54,815 matches
-
Kantstrasse. Vreau să-mi cumpăr ceva. E o stradă împăcată cu sine ca o femeie care se știe frumoasă". Sau: ,Am un fetișism al hainelor. Sînt haine faste și nefaste. Am să mă îmbrac ca la ultima noastră întîlnire". Metropola germană o ajută pe poeta noastră a se regăsi. Trăsăturile identității d-sale devin emergente, la un mod ,secret și difuz", fenomen încîntător, probat în ochii măguliți ai oamenilor cărora le adresează cîte o întrebare: , S-a întîmplat ceva, o prezență
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
subiecte (în acest fel au prins cheag convorbirile cu Eckermann). Schiller s-a consumat precipitat, poate că și presentimentul sfârșitului apropiat i-a insuflat energia de a lucra în transă, necedând maladiilor și disperării. într-un editorial recent, un ziarist german susține că deviza care poate fi împrumutată ca o lecție a marelui înaintaș este: ,să sfidăm letargia!" A muncit enorm, a colindat de la un oraș la altul ca un nomad cu cortul, a fugit de creditori și de femei iubite
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
naționalului. Nu am mai întâlnit fraze care îl ridică pe Schiller ca un port drapel colectiv, cum s-a procedat odinioară. Poate că deplasarea de accent decurge și din învățămintele istoriei recente, deoarece abuzul în trâmbițarea mândriei de a fi german a înlesnit comiterea atâtor orori. Și în analiza concretă la obiect nu-și mai găsește aplicație criteriul rasei și al originilor. Reiese firesc din textele de interpretare critică gradul de importanță a lui Schiller ca dramaturg mondial: e situat totuși
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
tâlhăriei, instaurată de cancelarul despot. La stânga tabloului s-au instalat marxiștii care l-au anexat pe Schiller, ca un apologet al luptei de clasă și al victoriei proletariatului. într-o epistolă către Minna Kautski (1885), Engels decide că întâia dramă germană cu tendință politică e Kabale und Liebe (Intrigă și iubire). Tot el despică mecanismul revoluției franceze, plecând de la interpretările lui Schiller. Ceea ce îi consolează pe admiratorii poetului este circumstanța că, după baia de ideologie, opera se scutură totuși intactă ca
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
seduce la rândul lui, și nu se va ști în ce măsură ceea ce face e premeditat sau e o adaptare pasivă la presiunea încleștării. Despre Wallenstein un critic teatral a afirmat în cadrul colocviilor organizate recent că este probabil cea mai importantă dramă germană fiindcă descrie traiectoria de la virtute la trădare și simultan mersul invers. Războiul este aici materia primă, în fiecare ungher te ciocnești de militari, logica atacului și a contraatacului fixează psihologia protagoniștilor. Pe masa de lucru, când pe Schiller l-a
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Goethe, fapt care ar explica absența sa de la ceremonia funerară. Tocmai marile întâlniri, culmi ale comunicării posibile între spirite creatoare, netulburate de gelozii și invidii, sunt de obicei ținta unor defăimări. Orice comparație șchioapătă, nu vreau să insinuez că modelul german e identic cu cel românesc. Pe o latură a versantului însă, alăturările sunt, cred, justificate. Nu uit, repet, conjuncturile neomogene. Pentru Eminescu, ajuns la o anume răspântie, Maiorescu se profila ca un companion literar pe care l-ar fi râvnit
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
scriitor conservator, retrograd, reacționar, paseist și antiprogresist, așa cum l-a prezentat, amplu, H. Sanielevici, în volumul Poporanismul reacționar". Camil Petrescu e și el sever amendat în postura sa bovarică de creator de sistem filosofic, de husserlian ce nu cunoștea limba germană: "Autorul este incapabil de a manevra idei. A spus, veleitar, că este omul care a văzut idei. Ideile nu se văd. Ideile se gîndesc. Camil Petrescu nu are dexteritatea elementară de a mînui ideile, fiindcă este semi-doctor în materie filosofică
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
Rodica Bin Puțini ziariști se pot prevala de meritul de a fi pătruns inteligent și delicat în intimitatea interlocutorilor, cu asentimentul deplin al acestora.Herlinde Koelbl, una din cele mai reputate artiste fotograf și jurnaliste germane, laureată a numeroase premii de specialitate, autoare de albume fotografice însoțite de text și chiar a cîtorva filme documentare, a reușit această dificilă incursiune. Și nu numai atît. Obiectivul fotografic și dialogul cu subiectul-model surprind și metamorfozele acestuia, cum se
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
fotografice însoțite de text și chiar a cîtorva filme documentare, a reușit această dificilă incursiune. Și nu numai atît. Obiectivul fotografic și dialogul cu subiectul-model surprind și metamorfozele acestuia, cum se întîmplă în albumul de fotografii și texte consacrate politicienilor germani, întîlniți mai întîi pe cînd se aflau la începutul carierei și apoi la apogeul puterii.Infinit mai riscantă este, cel puțin teoretic vorbind, încercarea de a intra în intimitatea scriitorilor.Dovezile acestei incursiuni le oferă albumul de fotografii și texte
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
volumul Agate negre trebuie reconstituit integral și restituit independent, în construcția lui originară; e una din curiozitățile majore ale posterității argheziene și o datorie a istoriei literare să o satisfacă; 3. Insuficient elucidat rămâne colaboraționismul lui Arghezi din perioada ocupației germane a Capitalei, în 1917-1918, când publicistul scrie la "Gazeta Bucureștilor"; publicistica acestei perioade a fost restituită integral abia de curând, în volumul 44 de Scrieri, apărut în 2003, și în Opere, IV, tot 2003, dar a fost insuficient comentată. În
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
la granițe, măcar la minte. Nu l-a păcălit însă pe acela de la Berlin unde a pierdut Ursul de aur, câștigând în schimb un soi de premii minore, pe post de consolare: "Premiul juriului ecumenic" și cel acordat de ghilda germană a cinematografelor care difuzează filme de artă. Sau așa ceva. Firește, țin cu juriul berlinez, pelicula n-ar fi meritat nici atât. Oricum, ideea e că organizatorii festivalului și-or fi zis că difuzarea unui astfel de film ar putea cosmetiza problemele
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
mai în jos lungmetrajul. Uite, al doilea film despre care voi vorbi, Gegen die Wand, tot hiperpremiat, merita să fie deschiderea festivalului, dar, ce să-i faci, emigranții din acest lungmetraj sunt de aceeași origine (turcă) și de aceeași naționalitate (germană). Autodestructivitatea acestor personaje e șocantă, își fac rău cu placiditatea și indiferența cu care oamenii normali își molfăie micul dejun. Mai mult, își întrețin stările emoționale paroxistice prin proximitate. Care degenerează în crimă, în viol, în încercări de sinucidere. Care
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
în revista Gîndirea articolul intitulat "Spațiul mioritic". Acest text despre "solidaritatea sufletului românesc cu spațiul" și despre "matricea stilistică" a culturii române a făcut cariera cunoscută. Știm că în această privință Blaga a fost influențat de unii filozofi ai culturii germani, mai ales de Oswald Spengler (Untergang des Abendlandes, 1923) și Leo Frobenius (Paideuma, 1920). Dan Botta a pretins că, de fapt, la baza studiului blagian ar sta un text al său, și anume dialogul filozofic - scris ŕ la Platon - "Charmion
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
nescontate, surprinzătoare care, la rândul lor, te pot îndruma către alte investigații. E ceea ce mi s-a întâmplat de pildă când - cu prilejul unei burse de studiu în Germania - am avut acces și la Arhiva diplomatică a Ministerului de Externe german, aflată atunci, nu mai știu dacă și acum, la Bonn. Era la scurtă vreme după publicarea studiului meu imagologic "Noi" germanii "noștri" care a cuprins răstimpul de la primele ecouri despre germani în spațiul lingvistic românesc până la intrarea țării în primul
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
public, ci și intelectuali intrați în vizorul diplomației și încă în ipostaze total neașteptate, mai ales după înscăunarea nazismului. Cum s-a întâmplat, între alții, cu Nichifor Crainic. Un prim document de această natură a fost un raport al consulatului german din Brașov, datat 14 septembrie 19331). O precizare din fruntea lui arăta că se referea la solicitarea altor exemplare din broșura "Lupta Germaniei pentru cultura occidentală". Mi-am aruncat doar privirea asupra filelor îngălbenite de vreme și eram gata să
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
generații care se ridică în România. Surprinzător la acest ziar e, însă, faptul că aproape că nu are anunțuri publicitare, iar această latură financiară negativă dă naștere printre cititorii români suspiciunii că pentru sentimentele sale filogermane e subvenționat de partea germană, ceea ce poate pune, desigur, într-o lumină îndoielnică valoarea convingerilor sale. Spre a sprijini baza financiară a ziarului, în opinia mea, ar trebui găsite mijloacele și căile prin care firme germane să dea anunțuri. Caz în care ar trebui procedat
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
că pentru sentimentele sale filogermane e subvenționat de partea germană, ceea ce poate pune, desigur, într-o lumină îndoielnică valoarea convingerilor sale. Spre a sprijini baza financiară a ziarului, în opinia mea, ar trebui găsite mijloacele și căile prin care firme germane să dea anunțuri. Caz în care ar trebui procedat cu inteligență. Astfel, mai întâi, ele ar putea veni din partea unor firme germane cunoscute care pot fi întâlnite și în alte ziare românești (de ex. Nivea, Clorodont, Piramidon, A.E.G., Erika
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
a sprijini baza financiară a ziarului, în opinia mea, ar trebui găsite mijloacele și căile prin care firme germane să dea anunțuri. Caz în care ar trebui procedat cu inteligență. Astfel, mai întâi, ele ar putea veni din partea unor firme germane cunoscute care pot fi întâlnite și în alte ziare românești (de ex. Nivea, Clorodont, Piramidon, A.E.G., Erika ș.a.). Sau dacă nu, ar putea fi acordate subvenții și de către firme românești, până când ziarul și-ar câștiga audiență și ca organ
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
acordate subvenții și de către firme românești, până când ziarul și-ar câștiga audiență și ca organ publicitar. Alte mijloace de a sprijini ziarul ar fi câștigarea de cititori printre germanii din România. în acest sens ar putea fi folosite ziarele minorității germane, școlile și elevii germani. Evident, n-ar putea fi vorba decât de o publicitate de la om la om, dar ea n-ar trebui, totuși, neglijată, întrucât orice plus pentru acest ziar înseamnă un minus pentru adversarii Germaniei". Era, după cum ne
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
firme românești, până când ziarul și-ar câștiga audiență și ca organ publicitar. Alte mijloace de a sprijini ziarul ar fi câștigarea de cititori printre germanii din România. în acest sens ar putea fi folosite ziarele minorității germane, școlile și elevii germani. Evident, n-ar putea fi vorba decât de o publicitate de la om la om, dar ea n-ar trebui, totuși, neglijată, întrucât orice plus pentru acest ziar înseamnă un minus pentru adversarii Germaniei". Era, după cum ne putem ușor încredința, un
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
ziar înseamnă un minus pentru adversarii Germaniei". Era, după cum ne putem ușor încredința, un program plin de sugestii interesante, formulate de un bun cunoscător în materie. N-avem cum să știm dacă el a fost dezbătut în prealabil cu ministrul german la București, Friedrich-Werner von Schulenburg. Dar un raport al acestuia 2), datat 31 octombrie 1933, a reluat și el aceeași temă Raportul a început prin a se referi la " Propunerile domnului Tătărescu" - era vorba de Ștefan Tătărescu, fratele viitorului prim-
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
ar permite Societății să ajute ziarele tipărite și aflate în dificultate. Mă gândesc la o sumă de 5.000 de mărci pe lună; în conducerea întreprinderii editoriale să fie inclus un om de încredere care să răspundă că interesele financiare germane nu vor avea de suferit". Problema părea diplomatului extrem de presantă, încât la numai câteva zile de la amintitul raport, la 3 noiembrie 1933, într-un alt raport 3) - din care în arhive nu s-a păstrat decât un fragment, cât se
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
la Moscova, unde a funcționat până la 24 iunie 1941, așadar două zile după declanșarea războiului germano-sovietic când, după un lung ocol, s-a putut repatria. Devenit, între timp, adversar al regimului nazist, el îi informase pe sovietici despre iminența atacului german. Iar ulterior, când ralierea sa la cercurile opoziționiste a fost descoperită și de autorități, a fost arestat, judecat de un Volksgericht (Tribunal al poporului - n.n.), condamnat la moarte și, la 20 noiembrie 1944, executat în sinistra închisoare de la Plötzensee. ichifor
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
Ceaușescu, vrednic urmaș al marilor noștri conducători pe care îi glorifică memoria neamului românesc". (Vezi: "Facla", nr. 2771(1), Serie Nouă, nr. 5, iulie 1990). Cum se poate vedea, stilul autorului rămăsese același, numai geniul Conducătorilor se schimbase... 1) Consulatul german Brașov, nr. 311. Referitor: Ordinul din 25.8.33. 2) P.A. des A. A. Deutsche Gesandrchaft, Bukarest, II Balk 1988/33 R. 3) P.A. Deutsche Gesandschaft, Bukarest, II Balk 2089 R.
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
lui Evtușenko un chip de băiat bun, care era cu trup și suflet de partea ei, în imaginația acesteia el era un biruitor. Să ne închipuim că toate astea s-ar fi petrecut în Germania nazistă. Și iată că poetul german, pe nume Evtușenko, intră în contact cu Gestapoul pentru a-i salva pe dizidenți; dintr-o ambasadă din Paris a țării X, Y, trimite o telegramă cifrată, intervenind pentru un poet ostracizat. La Festivalul Tineretului de la Helsinki, văzând că o
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]