658 matches
-
scrierile erau considerate a fi de orgine geto-dacă: Se vorbea despre descoperirea, în peștera Sfânta Ana pe vremea regelui Carol I, a 40 de tăblițe de aur de dimensiunea 15/10 cm, dar și mai mari, cu scriere dacă sau getică." Doamna Velcescu își continuă relatarea, prezentând două ipoteze, despre care se discuta în biroul profesorului Ion Popescu-Puțuri (directorul Institutului de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă CC al PCR) și oferindu-și concluzia. Astfel, "se vorbea acolo că din vânzarea aurului
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
venit în România, la peștera lui Zalmoxis, care avea o intrare secretă, cunoscută doar de câțiva ciobani, dar nedescoperită nici până în prezent. Despre acest inginer se spunea că ar fi descoperit 40 sau 60 de plăcuțe de aur cu scriere getică în peștera Sfânta Ana și că el ar fi fost cel care le-ar fi subtilizat în plumb." Doamna Cornelia Velcescu întreabă retoric: "Cine a făcut copiile? Inginerul Ionescu sau regele Carol I?", conchizând că, "logic, răspunsul nu poate fi
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
ar fi ridicat pe o capiște (vechi altar al cultului zalmoxian). Astfel, aceste plăci s-ar fi păstrat de-a lungul secolelor în grija inițială a preoților daci, fiind apoi transmise urmașilor lor, preoții creștini. Conform ipotezei lui, fiecare trib getic sau dacic ar fi posedat o arhivă de texte scrise pe plăci de aur sau din alte metale, care se reînnoia periodic. Textele ar fi fost scrise de marele preot, ar fi avut caracter sacru, magic, ar fi fost închinate
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
cu aceste documente, conchizând că pare absurd. Dar presupusa „Diploma bârlădeană” din 1134 ar fi demonstrat existența unui stat organizat pe teritoriul Moldovei cu aproape două secole înainte de „descălecatul” lui Dragoș. Având aceste „antecedente”, și pentru că vorbise despre un alfabet getic în disputa cu Grigore Tocilescu, Hasdeu figurează primul pe lista suspecților de fals, în cazul tăblițelor de plumb. Cât despre presupusa perioadă în care Hasdeu ar fi „plăsmuit” falsurile de plumb, Aurora Pețan ține să precizeze că aceasta nu poate
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
semnului fiind "obscură". "Dacă semnul a putut să existe la goți, înainte de slavi", Aurora Pețan întreabă "de ce nu putea să fi existat și la geți, mai ales că ambele alfabete -cel gotic și cel chirilic- au fost create în zona getică?" În privința semnului pentru "gi", acesta există astăzi doar în alfabetul sârb, iar cei mai mulți slaviști sunt de acord că este luat din alfabetul chirilic folosit în textele românești (la sârbi semnul este atestat pentru prima oară cu valoarea fonetică "gi" în
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
Primii locuitori ai cetății au fost tracii, care s-au situat aici prin sec. VII - VI i.Hr., adică cu 2600 de ani în urmă. După o întrerupere de 100 de ani, în sec. IV - III i.Hr. aici au apărut triburile getice. Între sec. ÎI i.Hr. și sec. I d.Hr. pe locul acesta a mai existat o așezare getica. Cu părere de rău, cercetătorii n-au reușit să stabilească data fondării cetatuiii - între sec. VII - VI i.Hr. sau mai tarziu. Cetățuia "La
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
adică cu 2600 de ani în urmă. După o întrerupere de 100 de ani, în sec. IV - III i.Hr. aici au apărut triburile getice. Între sec. ÎI i.Hr. și sec. I d.Hr. pe locul acesta a mai existat o așezare getica. Cu părere de rău, cercetătorii n-au reușit să stabilească data fondării cetatuiii - între sec. VII - VI i.Hr. sau mai tarziu. Cetățuia "La Șanțuri" poate fi identificată cu orașul antic "Maetopium". O asemenea cetate de pământ, înălțata cu mult până la
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
Iordanes. Datorită acestor confuzii, faptele și istoria geților și a dacilor au pătruns în cărțile de istorie ale unor popoare germanice. Principala sursă scrisă, dar singura care atestă teoria migrației de la Vistula la Marea Neagră, pentru istoria timpurie a goților este "Getica (și nu Gotica, cum ar fi trebuit în cazul Goților) - De origine actibusque getarum" de Iordanes (terminată în 551), un rezumat al unei istorii a goților în 12 volume scrisă în Italia de Cassiodorus, astăzi pierdută. Unii autori au presupus
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
ar fi fost să dea un trecut glorios clasei conducătoare gotice - ca replică trecutului familiilor senatoriale romane. Iordanes identifică goții cu geți, după mărturia lui Orosius Paulus Mai mulți istorici, între care Peter Heather și Michael Kulikowski, au afirmat că "Getica" prezintă o genealogie fictivă a lui Teodoric și o istorie ficțională a goților din motive de propagandă, și pun sub semnul întrebării originea lor scandinavă, presupusele dinastii regale și presupusul regat al lui Ermaneric din secolul al IV-lea.
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
preocupare deosebită pentru lărgirea patrimoniului arheologie prin desfășurarea unor activități de cercetare științifică și restaurare pe șantierele arheologice de la: Bordușani-Popina (preistorie), Săveni - La Movile (preistorie), Bucu-Popină (protoistorie), Platonești-terasă (protoistorie), Platonești - tumul (populații alogene pe teritoriul țării noastre), Stelnica-Grâdiștea Mare (perioada getică), Platonești-necropolă și Vlădeni-Popina Blagodeasca (cultura Dridu), Giurgeni -Orașul de Floci (civilizație medievală, locul de naștere al marelui Mihai Voievod Viteazul). Cuprinde un număr de 6882 piese, din următoarele categorii: Deosebit de valoroase sunt fondurile documentare aparținând unor personalități originare din lalomița
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
podgoriile Odobești, Cotești, Panciu. Producția de vinuri roșii are un caracter insular. Dealurile Munteniei și Olteniei (Regiunea III) Această regiune corespunde teritorial aproape în întregime cu marea unitate de dealuri și coline cunoscute geografic sub numele de Podișul (sau Piemontul) Getic. Ea se întinde între Subcarpații Getici de la nord și Câmpia Română. În cadrul Regiunii viticole există un numar de 8 podgorii (Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Ștefănești, Sâmburești, Drăgășani, Dealurile Craiovei, Severin și Plaiurile Drancei), în cuprinsul cărora se disting 32 de
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
vinuri roșii are un caracter insular. Dealurile Munteniei și Olteniei (Regiunea III) Această regiune corespunde teritorial aproape în întregime cu marea unitate de dealuri și coline cunoscute geografic sub numele de Podișul (sau Piemontul) Getic. Ea se întinde între Subcarpații Getici de la nord și Câmpia Română. În cadrul Regiunii viticole există un numar de 8 podgorii (Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Ștefănești, Sâmburești, Drăgășani, Dealurile Craiovei, Severin și Plaiurile Drancei), în cuprinsul cărora se disting 32 de centre viticole din care trei centre
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
sunt așezați în partea sudică a țării, de o parte și de alta a Oltului, subdiviziune a Subcarpaților Getici, fiind unul dintre cele mai vechi vetre de așezări din România, menționat în documente încă din ianuarie 1392, într-un hrisov al lui Micea cel Bătrân. În continuare articolul își doreste o descriere fizico-geografică a zonei. Subcarpații apar ca o
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
lanțului depresiunilor de sub poala sudică a Carpaților Meridionali, cu repercusiuni asupra posibilității de fixare a limitei. Trecerea nu se face printr-un uluc depresionar unitar care să urmărească fidel contactul morfologic și structural dintre aria carpatică și cea a Depresiunii Getice. Aici apar mici depresiuni de contact la ieșirea văilor din munte, alternând cu sectoare în care dealurile subcarpatice se sudează direct de cea mai joasă treaptă montana, nivel de 800 - 1000 m. Această situație poate fi urmărită constant intre Bistrița
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
de 800 - 1000 m. Această situație poate fi urmărită constant intre Bistrița Vâlcii și Valea Olăneștilor, constituind o trăsătură specifică contactului regiunii subcarpatice cu Munții Căpățânii. Limita morfologică corespunde parțial unei limite geologice. La est de Bistrița Vâlcii sedimentarul Depresiunii Getice înaintează mult spre nord, intrând în alcătuirea treptei inferioare a munților, iar contactul se menține în general în lungul fâșiei de formațiuni eocene diferențiate litologic și se înscrie ca atare în relief. În această fâșie de contact se pun în
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
coboară treptat spre sud, sub forma unor spinări domoale sau mai repezi, ce se termină fie cu abrupturi deasupra depresiunii, acolo unde aceasta este bine dezvoltată, fie se continua prin inflexiuni ușoare în dealurile de la sud. Limita sudică, spre Piemontul Getic, este cea mai dificil de precizat, trecerea de la o unitate la cealaltă făcându-se treptat, fără diferențieri evidente. În general, de-a lungul fâșiei de trecere dintre cele două unități, formațiunile sedimentare au dispunere monoclinală, fără a fi afectate de
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
est de Bistrița Vâlcii, dealurile și depresiunile subcarpatice se așază într-o rețea mai puțin ordonată, în care se regăsesc cele două șiruri de dealuri și depresiuni. Geologia Subcarpaților Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluția paleogeografică a Subcarpaților Getici, din care fac parte, care se desfășoară în lungul unei unități structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de avanfosă. Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mișcarea tectonică laramică care a ridicat Carpații Meridionali, pe
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
ordonată, în care se regăsesc cele două șiruri de dealuri și depresiuni. Geologia Subcarpaților Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluția paleogeografică a Subcarpaților Getici, din care fac parte, care se desfășoară în lungul unei unități structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de avanfosă. Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mișcarea tectonică laramică care a ridicat Carpații Meridionali, pe de o parte și a coborât, pe de altă parte, spațiul cristalin din fața acestora creând
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
muzeu cunoscut de acest gen. "Rezervația Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului", cu o suprafață de 12 ha, este o rezervație geologică datorită varietății deosebite de forme sculpturale pe pietrișuri si nisipuri, cimentate pe marne și argile. Este situată în Subcarpații Getici (subdiviziunea- ), mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. "Rezervația Naturală Ocnele Mari" are o suprafață de 15 ha. Rezervație naturală geologică situată pe teritoriul orașului Ocnele Mari, în bazinul pârâului Sărat, afluent de pe dreapta al râului Olt. Are
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
la reconstituirea florei neozoicului. "Rezervația naturală Mlastina Moșoroasa" are o suprafață de 0,25 ha. Este situată în orașul Băile Olănești, la cca 0,5km. sud de satul Moșoroasa, la altitudinea de 700 m. Rezervație naturală botanică situată în Subcarpații Getici (Subcarpații Vâlcii) conservă un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastină mezooligotrofă- mușchiul de turbă și relictul glaciar Drosera rotundifolia). "Rezervația Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara" cu o suprafață de 10,5 ha. Este situată în comuna Slătioara, fiind
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
-lea în sistemul Argeșului și se plasează pe locul al 12-lea în ceea ce privește suprafața bazinului. Izvorăște de sub vârful Moldoveanu din Munții Făgărașului, curge de la nord spre sud și străbate zona cristalină a munților înalți (masivul Ghițu), zona sedimentară (a Subcarpaților Getici), drenează regiunea muscelelor și Platforma Argeșului. Are o rețea hidrografică bine dezvoltată, care fragmentează puternic teritoriul bazinului său prin rupturi de pantă și praguri cu multe cascade. Râul Vâlsan are ape mari primăvara și la începutul verii, când se topesc
Râul Vâlsan, Argeș () [Corola-website/Science/313629_a_314958]
-
lemn ce poate fi regăsit în mod frecvent și în alte genuri practicate în creația populară a lemnului. Se poate stabili o apropiere între profilul cadrelor de lemn ale ușilor de la aceste biserici și profilul cadrelor din piatră, de origine getică. Proporțiile generale ale ansamblului, verticalitatea impusă de silueta turnului, constituie, alături de elementele enumerate mai sus, tot atâtea argumente ale specificității estetice ce individualizează civilizația lemnului din Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
odată cu apariția celor două cărți ale sale “Pentagramma” și “Semne și peceți. Șapte lecții despre originism”. În aceste lucrări, modul de a înțelege cultură și universul valorilor devine treptat o varietate a răspunsului ortodox deși autorul susține că reprezintă spiritul getic anterior creștinismului, scriitorul însuși afirmând că “este ortodox fiindcă este get”. Această înțelegere a lumii în cicluri lungi și prin procese modelatoare enigmatice, la limita suprasensibilului, autorul o întărește doctrinar prin alte cărți pătrunzătoare în idee cum ar fi “Genius
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
Sistov), V Macedonia staționată la Troesmis (Iglita) și XI Claudia Pia Fidelis staționată la Durostorum (Silistra). După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene. Cercetările arheologice din anul 1992 sunt primele efectuate aici după cercetările efectuate în anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. Rezultatele campaniilor din anii 1992-1996 au adus dovezi asupra fazelor de constructive
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
m lățime, are un nisip mătăsos, foarte fin, iar apele litorale sunt de mică adâncime pe o distanță mare de la țărm - sub un metru pe 200 metri lungime. Întemeiat la sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr., pe locul unei așezări getice, Acervaticos, de către coloniștii greci veniți din Heraclea Pontică, cetatea Callatis devine un vestit centru de cultură elenistică. În timpul Evului Mediu timpuriu, orașul este un centru al creștinismului dobrogean bizantin. În secolul XIII, odată cu stăpânirea tătară, apare denumirea Pangala, Pangalia, apoi
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]