6,037 matches
-
dreptul absolut al proprietarului de teritoriu ficțional. Nu are importanță cât de masivă e inspirația din realitate, dacă au ori nu corespondent real personajele. Ceea ce-l atrage e puterea ficțiunii de a țese covorul după bunul plac, cu desene când geometrice, când scandalos îmbârligate și contradictorii. Îmi vine în minte un vis al meu: colindam o casă cu multe încăperi, punând stăpânire pe un spațiu de o extraordinară bogăție. Apare brusc o persoană și îmi cere să plec, nu e casa
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
va vorbi în mod repetat. De pildă, lui Ovid S. Crohmălniceanu, cu referință tot la Accidentul, îi displace chiar „limpezimea, ordonarea, cu prețul scăderii sensibile de acuitate problematică“, acuzînd cartea tocmai fiindcă „e foarte clar construită, fără abateri de la schema geometrică inițială a acțiunii“ (de acord, însă cu observația că în roman există totuși o neașteptată și aparent inexplicabilă „abatere“ de la proiectul inițial). Tot așa, după Arșavir Acterian, Sebastian scria „cu scopul străveziu și parcă țintind să placă cititorului“. Probabil că
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
ramă interesantă acestei povești de dragoste imaginare, din suma altor povești de dragoste ratate, care devin tot atâtea reflecții asupra a ceea ce este dragostea. Fiecare din aceste relatări prezentate în regimul unor confesiuni reflectă inefabilele și imponderabilele acestui sentiment, locul geometric de acumulare a unor ambiguități care nu se lasă rezolvate, ci numai comunicate. Povestea celor doi, Marie și Francis, devine astfel una dintre multe altele, în orizontul ei regăsim les chagrins d’amour, un mic fior de cruzime care însoțește
Chagrins d’amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5846_a_7171]
-
călători de cursă lungă, deprinși cu priveliști și lucruri extraordinare. Aveam - vreau să spun - înainte de a fi ajuns în fața Hoinarului, introdus de farmecul Brăilei, multe repere ale unor drumeți încercați... Și iată-ne opriți ca-n fața unui veritabil loc geometric al goanei și foamei de spațiu - înaintea statuii... Capul dramatic de bronz al marelui povestitor privește orașul, nu fluviul. Poziția unui narator neliniștit ca Panait Istrati este cu fața la lume, la oameni, la istoria lor pătimașă... * Câți ani sunt de când Hoinarul
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
mizerabilisme le vor detrona pentru a cădea și ele în uitare. Periferic este ceea ce nu vedem decât din întâmplare sau plictis sau curiozitate morbidă, iar ceea ce ar trebui să ne dizloce din liniștea noastră se pierde numaidecât în acel loc geometric intangibil pe care-l camuflează privirea intensă și goală a unor schizofrenici și pe care argoul clinic l-a condensat în expresia atât de poetică: apus de soare.
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
de fantezie ce răsăreau ornamental în parcuri peisagere. Anatomistul îl putuse afișa emblematic, deoarece, de la antici, de la Vitruvius, se răspîndise ideea că edificiul trebuie să asculte, și el, de acea perfectă corespondență reglînd modular proporțiile comensurabile ale membrelor, hotărînd noima geometrică a trupului uman. De la atare conivență compozițională privind ansamblurile, de la proiecția arhitecturală căreia îi aducea omagiu titlul ales de Vessalius, trecerea la intra-celular seamănă cu disponibilitatea pentru un statut trepidant, sarcastic îmboldit de salturi și metamorfoze. Dacă percepția spațiului
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
cu niște mărgele mari și mirate, care fie te prind în fixitatea unei priviri care trece prin tine, fie alunecă sacadat într-un nistagmus de concentrare, în momentele cînd atenția îi e întoarsă înăuntru. Mai mult, barba tunsă cu strictețe geometrică îi împrumută un aer de pasăre de noapte, o bufniță vigilentă și tenace, dar o bufniță ale cărei orbite, larg căscate, lasă să transpară pînzele umorale ale unui neastîmpăr tineresc. Un ghiuj inteligent, zglobiu și uns cu toate alifiile, care
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
micșorarea plății salariilor, nu a rămas în timp fără obiect. Totuși, ne aflăm în 1968, revoluția este în același timp sexuală și ideologică în Franța, iar Marcuse, Mao se servesc împreună cu un libertinism febricitat. Comedia se plasează în inevitabilul loc geometric al stângăciilor și tatonărilor prin care mișcarea își găsește reperele și dizolva activismul în erotism. În această privință nu ne aflăm departe de The Full Monty (1997) al lui Peter Cattaneo, unde șase șomeri din Sheffield formează o trupă de
Ce vor femeile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5583_a_6908]
-
Rosenstock (care vorbește gaelica), Bengt Berg (din Suedia). A doua zi, suntem așteptați (Horia și cu mine) la Haifa, în casa Rozicăi și a lui Mirel, cu tihnita lor terasă și tarta delicioasă a Rozicăi. Gazdele noastre ne poartă la geometricele grădini Bahai ale orașului, mai aruncăm ocheade și după urmele templierilor haifiți de odinioară, avem acces la marea zărită mai întâi de sus, într-un abur de făgăduință, apoi de aproape, unde e mai puțin magică. Seara e un mic
Poezie în Țara Sfântă by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5610_a_6935]
-
unghiul capacității de a decupa subiecte, micile eseuri sunt comparabile cu Temele manolesciene. Multe dintre articolele publicate în România literară acum aproape două decenii par apendice la problematici consacrate de Negrici - ipoteze care n-au mai încăput în arealul construcțiilor geometrice ale fostului poetician. Unele cât se poate de teoretice, însă extrem de incitante. De reținut aici analogia dintre „expresivitatea involuntară” și retorica avangardei („Căci, privită retrospectiv, avangarda se arată a fi - în cvasitotalitatea manifestărilor ei cu adevărat interesante - o miș- care
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
locuri, seamănă cu doi magneți puternici, ascunși sub urzeala ce țese firele vieții celorlalți și le tot schimbă țesătura. Se naște astfel o uriașă frescă a lumii latino-americane, dar ai nevoie să urmărești, ca pe un covor plin de figuri geometrice închizând siluete și locuri, fiecare cu propriile culori și contururi. Doar privirea globală reușește să vadă întregul. Unul dintre capitole, 20, cuprinde o singură mărturie, a unui avocat ieșit din comun, care înglobează și o povestire a lui Pio Baroja
Nebuni întru Poezie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3429_a_4754]
-
C redeți că numai elevii români scot perle în tezele de la ba- calaureat? Iată câteva culese de o revistă din Franța din te- zele bacului recent: „Platon era celebru îndeosebi pentru banche- tele lui”; „Un octogenar este o figură geometrică cu opt laturi”; „Franța este locuită de francezi și de romi”; „Coreea de Nord este o dictatură cu un președinte plin de cruzime numit King Kong”. Deosebirea constă totuși în faptul că sunt mai puține greșeli de exprimare, de limbă, la francezi
Perle () [Corola-journal/Journalistic/3520_a_4845]
-
Ilis, în manieră romanescă, în Viețile paralele. Cartea cea nouă se așază declarat „între eseu și studiu, cu deplasarea accentului spre unul sau spre altul dintre cele două genuri, în funcție de natura temei tratate. Cu studiul, accentul se poate deplasa spre geometric, iar cu eseul, accentul se poate deplasa spre ludic”. Formula scripturală în trepte lărgește adresabilitatea de la gânditorul de meserie până la cititorul obișnuit; de la idee/ Idee la lume/Lume. O anume temă de meditație conduce la un enunț, și el construit
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
Mihai Răzvan Năstase László Krasznahorkai, Satantango, traducere din limba maghiară de Anamaria Pop, București, Curtea Veche Publishing, 2012, 320 p. În 1975, matematicianul Benoît Mandelbrot definea niște obiecte geometrice a căror structură poate fi divizată în părți tot mai mici, astfel încât acestea să semene leit cu întregul. Le-a numit fractali. În lumea din jur, astfel de structuri sunt destul de lesne de recunoscut în natură, în forma norilor, a
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor, asociațiilor și fundațiilor, anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica în care sunt încadrate". Totodată, articolul 28 punctul 1 se modifică astfel : "Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianță politică. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul permanent al alianței trebuie să se deosebească
PNL a găsit leacul împotriva Mișcării Populare și a IRL by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38010_a_39335]
-
geometru, e ușor de identificat în felul în care Francesco Totti „desenează” jocul echipei sale. Nu e, firește, o întâmplare faptul că fotbalistul italian poate fi văzut adeseori în tribună la meciurile importante ale prietenului său elvețian, Federer. Chiar dacă „instrumentul geometric” al unuia e mâna, iar al celuilalt piciorul, e limpede că felul în care-și surprind adversarii indică o modalitate înrudită de a gândi. De a anticipa mișcări și de a degaja suprafețe din teren. Există, firește, o latură mondenă
Totti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3755_a_5080]
-
unei alte lumi, diferită de cea a simțurilor, a luat-o tot de la el. Oricum ar fi, marota algebrică e o constantă a școlilor pitagoreice, de unde și tenacitatea cu care adepții lor caută combinații de numere și încrucișări de figuri geometrice, ajungîndu-se pînă la sentința că sufletul e „un tetragon cu unghiuri drepte”, nuanță care ar suna enorm dacă nu am regăsi-o în Timaiosul lui Platon, unde natura lucrurilor e considerată a fi triunghiulară. În aceeași logică, monada este masculină
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
și are punctul de pornire într-o viziune particulară asupra timpului, căci, din perspectiva scriitoarei, sunt posibile două percepții asupra acestuia: „el poate fi socotit pe cicluri, în toate subîmpărțirile lui, sau poate fi măsurat, în bloc, ca o formă geometrică masivă, în care evenimentele coexistă și e greu de spus care a apărut mai întâi”. Iar timpul din Mărirea și decăderea planetei Globus este timpul-bloc, cel care presupune simultaneitatea tuturor întâmplărilor, abolind linia de demarcație dintre trecut, prezent și viitor
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
explică de ce cartea deconcertează. În ciuda faptului că tratează un singur autor (imens, acesta), proporțiile ei culturale sunt mai degrabă cele ale unei sinteze. Întreaga literatură franceză dinainte și de după Baudelaire e convocată (în eboșă) pentru a-i delimita autorului „locul geometric” sau, mai corect spus, „locul spiritual”. Dar perspectiva lui Fondane e mai mult decât vernaculară: abisul despre care scrie el construit prin mijlocirea lui Kafka (și e de reținut părerea conform căreia neașteptata alianță se stabilește în virtutea evreității comune). Desigur
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
unde văzduhul, scrobit încă de soare, împrăștia mirosurile obosite ale zilei. Fără să se gândească, apucă șezlongul agățat pe perete într-un cui ruginit, îl deschise, se întinse în găoacea lui și închise ochii străduindu- se să numere în progresie geometrică - o altă veche obișnuință. Respirați adânc, îi recomandase doctorul, lăsați brațele să vă atârne ca niște șosete puse la uscat, uitați totul, până când și propriul nume. Ușor de zis. Se gândi la fata lui, apoi se gândi la tatăl său
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
ultimii ani; și mai ales selecția, de curînd elaborată, pentru București, vertical extinsă pe spalierul a două etaje ale incintei ASE din Piața Romană. Pictor de magistrală anvergură, hărăzit a străbate lucid desișul unor multiple experiențe, de la constructivism și abstracție geometrică la o interogație contemplativă a formelor fluide, a norilor desenați pe cer ca niște vaste derive, lent plutitoare, artistul resimte acum ispita unei coalescențe neașteptate, între stări distincte de agregare. Persuasiv, pune laolaltă iluminări biciuitoare și densități prinse fără greș
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
care transmută simpla viață în destin, suferința în rugăciune, privirea în vedere. Există un patos abstract, abia ghicit printre rânduri, care înalță alaiul de ,palide mici întâmplări" într-un rost senin, într-o basilică bine construită, de unde pasiunea pentru formele geometrice, cristaline: "Eram chiar acolo/ în locul unde cristalele serii/ în flăcări se sparg" (Amfiteatrul din nori). Durerea, fragilitatea, nelipsite dintr-un destin asumat, sunt răscumpărate de o artă a scrisului vecină cu rugăciunea, deoarece nu orice scris e mântuitor, ci doar
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
chip încît dezvăluie o trăsătură a creației în speță, îi aproximează o dimensiune. Sub unghiul ritmului generic și al impresiei auditive, viziunea lui Nichita Stănescu îi apare statică, întrucît ,finalurile de versuri întăresc senzația de încremenire prin căderea Ťcîte unulť, geometrică, a animalelor înghețate". Dimpotrivă, viziunea lui Ioan Alexandru ar fi dinamică, asemănătoare unui galop de cai care ,scapă" în spațiul liric, îndreptîndu-se, himeric avîntat, spre lună. Verbul ,a bubui", prezent sub pana ambilor barzi șaizeciști, ar funcționa așijderea ca un
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
spațiul liric, îndreptîndu-se, himeric avîntat, spre lună. Verbul ,a bubui", prezent sub pana ambilor barzi șaizeciști, ar funcționa așijderea ca un reactiv al diferențierii lor: ,caii lui Nichita Stănescu bubuie pe Ťtoba de piatrăť a cîmpului înghețat, apoi rămîn încremeniți geometric, cu picioarele paralele. La Ioan Alexandru, în goana lor expresionistă, caii dispar în cer, și doar urmele lor mai bubuie, Ťdesfășurateť". Unui poem intitulat Trib I, al lui Ion Caraion (din volumul Cimitirul din stele), la prima vedere un soi
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
bunul-simț este silit să abdice în fața stihiilor matematice. Cînd vezi cum Einstein îți explică că un spațiu poate fi închis și în același timp poate să nu aibă limite, că așadar universul, finit fiind, este totuși unul nelimitat, că proprietățile geometrice ale spațiului depind de materia aflată în acel spațiu, că traiectoria oricărei mișcări are exact înfățișarea pe care observatorul i-o atribuie, că un fenomen depinde de punctul de vedere în care te așezi spre a-l observa și că
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]