689 matches
-
un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile candidaților și apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general pentru o gestică ce punctează, iar cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica la voia întâmplării. În funcție de apartenența lor, ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au putut fi
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general pentru o gestică ce punctează, iar cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica la voia întâmplării. În funcție de apartenența lor, ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au putut fi observate gesturile care punctează ale lui Nicolas Sarkozy, a cărui mână se ridică și coboară
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au putut fi observate gesturile care punctează ale lui Nicolas Sarkozy, a cărui mână se ridică și coboară în ritmul discursului, total opus față de gestica metaforică a candidatului comunist Marie-George Buffet, care mima o scară ce se ridică pentru a evoca necesitatea creșterii puterii de cumpărare a francezilor. Însă de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
discursului, total opus față de gestica metaforică a candidatului comunist Marie-George Buffet, care mima o scară ce se ridică pentru a evoca necesitatea creșterii puterii de cumpărare a francezilor. Însă de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei și „gestica metaforică” a stângii? Se pare că gestica unui om politic are drept scop intrarea în rezonanță cu publicul său, mai ales cu telespectatorii care urmăresc campania și care sunt mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a candidatului comunist Marie-George Buffet, care mima o scară ce se ridică pentru a evoca necesitatea creșterii puterii de cumpărare a francezilor. Însă de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei și „gestica metaforică” a stângii? Se pare că gestica unui om politic are drept scop intrarea în rezonanță cu publicul său, mai ales cu telespectatorii care urmăresc campania și care sunt mai mult sau mai puțin receptivi la un anumit tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o scară ce se ridică pentru a evoca necesitatea creșterii puterii de cumpărare a francezilor. Însă de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei și „gestica metaforică” a stângii? Se pare că gestica unui om politic are drept scop intrarea în rezonanță cu publicul său, mai ales cu telespectatorii care urmăresc campania și care sunt mai mult sau mai puțin receptivi la un anumit tip de gestică, în funcție de orientarea politică. Acest lucru a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
metaforică” a stângii? Se pare că gestica unui om politic are drept scop intrarea în rezonanță cu publicul său, mai ales cu telespectatorii care urmăresc campania și care sunt mai mult sau mai puțin receptivi la un anumit tip de gestică, în funcție de orientarea politică. Acest lucru a fost arătat și de un experiment: Psihologul Patrice Georget a făcut două înregistrări video identice pe planul discursului, constituite din aceleași argumente și pronunțate cu aceeași intonație, dar diferite ca formă gestuală: un actor
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
făcut două înregistrări video identice pe planul discursului, constituite din aceleași argumente și pronunțate cu aceeași intonație, dar diferite ca formă gestuală: un actor care juca rolul unui primar al unei comune mici pronunța într-un caz discursul adoptând o gestică care puncta (73% gesturi care punctează, 20% gesturi metaforice, 7% adaptatoare), iar în alt caz optând pentru o gestică în principal metaforică (51% gesturi metaforice, 42% gesturi care punctează și 7% adaptatoare). Înregistrările au fost arătate unui eșantion din consiliul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ca formă gestuală: un actor care juca rolul unui primar al unei comune mici pronunța într-un caz discursul adoptând o gestică care puncta (73% gesturi care punctează, 20% gesturi metaforice, 7% adaptatoare), iar în alt caz optând pentru o gestică în principal metaforică (51% gesturi metaforice, 42% gesturi care punctează și 7% adaptatoare). Înregistrările au fost arătate unui eșantion din consiliul municipal compus din cadre și muncitori. După cum s-a dovedit, cadrele preferau prima înregistrare cu dominantă care punctează și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
După cum s-a dovedit, cadrele preferau prima înregistrare cu dominantă care punctează și-l considerau pe primar mai simpatic și mai convingător, în timp ce muncitorii preferau a doua înregistrare, cu dominantă metaforică, considerându-l pe primar mai aproape de ei. Prin urmare, gestica întâlnește o realitate sociologică în rândul publicului. De ce cadrele preferă candidatul cu gestica care punctează, iar muncitorii pe cea metaforică? Gesturile care punctează au în general funcția de a indica valoarea argumentativă a unui discurs. De exemplu, scandând un discurs
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
-l considerau pe primar mai simpatic și mai convingător, în timp ce muncitorii preferau a doua înregistrare, cu dominantă metaforică, considerându-l pe primar mai aproape de ei. Prin urmare, gestica întâlnește o realitate sociologică în rândul publicului. De ce cadrele preferă candidatul cu gestica care punctează, iar muncitorii pe cea metaforică? Gesturile care punctează au în general funcția de a indica valoarea argumentativă a unui discurs. De exemplu, scandând un discurs dând din mâini, ne face să resimțim valoarea decisivă și imperativă a frazei
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sarcini materiale face ca gestul s-i fie mai concret și mai puțin abstract. De aceea muncitorii considerau primarul „metaforic” ca fiind mai aproape de ei, fără a fi conștienți de cauza acestei empatii. Concluzie Fiecare în fața televizorului este influența de gestica folosită de o personalitate politică. Această influență este rezultatul unui mecanism de empatie ale cărui cauze cerebrale au fost elucidate: Când vedem pe cineva mișcându-și brațele, corpul și capul, anumite zone ale creierului reproduc mișcările fără ca acestea să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
creierului reproduc mișcările fără ca acestea să fie într-adevăr realizate. Dacă această activitate cerebrală corespunde gesturilor pe care suntem obișnuiți să le facem, avem senzația unei mai ari apropieri. Unii candidați știu asta și-și pot adapta în anumite cazuri gestica la circumstanțe. Este și cazul lui Nicolas Sarkozy în vizită la uzinele din Ardens unde a adoptat o gestică „mai muncitoare” într-un moment esențial al campaniei sale. Pentru mai multe informații Cotard, A.L. (2006), „La gestualité dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
obișnuiți să le facem, avem senzația unei mai ari apropieri. Unii candidați știu asta și-și pot adapta în anumite cazuri gestica la circumstanțe. Este și cazul lui Nicolas Sarkozy în vizită la uzinele din Ardens unde a adoptat o gestică „mai muncitoare” într-un moment esențial al campaniei sale. Pentru mai multe informații Cotard, A.L. (2006), „La gestualité dans le discours politique”, lucrare de disertație în Psihologie socială, realizată sub îndrumarea lui Patrice Georget, UFR Psychologie, Universitatea din Caen
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
discurs autocentrat heterocentrat narativ auto-referențial disociere psihică dominare fizică socială E efect de asimilare de contrast de negativitate simplei expuneri endomorfine eroare fundamentală de atribuire stimă de sine expunere selectivă la informație F frecvență a imaginilor fundamentală a vocii G gestică așa-zis „adaptatoare” metaforică care punctează gyrus fusiform orbitofrontal median H emisferă dreaptă stângă euristica disponibilității hipocamp I inferențe semantice influență socială infra-umanizare inițiere la violență L legătură „para-socială” M mascul dominant memorie de lucru mod asociativ central de tratare
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
generat carnavalul ca lume paralelă, dinamică, ostilă față de ideea de închidere și de întreg, în care "utopia și realul se îmbină în cadrul unei experiențe unice"214. Cum eticheta și decența erau suspendate temporar, carnavalul crea un tip de vocabular și gestică de piață, care anihilau distanța dintre indivizi și îi eliberau de normele sociale rigide. Cu toate acestea, ordinea oficială reprezenta lumea reală la care oamenii se întorceau odată cu încheierea carnavalului. Potrivit lui Chris Humphrey și școlii britanice de studii medievale în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
înscriindu-și munca într-o devenire istorică a operei. La rândul lor, printr-un proces de echivalență, ei devin autori de renume internațional (Herbert von Karajan, Daniel Barenboïm...). Coregrafii, veniți întotdeauna dinspre practica dansului, își creează specificitatea monopolizând registrul scrisului, gesticii și scenografiei. La rândul lor, dar în tensiune cu cei dintâi, dansatorii din companii tind să introducă invenția unui stil propriu în munca interpretativă impusă (Dominique Bagouet). • Intermediarii culturali Virtuozitatea interpretării este difuzată prin puterea medierii care se operează între
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
13.1. Etapele practicilor divinatorii / 183 13.1.1. Preliminariile actului divinatoriu / 183 13.1.2. Invocarea divinității prin mijlocirea rugăciunilor / 184 13.1.3. Observarea și interpretarea semnelor divinatorii / 185 13.1.4. Sfaturi și îndrumări / 185 13.2. Gestică, limbaj și retorică în actul divinator / 185 13.2.1. Gestica și expresiile sale în actul predictiv / 186 13.2.2. Terminologie și limbaj divinatoriu / 188 13.2.2.1. Termeni operatori / 188 13.2.2.2. Termeni psihologici / 189
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinatoriu / 183 13.1.2. Invocarea divinității prin mijlocirea rugăciunilor / 184 13.1.3. Observarea și interpretarea semnelor divinatorii / 185 13.1.4. Sfaturi și îndrumări / 185 13.2. Gestică, limbaj și retorică în actul divinator / 185 13.2.1. Gestica și expresiile sale în actul predictiv / 186 13.2.2. Terminologie și limbaj divinatoriu / 188 13.2.2.1. Termeni operatori / 188 13.2.2.2. Termeni psihologici / 189 13.2.2.3. Termeni de comunicare / 190 13.2.2
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cercetare a Celuilalt. Ea devine cu atât mai utilă, chiar indispensabilă, atunci când fenomenul cercetat (divinația, de exemplu) implică o mare doză de subiectivism. Prin ghidul de observație am dorit să focalizăm atenția asupra unor elemente specifice precum: formulări verbale, comportamente, gestică și mimică 137. Tot aici am acordat importanță și unor aspecte legate de mediu și locuință. Multe dintre informațiile înregistrate în acest fel au contribuit la lămurirea unor probleme generate de o serie de răspunsuri lacunare și incomplete. O serie
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de cele mai multe ori soluțiile propuse de prezicători ocolesc căile oficiale, instituționalizate, obișnuite. Astfel, în loc să fie trimis la spital, bolnavul este trimis la preot, vrăjitoare, descântătoare sau vraci. La fel se întâmplă și în cazul altor disfuncții sau probleme. 13.2. Gestică, limbaj și retorică în actul divinator Divinația este un act de comunicare prin excelență. Anticii interpretau gestul de a divina ca pe o "comunicare cu zeii", urmată de transmiterea (comunicarea) mesajului către beneficiar. Astăzi, accentul cade în special pe aspectul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cade în special pe aspectul concret, vizibil al comunicării. Ceea ce se ia în calcul este relația prezicător client. Pentru a avea o cât mai corectă reprezentare a divinației la nivelul actului comunicațional, ne-am oprit la trei paliere de analiză: gestica, limbajul și retorica. Cel care se îndeletnicește cu arta prezicerii manifestă câteva trăsături specifice ale limbajului și ale gesticii. Adesea el pare a fi un bun actor, care, pe lângă un bun joc de scenă, stăpânește și arta comunicării. Scrierile unor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a avea o cât mai corectă reprezentare a divinației la nivelul actului comunicațional, ne-am oprit la trei paliere de analiză: gestica, limbajul și retorica. Cel care se îndeletnicește cu arta prezicerii manifestă câteva trăsături specifice ale limbajului și ale gesticii. Adesea el pare a fi un bun actor, care, pe lângă un bun joc de scenă, stăpânește și arta comunicării. Scrierile unor sociologi precum Erving Goffman 257 sau ale unor cercetători ai fenomenului religios precum Michel Maffesoli 258 subliniază elementul teatral
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Divinatorul însuși este un actor, și încă unul foarte priceput. El trebuie să convingă clientul că poate intra în contact cu o lume adevărată, deși nu este una obiectivată, știută. Din această pricină nu puțini sunt cei care mărturisesc că gestica și limbajul sunt armele prezicătorilor: cu ele reușesc să seducă și convingă oamenii. Strategia este foarte diversă și adaptabilă. În funcție de situație, se pot adopta atitudini ferme sau misterioase, șovăielnice sau extrem de optimiste. Gestica și limbajul sunt mai ușor de urmărit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu puțini sunt cei care mărturisesc că gestica și limbajul sunt armele prezicătorilor: cu ele reușesc să seducă și convingă oamenii. Strategia este foarte diversă și adaptabilă. În funcție de situație, se pot adopta atitudini ferme sau misterioase, șovăielnice sau extrem de optimiste. Gestica și limbajul sunt mai ușor de urmărit în cazul divinației artificiale decât în cazul celei naturale. În cele ce urmează vom trata câteva manifestări, așa cum reies din cercetările întreprinse. 13.2.1. Gestica și expresiile sale în actul predictiv Științele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]