiilor mai multor culturi de-a lungul secolelor și dinamizată în funcție de o logică internă (diferența dintre genius și ingenium în antichitate, distincția dintre geniu și talent în secolul al XVIII-lea etc.). A fost direcția principală de reflecție în marginea genialității pe parcursul ultimei jumătăți de secol. Chiar și o cercetare recentă, cum e aceea a lui Darrin McMahon, Divine Fury: A History of Genius 74, propune un parcurs cu multiple repere în cadrul universal al culturii occidentale: de la ideea de geniu în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tratează geniul în mai multe contexte disciplinare, urmărind constrângerile sau regulile specifice de utilizare. Deplasarea dinspre "ideea de geniu" spre utilizarea sa înlocuiește dimensiunea semantică, cu ceea ce Michel Foucault ar fi numit dimensiunea "sintactică": modul de articulare a propozițiilor despre genialitate, posibilitatea de a spune ceva în limitele unui domeniu și în cadrul unei anume serii generice. Cartea se împarte astfel în capitole nu în funcție de autori, ci în funcție de disciplinele/ genurile discursive care articulează genialitatea: geniul văzut din perspectivă clinică, geniul precoce al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dimensiunea "sintactică": modul de articulare a propozițiilor despre genialitate, posibilitatea de a spune ceva în limitele unui domeniu și în cadrul unei anume serii generice. Cartea se împarte astfel în capitole nu în funcție de autori, ci în funcție de disciplinele/ genurile discursive care articulează genialitatea: geniul văzut din perspectivă clinică, geniul precoce al copiilor-minune, geniul în asociere cu figurile feminității etc. Cel mai bine vedem metoda lui Ann Jefferson în tratarea problemei copiilor-geniali, pentru care folosește literatura pentru copii, psihologia experimentală și presa populară 76
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
copiilor-minune, geniul în asociere cu figurile feminității etc. Cel mai bine vedem metoda lui Ann Jefferson în tratarea problemei copiilor-geniali, pentru care folosește literatura pentru copii, psihologia experimentală și presa populară 76, adică mai multe codificări discursive care configurează reprezentările genialității într-un câmp de preocupări. Ceea ce are în vedere e constituirea unei practici "industriale" de producție și circulare a unui imaginar al genialității. E o ilustrare de serie mare, în care nu autorii contează, ci vehicularea unor reprezentări specifice în interiorul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]