KorAP: Find »[drukola/base=genic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...92 >

2,287 matches

Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482

veritabile dileme centrale a imunogeneticii: cum poate un genom să codifice un set de proteine în care orice catenă polipeptidică individuală trebuie să aibă doar o regiune constantă (C) codificată doar de una dintre cele aproximativ zece posibile asemenea segmente genice și o singură regiune variabilă codificată de doar una dintre cele câteva sute posibile segmente genice pentru regiunea variabilă (V) a catenelor imunoglobulinice ? S-a ajuns la concluzia că în cazul organizării informației genetice operative pentru sistemul imunitar, „gena” înseamnă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
care orice catenă polipeptidică individuală trebuie să aibă doar o regiune constantă (C) codificată doar de una dintre cele aproximativ zece posibile asemenea segmente genice și o singură regiune variabilă codificată de doar una dintre cele câteva sute posibile segmente genice pentru regiunea variabilă (V) a catenelor imunoglobulinice ? S-a ajuns la concluzia că în cazul organizării informației genetice operative pentru sistemul imunitar, „gena” înseamnă de fapt o secvență de ADN, care codifică doar o anumită parte a catenei polipeptidice imunoglobulinice

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
formularea: „o genă - o catenă polipeptidică”, aplicându-se mai curând formularea „două gene» - o catenă polipeptidică”. Pentru a nu se crea confuzie, s-a convenit că în analiza organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor să se folosească noțiunea de „ segmente genice” pentru secvențele din ADN deținătoare de informație genetică și utilizate în edificarea unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Există sute de asemenea segmente genice deținătoare de informație genetică pentru regiunea variabilă a catenelor imunoglobulinice, desemnate segmente genice VL

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
în analiza organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor să se folosească noțiunea de „ segmente genice” pentru secvențele din ADN deținătoare de informație genetică și utilizate în edificarea unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Există sute de asemenea segmente genice deținătoare de informație genetică pentru regiunea variabilă a catenelor imunoglobulinice, desemnate segmente genice VL, respectiv VH, pe când, pentru regiunea constantă (C) a acestora, numărul de segmente genice este mult mai mic, variind între 1 și 10 și au fost desemnate

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
segmente genice” pentru secvențele din ADN deținătoare de informație genetică și utilizate în edificarea unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Există sute de asemenea segmente genice deținătoare de informație genetică pentru regiunea variabilă a catenelor imunoglobulinice, desemnate segmente genice VL, respectiv VH, pe când, pentru regiunea constantă (C) a acestora, numărul de segmente genice este mult mai mic, variind între 1 și 10 și au fost desemnate segmente genice CL, respectiv CH. Regiunea constantă a catenei grele are funcție efectoare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Există sute de asemenea segmente genice deținătoare de informație genetică pentru regiunea variabilă a catenelor imunoglobulinice, desemnate segmente genice VL, respectiv VH, pe când, pentru regiunea constantă (C) a acestora, numărul de segmente genice este mult mai mic, variind între 1 și 10 și au fost desemnate segmente genice CL, respectiv CH. Regiunea constantă a catenei grele are funcție efectoare și numărul mic de segmente genice pentru regiunea constantă a moleculelor cu funcții fixe

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
de informație genetică pentru regiunea variabilă a catenelor imunoglobulinice, desemnate segmente genice VL, respectiv VH, pe când, pentru regiunea constantă (C) a acestora, numărul de segmente genice este mult mai mic, variind între 1 și 10 și au fost desemnate segmente genice CL, respectiv CH. Regiunea constantă a catenei grele are funcție efectoare și numărul mic de segmente genice pentru regiunea constantă a moleculelor cu funcții fixe se explică prin faptul că asemenea segmente genice au fost relativ conservate în cursul evoluției

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
regiunea constantă (C) a acestora, numărul de segmente genice este mult mai mic, variind între 1 și 10 și au fost desemnate segmente genice CL, respectiv CH. Regiunea constantă a catenei grele are funcție efectoare și numărul mic de segmente genice pentru regiunea constantă a moleculelor cu funcții fixe se explică prin faptul că asemenea segmente genice au fost relativ conservate în cursul evoluției. Pe de altă parte, numărul mare de segmente genice V explică marea diversitate a imunoglobulinelor, dar, nu

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
și 10 și au fost desemnate segmente genice CL, respectiv CH. Regiunea constantă a catenei grele are funcție efectoare și numărul mic de segmente genice pentru regiunea constantă a moleculelor cu funcții fixe se explică prin faptul că asemenea segmente genice au fost relativ conservate în cursul evoluției. Pe de altă parte, numărul mare de segmente genice V explică marea diversitate a imunoglobulinelor, dar, nu toată această diversitate este în mod primar codificată de genom, ci o parte din ea este

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
are funcție efectoare și numărul mic de segmente genice pentru regiunea constantă a moleculelor cu funcții fixe se explică prin faptul că asemenea segmente genice au fost relativ conservate în cursul evoluției. Pe de altă parte, numărul mare de segmente genice V explică marea diversitate a imunoglobulinelor, dar, nu toată această diversitate este în mod primar codificată de genom, ci o parte din ea este rezultatul modificărilor de secvență (mutație somatică) ce pot apărea în însuși procesul de construcție a unei

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
de genom, ci o parte din ea este rezultatul modificărilor de secvență (mutație somatică) ce pot apărea în însuși procesul de construcție a unei gene unice, funcționale în sinteza unei catene imunoglobulinice integrale, realizată prin asocierea (recombinare somatică) de segmente genice pentru regiunea variabilă și de segmente genice pentru regiunea constantă. Un organism de mamifer produce 106-108 molecule diferite de imunoglobuline. Cum fiecare moleculă Ig are un anumit tip de catenă L și un anumit tip de catenă H, teoretic sunt

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
este rezultatul modificărilor de secvență (mutație somatică) ce pot apărea în însuși procesul de construcție a unei gene unice, funcționale în sinteza unei catene imunoglobulinice integrale, realizată prin asocierea (recombinare somatică) de segmente genice pentru regiunea variabilă și de segmente genice pentru regiunea constantă. Un organism de mamifer produce 106-108 molecule diferite de imunoglobuline. Cum fiecare moleculă Ig are un anumit tip de catenă L și un anumit tip de catenă H, teoretic sunt necesare 103 - 104 tipuri diferite de catene

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
circa 35 000 gene distincte, dintre care doar câteva au semnificație imunologică. Astfel, a trebuit să fie identificate alte surse ale enormei diversificări a informației genetice responsabile de realizarea răspunsului imun. Elementul primar care asigură variabilitatea imunoglobulinelor este existența segmentelor genice multiple pentru regiunea variabilă (de ordinul sutelor) și chiar pentru regiunea constantă (între 1 și 10), dar și pentru alte sectoare ale catenei polipeptidice imunoglobulinice. Rearanjarea acestor segmente genice prin permutări în cadrul mecanismelor de rearanjare, funcționale în procesul de maturație

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
răspunsului imun. Elementul primar care asigură variabilitatea imunoglobulinelor este existența segmentelor genice multiple pentru regiunea variabilă (de ordinul sutelor) și chiar pentru regiunea constantă (între 1 și 10), dar și pentru alte sectoare ale catenei polipeptidice imunoglobulinice. Rearanjarea acestor segmente genice prin permutări în cadrul mecanismelor de rearanjare, funcționale în procesul de maturație a limfocitului, aduce plusul de variabilitate pentru catenele imunoglobulinice. Rearanjarea de segmente genice imunoglobulinice este realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
între 1 și 10), dar și pentru alte sectoare ale catenei polipeptidice imunoglobulinice. Rearanjarea acestor segmente genice prin permutări în cadrul mecanismelor de rearanjare, funcționale în procesul de maturație a limfocitului, aduce plusul de variabilitate pentru catenele imunoglobulinice. Rearanjarea de segmente genice imunoglobulinice este realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și, respectiv, a receptorilor de antigene din celulele T. Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică din crossing-over-ul mitotic

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică din crossing-over-ul mitotic, în care sinapsa cromozomilor omologi este o condiție „sine-qua-non” a procesului, având loc schimb reciproc de segmente omoloage de cromozomi. În cadrul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice care are loc în geneza unei gene integrale,funcționale în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice complete, nu se realizează schimb reciproc de segmente corespondente ale cromozomilor omologi, ci are loc o asociere de segmente neomoloage ale unuia și aceluiași

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
schimb reciproc de segmente corespondente ale cromozomilor omologi, ci are loc o asociere de segmente neomoloage ale unuia și aceluiași cromozom, cu asigurarea continuității covalente a unui anumit segment V cu un segment J-C și eliminarea, prin deleție a segmentelor genice interpuse. Din această cauză, considerăm că este nepotrivită utilizarea termenului de recombinare somatică pentru ansamblul de evenimente care conduc la geneza unei gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinelor. Mai corect ar fi să se utilizeze termenul de combinare sau de rearanjare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
această cauză, considerăm că este nepotrivită utilizarea termenului de recombinare somatică pentru ansamblul de evenimente care conduc la geneza unei gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinelor. Mai corect ar fi să se utilizeze termenul de combinare sau de rearanjare de segmente genice imuno-globulinice. Este un caz de rearanjament de segmente genice ale unuia și aceluiași cromozom pentru care este justificat termenul de recombinare genetică intracromozomală sau, mai corect, rearanjament genic intracromozomal, fiziologic, adică normal. În cadrul acestui proces are loc eliminarea unor nucleotide

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
recombinare somatică pentru ansamblul de evenimente care conduc la geneza unei gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinelor. Mai corect ar fi să se utilizeze termenul de combinare sau de rearanjare de segmente genice imuno-globulinice. Este un caz de rearanjament de segmente genice ale unuia și aceluiași cromozom pentru care este justificat termenul de recombinare genetică intracromozomală sau, mai corect, rearanjament genic intracromozomal, fiziologic, adică normal. În cadrul acestui proces are loc eliminarea unor nucleotide din duplexul ADN sau adiția unor nucleotide, ceea ce reprezintă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
fi să se utilizeze termenul de combinare sau de rearanjare de segmente genice imuno-globulinice. Este un caz de rearanjament de segmente genice ale unuia și aceluiași cromozom pentru care este justificat termenul de recombinare genetică intracromozomală sau, mai corect, rearanjament genic intracromozomal, fiziologic, adică normal. În cadrul acestui proces are loc eliminarea unor nucleotide din duplexul ADN sau adiția unor nucleotide, ceea ce reprezintă în sine deleții, respectiv adiții, adică procese mutaționale. Acesta este un argument suplimentar pentru evitarea utilizării termenului de recombinare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
acestui ADN cu obținerea unei cantități suficient de mari de gene codificatoare de catene L, atât din limfocite embrionare, cât și din celule de mielom, producătoare de imunoglobulină de un sigur tip (anticorp monoclonal). Existența mecanismului de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice a fost dovedită experimental de Hozumi și Tonegawa (1976). Protocolul acestei experiențe este prezentat în figura 3.2. În cadrul acestui experiment s-a extras ADN din limfocite embrionare normale de șoarece, în care dispunerea segmentelor genice imunoglobuli-nice este similară

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
rearanjament de segmente genice imunoglobulinice a fost dovedită experimental de Hozumi și Tonegawa (1976). Protocolul acestei experiențe este prezentat în figura 3.2. În cadrul acestui experiment s-a extras ADN din limfocite embrionare normale de șoarece, în care dispunerea segmentelor genice imunoglobuli-nice este similară aceleia din linia germinală. În același timp, s-a extras ADN din limfocite B malignizate (transformate malign) de la un șoarece cu mielom. Cele două eșantioane de ADN au fost supuse aceluiași tratament cu endonucleaza de restricție BamHI

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
În cazul ADN extras din limfocite B transformate malign (mielom de șoarece) markerul molecular a hibridizat cu un singur restrict (fragment ADN) cu GM = 2,4 106, ceea ce a fost interpretat ca fiind consecința asocierii cu continuitate covalentă a segmentelor genice pentru regiunile V și C ale catenelor imunoglobulinice LK, proces care are loc în limfocitele B aflate în cursul maturației, când acestea devin capabile de a sintetiza și secreta imunoglobuline cu specificitate de legare a antigenului specific. Cele două probe

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
probe radioactive de ADN au fost specifice pentru secvențele ADN care codifică pentru regiunea C și pentru regiunea V a catenei ușoare a imunoglobulinei produse în mielomul de șoarece (după Alberts și colab., 1994). Un model de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice propus de Hozumi și Tonegawa (1976) este prezentat și în figura 3.4. 3.2. REARANJAMENTUL DE SEGMENTE GENICE ÎN EDIFICAREA GENELOR FUNCȚIONALE ÎN SINTEZA CATENELOR IMUNOGLOBULINICE 3.2.1. LOCALIZAREA CROMOZOMALĂ A SEGMENTELOR GENICE IMUNOGLOBULINICE Până în prezent, cele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
catenei ușoare a imunoglobulinei produse în mielomul de șoarece (după Alberts și colab., 1994). Un model de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice propus de Hozumi și Tonegawa (1976) este prezentat și în figura 3.4. 3.2. REARANJAMENTUL DE SEGMENTE GENICE ÎN EDIFICAREA GENELOR FUNCȚIONALE ÎN SINTEZA CATENELOR IMUNOGLOBULINICE 3.2.1. LOCALIZAREA CROMOZOMALĂ A SEGMENTELOR GENICE IMUNOGLOBULINICE Până în prezent, cele mai complete date privind organizarea informației genetice pentru sinteza imunoglo- bulinelor au fost obținute la specia umană, la maimuțele antropoide

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]