1,781 matches
-
reveriile odihnei, Editura Univers, București, 1999, p. 236 70 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 100 71 Idem, p. 99 72 Radu Surdulescu, Critica mitic-arhetipală. De la motivul antropologic la sentimentele numinosului, Editura Alfa, București, 1997, p. 100 73 Gilbert Durand, op. cit., p. 157 74 Rudolf Otto, Sacrul Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, apud Radu Surdulescu, op. cit, p. 99 75 C.G. Jung, op. cit., p. 513 76 C.G. Jung, Personalitate și transfer, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Rudolf Otto, Sacrul Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, apud Radu Surdulescu, op. cit, p. 99 75 C.G. Jung, op. cit., p. 513 76 C.G. Jung, Personalitate și transfer, Editura Teora, București, p. 123 77 Gilbert Durand, op. cit., p. 89 78 Camil Petrescu, Cer final în Patul lui Procust, ediția citată, p. 298 79 Camil Petrescu, Parafă... în Patul lui Procust, ediția citată, p. 299 80 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pp. 42-43 97 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 43-44 98 Liviu Leonte, op. cit., p. 155 99 Cf. Gaston Bachelard, Aerul și visele, ediția citată, p. 97 100 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 41 101 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, București, 1977, p. 161 102 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 85 103 Camil Petrescu, Doctrina substanței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988, vol. I, pp. 231-232 104 Camil Petrescu, Cer
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
1989; Ricoeur, P., Oneself as Another, University Press of Chicago, Chicago, 1992 etc. 141 Micea Eliade, Mituri, vise și mistere, în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991, p. 130 142 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București 1978 143 Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, ediția citată, p. 75. 144 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, ediția citată, p. 26 145 Idem, p. 31 146 Cf. Wolfgang Iser, Hans Robert Jauss etc. 147 J.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
1992 etc. 141 Micea Eliade, Mituri, vise și mistere, în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991, p. 130 142 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București 1978 143 Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, ediția citată, p. 75. 144 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, ediția citată, p. 26 145 Idem, p. 31 146 Cf. Wolfgang Iser, Hans Robert Jauss etc. 147 J. -P. Pontalis, După Freud, Editura Trei, București, 1997, p. 146 148
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Literary Response, New York, 1968, p. 28 Holland opinează că întreaga literatură are un caracter de defulare. 150 C.G.Jung, În lumea arhetipurilor, ediția citată, p. 22 151 V. Dem. Zamfirescu, Prefață la "În lumea arhetipurilor", ediția citată, p. 6 152 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, De la mitocritică la mitanaliză, ediția citată, p. 96 153 Northrop Frye, Anatomia criticii, Editura Univers, București, 1972, p. 127 154 C. G. Jung, Amintiri, vise, reflecții, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 403 404
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
in Theories. A Reader., edited by Sean Matthews, Aura Taras Sibișan, Editura Paralela 45, București, 2003 266 S. Kierkegaard, Despre conceptul de ironie, în România literară, no. 47/2005, p. 26 267 Camil Petrescu, ediția citată, pp. 154-155 268 Cf. Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, ediția citată, p. 158 269 Mircea Zaciu, Glosse, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970, apud Camil Petrescu, Opere, vol. al II-lea, ediția citată, p. 421 270 Cf. Mircea Eliade, Drumul spre centru, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în lumea insignelor militare din Marina Republicii Franceze ne arată că lunecarea de la masculinul generic (cel al denumirii funcției, cel al personalului) spre feminin este frecvent, chiar dacă nu pot indica o proporție față de ansamblul producției. O amorsă explicativă ne furnizează Gilbert Durand (cu care ne vom întâlni mai îndelung în celelalte registre) când amintește de "aspectul negativ și redutabil al feminității acvatice" (Structurile antropologice ale imaginarului, 279). Or un vas de tipul "dragueur" induce prin natura funcției tema protecției, specifică reprezentărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Universalitatea pirogii (recuperabilă pentru preadolescenții anii 60 prin traduceri de literatură de aventuri sau de relatări ale diverselor expediții), diversitatea simbolică în funcție de material (animal, vegetal sau în mitologia modernă metalul), "fuziformitatea" (pentru a prelua cuvântul din traducerea românească a lui Gilbert Durand) care poate sugera fuiorul torcătoarelor (dar de ce nu și morfologia corporală a acestora?), frecventa legătură cu motivul morții toate acestea pot fi depășite de o altă notă, "lame de fond"105 capabilă să măture prejudecățile care stau la baza
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
al "oamenilor de bine", perdeaua de fum a primelor luni din regimul Iliescu I 1990-1992). 108 Versetul 56. Traducătorul a folosit Le Coran Essai de traduction versiune semnată de Jacques Berque, Editions Albin Michel, 2002, p. 103). ÎNTRU & FINAL 109 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, 1977, 274. Autorul aduce la numitor comun reflecțiile Mariei Bonaparte (nepoată de împărat și psihanalistă din școala lui Freud) și reflexele asociative ale unui fost poștaș, fondator al "psihanalizei" pentru uzul celor care
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
comportamentului dorit d) formularea obiectivului trebuie să precizeze criteriile de realizare după care performanțele probate de elev capătă o semnificație pedagogică. Deci pentru realizarea obiectivelor generale trebuie ca activitatea fiecărei lecții să fie centrată pe obiective operaționale clar formate. După Gilbert de Landshure caracteristica esențială în formularea unui obiectiv operațional este corelația lui. El adefinit următoarele criterii de coerență: - să se precizeze un comportament observabil, măsurabil, folosind verbe active relevante, în raport cu conținutul de învățare, respectiv cu subiectul lecției(ex.
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
să fii bine informat. Or, Cătălin este și spionul fetei de Împărat, șarpele care păzește comoara. Hyperion va avea În paj un dușman neîmpăcat care nu va lăsa din mînă comoara și care va face totul ca să Împiedice acțiunile salvatoare. Gilbert Durând analizînd fenomenul conștiinței romantice găsea definitoriu că „În căutarea inițiatică sau mai adesea prometeică una din axele mitologice ale romantismului „religia” femeii „scop al bărbatului”, cum a scris Novalis, „spărturi către celălalt tărîm prin care se afundă sufletele” cum
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
eminescian. O interpretare transeontică. fierbinte, rugile către Luceafăr, invocațiile repetate. La nivelul lui „ta dromena”adică al palierului „celor făptuite”eroina noastră rămîne În pură virtualitate. Cum am mai arătat „coniunctio” nu se realizează, schema dinamică ascensională de care pomenea Gilbert Durând În cartea sa „Structurile antropologice ale imaginarului” nu poate funcționa cum nici probantă nu a fost acțiunea diairetică, de divizare a perechii Cătălină/paj. Chemarea fetei de Împărat se realizează la nivelul incantatoriu, muezinic Între vraci și posedat instaurîndu-se
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
condiții, la 24 iunie 1264 se deschideau la Londra lucrările Parlamentului convocat de Simon de Montfort, care hotăra că regele trebuie să rămână până la sfârșitul vieții sub tutelă, iar guvernarea să aparțină unui număr de 3 electori (Simon de Montfort, Gilbert Gloucester și episcopul de Chichester) și Consiliului de 9 persoane, ales de acești 3 electori 226. Pentru prima oară au fost convocați în Parlament câte "patru cavaleri loiali din fiecare comitat, aleși cu consimțământul comitatului"227, pentru ca împreună cu baronii și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
trei sâni mistici și două suspine laice, Pirata chioară de un sân și Glycera ai cărei sâni fac să zboare Fluturii din pandișpan sunt, contrar aparențelor, tocmai simboluri ale fertilizării. Mutilarea ca act de jertfă este integrată, spre exemplu, de Gilbert Durand în categoria ritualurilor care au ca scop primar fertilizarea și ca finalitate ascunsă "domesticirea lui Cronos". Invocarea unor ființe de semn feminin mutilate din rațiuni obscure devine, și în poezia lui Brumaru, un act de substituire sacrificială prin care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lumină/ înveninate de muzica mută a substanței". În special majoritatea poemelor din O săgeată îmbrăcată în roșu (Editura Paralela 45, Pitești, 2008) se articulează pe o percepție extrem de vie și totalizantă a feminității, pe care un critic de talia lui Gilbert Durand o vedea, semnificativ, drept cea mai radicală formă a alterității. Câteva dintre ele se și construiesc, din acest motiv, ca descripții expresive ale feminității dintotdeauna, doar întâmplător încarnate în iubita poetului: "iubita are nurii expresivi/ ca o sonată beethoveniană
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
caracterizează chiar prin căutări de ordin diferit: căutarea socială (afirmarea și guvernarea feminină), căutarea sentimentală (mânia să de a repeta, de a lua de la capăt aventură, de a seduce) și căutarea creativă (teatralitatea și capacitatea de a inventa scenarii) etc. Gilbert Durând propune o definiție operațională a mitului și plasează noțiunea de mit în miezul oricărei perspective antropologice contemporane: "Mitul apare că o povestire (discurs mitic) ce pune în scenă personaje, decoruri, obiecte valorizate simbolic" [1998, p.38]. Această înțelegere a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nr.12 1993, Centre des Sciences de la littérature, Université Paris X Nanterre, Paris, 1993, p.19-32 DUPRONT, Alphonse, La France et le monde. Du sentiment național, în La France et leș Français, Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, Paris, p.1423-1475 DURÂND, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, Nemira, București, 1998 DURÂND, Gilbert, Introdution à la mythologie, mythes et société, Paris, 1996 DURÂND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Univers enciclopedic, București, 2000 DUZALAY, Auguste, L'Opéra des Rougon-Macquart
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
19-32 DUPRONT, Alphonse, La France et le monde. Du sentiment național, în La France et leș Français, Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, Paris, p.1423-1475 DURÂND, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, Nemira, București, 1998 DURÂND, Gilbert, Introdution à la mythologie, mythes et société, Paris, 1996 DURÂND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Univers enciclopedic, București, 2000 DUZALAY, Auguste, L'Opéra des Rougon-Macquart. Essai de rythmologie romanesque, Paris, Klincksieck, 1983 ÉCHELARD, Michel, Histoire de la littérature en France au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în La France et leș Français, Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, Paris, p.1423-1475 DURÂND, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, Nemira, București, 1998 DURÂND, Gilbert, Introdution à la mythologie, mythes et société, Paris, 1996 DURÂND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Univers enciclopedic, București, 2000 DUZALAY, Auguste, L'Opéra des Rougon-Macquart. Essai de rythmologie romanesque, Paris, Klincksieck, 1983 ÉCHELARD, Michel, Histoire de la littérature en France au XIXe siècle. Romantisme, réalisme, symbolisme, Hatier, Paris, 1984 ECO, Umberto; PEZZINI
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și asupra consecințelor ideologice (estetice, în cazul nostru) care derivă atât din continuitate, cât și din diferență" (Hutcheon: 1997, 99). Intertextul presupune acțiune reciprocă vechi-nou, unul îl pune în valoare pe celălalt. Este o dialectică (asemeni oricărei dialectici, ambiguă, cf. Gilbert Durand ) altul/același. Lexie. Mitemă. Secundă. Motiv literar. Teoria literaturii, prin natura obiectului ei, nu atinge exactitudinea altor științe, în sensul că nu face aprecieri matematice, în ciuda demersurilor de operaționalizare a unor concepte, de altfel, dificil de cuantificat. Să luăm
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
genetica textului. DEBRAY GENETTE Raymonde (1988) Métamorphoses du récit: autour de Flaubert, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Poétique". * intratextualitate; * critica genetică. De GRÈVE Claude (1995) Élements de littérature comparée, Paris: Hachette Livre. * mit și mit literar; * temă și motiv. DURAND Gilbert [1960] (1992) Les structures anthropologique de l'imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale Paris: 11ème édition DUNOD [Paris: PUF pour 1ère éd.]. * mitul, prezență semantică. EIGELDINGER Marc (1987) Mythologie et intertextualité, Genève: Éditions Slatkine. * câmpuri intertextuale; * funcțiile intertextualității. ELIADE Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Mântuitorul lumii" Simion Florea Marian, Legendele Maicii Domnului, p. 40. 21 Mathei, 27:46, BB. 22 Simion Florea Marian, op. cit., p. 248. 23 Ibid., p. 224. 24 Tudor Pamfile, op. cit., p. 20. 25 Simion Florea Marian, op. cit., p. 30. 26 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 297. 27 Simion Florea Marian, op. cit., p. 126. 28 Material cules "din Livenii-Noi, Dorohoi, dela un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
gîndirea occidentală. Astăzi există nenumărate tentative de a o reabilita. Studiind mai ales cazurile lui Galilei, Einstein și Bohr, Gerald Holton 178 subliniază importanța majoră pe care o are imaginația în descoperirea științifică. Imaginarul reprezintă însăși esența spiritului uman, afirmă Gilbert Durand 179. Adesea neclare, concepțiile asupra imaginației nu coincid sau chiar se opun. Este oare pertinentă definiția dată, printre alții, de Durand, care o numește "facultatea posibilului"? Imaginația nu este creație de posibile și de imposibile? Ce este ființa umană
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Ian Tattersall, L'Emergence de l'homme, Gallimard ("NRF Essais"), 1998. 177 Jean Piaget, Le possible et le nécessaire, PUF ("Psychologie d'aujourd'hui "), 2 volume, 1981-1983. 178 Gerald Holton, L'Imagination scientifique, Gallimard ("Bibliothèque des sciences humaines"), 1981. 179 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, 1992. 180 Termenul "imagineur" e folosit de Paul Valéry în 1899. El provine din "imaginateur", folosit în secolul al XVI-lea cu sensul de "persoană care se lasă purtată de imaginație". Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]