563 matches
-
directă a acțiunii verbale - ca în: privesc clipind - ci una a obiectului direct al acțiunii predicative ,,relevată” de aceasta. De aceea este un gerunziu atributiv cu un accent predicativ. b) Adjectivul, mai ales cel participial, participiul cu valoare verbală, și gerunziul atributiv - când au funcție de atribut predicativ - pot fi urmate de compliniri; substantivul de determinare atributivă: Dar într-însul cine-mi șade, când pe-o rână, când pe coate, pe covoare verzi culcați și de arme încărcați? Au intrat turcii veseli
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
arme încărcați? Au intrat turcii veseli de izbândă că au luat Cornița. Aici umbre de noroade le vezi ocârmuite de umbra unor pravile călcate, siluite. Toți ciulinii pe cărare fug, cuprinși de panică. A venit ca responsabil de secție. Când gerunziul atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat de compliniri, el își pierde accentul predicativ, deoarece complinirile îi atenuează valoarea adverbial și-i accentuează pe cea atributivă: Venea din ochi lăcrimând pe câmpi alergând. În analiza școlară
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat de compliniri, el își pierde accentul predicativ, deoarece complinirile îi atenuează valoarea adverbial și-i accentuează pe cea atributivă: Venea din ochi lăcrimând pe câmpi alergând. În analiza școlară, gerunziul nu trebuie analizat decât sau ca circumstanțial, când are topică adverbială, sau ca atribut simplu (fie că determină imediat numele subiect, fie numele (pronumele) obiect direct, ca atribut predicativ). De exemplu: Ca circumstanțial (de mod): Vedeam oile plângând, câinii tot
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau ca circumstanțial, când are topică adverbială, sau ca atribut simplu (fie că determină imediat numele subiect, fie numele (pronumele) obiect direct, ca atribut predicativ). De exemplu: Ca circumstanțial (de mod): Vedeam oile plângând, câinii tot lătrând. „Topica adverbială a gerunziului circumstanțial se subînțelege ușor chiar în condițiile inversiunii poetice: Pe-un nor de aur lunecând, a zânelor Crăiasă venea. - adică: Crăiasa venea lunecând pe-un nor de aur. Ca atribut: Urmând după un substantiv în N.: Auzi, mândro, ce s
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca în s-a întors doctorița, ci și cu prepozițiile ca, drept, în, fără, printre etc. ca în vă credeam în vacanță; adjective fără prepoziție (se privesc nedumerite) sau - în vorbirea populară - cu prepozițiile (îl știe de viclean); verb la gerunziu (îl vede venind), la supin (Sahara se consideră de nestrăbătut) sau la infinitiv (vedea ideea de unitate a se arăta); adverb (îl consideră altfel); propoziții (îl vede că suferă). Fără a nega importanța terminologiei de specialitate, credem, totuși, că termenul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vecinătate verbală, dublul subordonat simultan poate fi un: Adverb: Victoria (izbânda) pare aproape. Numeral: Delegația franceză pare a doua din coloană. Pronume: Decizia se arată alta. Mai rar, verbele în cauză acceptă și un dublu subordonat simultan exprimat printr-un gerunziu (Exemplu: Zgomotul pare venind din pământ) sau printr-un gerunziu adjectivizat (Exemplu: Vocea-i pare tremurândă). „Verbele impersonale a se considera, a se crede, a se ști sunt compatibile cu un nominal cu trăsătura [- Personal] și cu un dublu subordonat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
izbânda) pare aproape. Numeral: Delegația franceză pare a doua din coloană. Pronume: Decizia se arată alta. Mai rar, verbele în cauză acceptă și un dublu subordonat simultan exprimat printr-un gerunziu (Exemplu: Zgomotul pare venind din pământ) sau printr-un gerunziu adjectivizat (Exemplu: Vocea-i pare tremurândă). „Verbele impersonale a se considera, a se crede, a se ști sunt compatibile cu un nominal cu trăsătura [- Personal] și cu un dublu subordonat simultan” actualizat printr-un: Participiu: Programul se consideră ratat. Adjectiv
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ratat. Adjectiv: Fragmentul se știe dificil. Substantiv: Meningita se consideră o boală contagioasă. Gorunul se consideră arborele cel mai viguros. Discul se crede de cupru. Numeral: Grădinile suspendate se consideră a șaptea dintre minunile lumii. Adverb: Hotarul se știe acolo. Gerunziu: Cuvântul dat se consideră având origine latină. Pronume: Lucrarea aceasta se consideră alta. Verbele a se cuveni, a se cere, de cele mai multe ori, admit un determinant exprimat printr-un participiu pasiv. Spre exemplu: Dosarul se cuvine analizat. De asemenea, e
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Intrarea noastră pe scenă se cuvine a doua. Adverb: Prezentarea se cuvine altfel. Pronume: Abordarea se cere alta. Se pare însă că aceste verbe realizează mai dificil o sintagmă în care dublu subordonat simultan să fie un substantiv sau un gerunziu. După cum am observat, majoritatea verbelor impersonale (cu excepția verbelor a trebui, a merita și a urma) se pot combina cu diverse clase morfologice care ocupă, în astfel de structuri, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană. Dublul subordonat simultan din tiparul cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cât: O vede cât căciula și o face cât măgura. Si-l găsirăm/ În pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale. Mahalaua înțepenise îngropată în troieni
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
4. numerale a) fără prepoziție Plecat-am nouă din Brașov. Era încredințat de iubirea ei și n-avea nici un motiv să n-o socotească întâia. b) cu prepoziție Orice fac, mereu mă nimeresc drept al doilea. 5. verbe a) la gerunziu Umblă întărâtând câinii prin sat. A fost detașat, dar trebuie socotit ca făcând parte din colectivul nostru. Tocmai atunci se auzi miorlăind la ușă coiotul. Reflexivele impersonale pot fi considerate ca făcând parte din diateza reflexivă. b) la infinitiv Acum
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prin acord, când e posibil, cu regentul nominal. Mijloacele de exprimare comune celor patru tipuri ale dublului subordonat simultan distinse după partea de propoziție la care se referă (subiect, complement direct, indirect, de agent) sunt substantivele, adjectivele și verbele la gerunziu toate fără prepoziții. Tipurile referitoare la subiect și la complementul direct au mai multe mijloace de exprimare, în general comune sau deosebite numai prin frecvență. Există totuși unele mijloace care se folosesc numai în construcții referitoare numai la complementul direct
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
frecvență. Există totuși unele mijloace care se folosesc numai în construcții referitoare numai la complementul direct sau la subiectul unor verbe pasive și reflexive: adjectivele cu prepoziții, substantive cu prepoziții ca pentru sau contra , verbele la infinitiv sau verbele la gerunziu construite cu prepoziții. „O caracteristică formală a dublului subordonat simultan exprimat prin substantive și adjective este nearticularea”: adjectivele apar întotdeauna nearticulate, iar substantivele atunci când nu sunt construite cu prepoziții (și însoțite de determinări) sau cu adverbe de comparație. Lipsa articolului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]