4,666 matches
-
întâi, știam deja că pe cel care mă interesează pe mine îl cheamă Vadim. În al doilea rând, uniforma de licean, atât de asemănătoare celei de student și cu detaliile atât de specifice privind nasturii, îmi era cunoscută: la acest gimnaziu învață fiul unei verișoare de-a mele. În al treilea rând, îmi era clar că, dacă în iarna care trecuse, purta încă uniforma de gimnaziu, iar acum, vara, era în veston de student, tânărul a terminat liceul în primăvară. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de student și cu detaliile atât de specifice privind nasturii, îmi era cunoscută: la acest gimnaziu învață fiul unei verișoare de-a mele. În al treilea rând, îmi era clar că, dacă în iarna care trecuse, purta încă uniforma de gimnaziu, iar acum, vara, era în veston de student, tânărul a terminat liceul în primăvară. Am găsit în cartea de telefon adresa liceului și m-am dus acolo. În afară de portar, nu mai era nimeni în liceu. După o scurtă lămurire asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
tîrgoveț evreu din Europa Centrală În ziua morții sale - putem numai presupune. Așa cum putem doar presimți la ce se gîndeau sau visau fiicele tîrgovețului evreu din Europa Centrală (de patruzeci și trei de ani) În prima zi a Înscrierii la gimnaziu și după prima Întîlnire cu lumea străinătății. Cu o altă lume. Căci n-o plăcuseră deloc pe ruda lor mai Îndepărtată, după mamă, pe doamna Goldberg. Nu pentru că avea tulee (Hana Îi șopti soră-sii la ureche „mustăți“), ci pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
era. La școală Însă... În regulă, doamna profesoară era frumoasă, tînără și amabilă; purta o pălărie cum nu vedeai În Seghedin, un turban cu pene, și avea o rochie care, sigur, era de la Budapesta, dacă nu chiar de la Viena. Deși gimnaziul, trebuia totuși să recunoască, le cam dezamăgise. Pe dinafară, În regulă, chiar măreț, văruit În galben, cu acoperiș nou și cu grădină de jur Împrejur. Dar Înăuntru... Băncile (pentru că li se arătaseră sălile de clasă unde aveau să Învețe), băncile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ea, căci liniile, care altădată trasau pătrățele, abia se mai zăreau, și asta numai pe margini. Catedra era Înfășurată Într-o hîrtie ordinară, albastră, fixată cu pioneze de tăblie. Ferestrele Înalte aveau zăbrele, ca În mănăstirile din romane. Ăsta era gimnaziul de fete! Deci nici urmă de chiotele de entuziasm În care se treziseră În zorii zilei, Înainte de răsăritul soarelui, ca s-o pornească la drum. Din bucuria care le umpluse sufletul de copii Într-un moment ce semnifica o cotitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
H de la Hana și M de la Miriam, dar... Nu, n-ar fi cutezat să-i spună nimic mamei căci, după cîte se petrecuseră, după șase luni de discuții lungi, seară de seară, Înainte de culcare, despre plecarea lor la Arad, la gimnaziu, ar fi fost un sacrilegiu și o copilărie să te-arăți acum indiferent și nerecunoscător. Afară era Încă lumină, deși soarele stătea să apună. Doar domnul Brener putea să-l vadă de pe locul său, ca un tron, și poate-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Banat, ajuns colonel în armata română, s-a născut în București, dar a copilărit la Slobozia - Filipeni, la mama Boghioaia, care aduna vara, ca într-o tabără, toți nepoții, și nu erau puțini. Școala o face în București: clasele primare, gimnaziul, liceul „Grigore Moisil” - secția reală, dovedindu-se un elev harnic, cu dorință de cunoaștere, o inteligență vie, cu rezultate foarte bune la învățătură. Cunoștințele de matematică și fizică au fost hotărâtoare în reușita la severul examen de admitere de la Academia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu școală profesională, era în Fruntești, la Ulmi, și se spunea Stoleru, făcea și stupi și rame). Se folosea lemnul de esență moale, brad, cireș, tei, dar și păr și nuc. în comuna Filipeni au lucrat și trei absolvenți ai Gimnaziului Industrial din Bacău: Ion Borcea, Gavril Rusu și Grigore Bârgăoanu care făcea și sculptură. Introducerea tâmplăriei în Lunca este legată de numele învățătorului Gh. Postoiu, care a organizat pentru elevii cursului complementar un atelier școlar de tâmplărie condusă de tâmplarul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
preoților, care, începânăd cu anul 1800, au fost ofițeri ai stării civile până după Unirea Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918. În Bucovina, preoții erau funcționari ai statului, aveau venituri mai mari, iar pregătirea lor era superioară: școala primară, gimnaziul cu 8 clase de la Cernăuți, în limba germană, apoi Institutul Teologic; din 1875, facultatea de teologie de la Universitatea germană din Cernăuți. Comparativ cu pregătirea preoților din Bucovina, preoții din Moldova și țara Românească aveau o pregătire modestă, mare lucru dacă aveau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luat în considerare la examenul de admitere în școlile secundare. Din aceast cauză, au fost elevi care au făcut 7 clase primare și au început cursul secundar din clasa a V-a, anul I de liceu, care dura 8 ani (gimnaziu și cursul liceal). În cei 3 ani de învățământ complementar se punea accent pe aspectul practic, agricol, pregătind gospodari buni, care să știe elemente de zootehnie, apicultură, cultura plantelor, legumicultură și pomicultură. Programa pentru școlile urbane avea alt conținut, situație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu depozitarea grâului s-a eliberat în mai 1948. și mai grea a fost îmbinarea dintre tradiția școlii românești și „mărețul exemplu” care era școala sovietică. În locul claselor complementare (V-VII) de la învățământul primar, a fost introdus, chiar din 1945, gimnaziul unic, ca soluție de tranziție, venind în sprijinul elevilor silitori, fii de țărani care puteau face gimnaziul pe loc. Gimnaziile unice au fost o soluție de moment, deoarece au fost înlocuite cu ciclul II al școlii elementare de 7 ani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școlii românești și „mărețul exemplu” care era școala sovietică. În locul claselor complementare (V-VII) de la învățământul primar, a fost introdus, chiar din 1945, gimnaziul unic, ca soluție de tranziție, venind în sprijinul elevilor silitori, fii de țărani care puteau face gimnaziul pe loc. Gimnaziile unice au fost o soluție de moment, deoarece au fost înlocuite cu ciclul II al școlii elementare de 7 ani prin noua Lege a învățământului din 1948. VII. 4 De la Legea învățământului din anul 1948 pânăș la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărețul exemplu” care era școala sovietică. În locul claselor complementare (V-VII) de la învățământul primar, a fost introdus, chiar din 1945, gimnaziul unic, ca soluție de tranziție, venind în sprijinul elevilor silitori, fii de țărani care puteau face gimnaziul pe loc. Gimnaziile unice au fost o soluție de moment, deoarece au fost înlocuite cu ciclul II al școlii elementare de 7 ani prin noua Lege a învățământului din 1948. VII. 4 De la Legea învățământului din anul 1948 pânăș la evenimentele din decembrie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și actul de naționalizare de la 11 iunie 1948. Legea învățământului din 1948 modifică structura și conținutul învățământului, păstrând cele trei trepte ale învățământului: învățământul primar cu clasele I-IV (ciclul primar) și ciclul II cu clasele V-VII, care înlocuiește gimnaziul unic; învățământul mediu, reprezentat de licee și școli medii tehnice, învățământul profesional și învățământul superior. Prin noua lege se generalizează învățământul elementar de 7 ani. După absolvirea ciclului II, elevii puteau opta pentru licee, coală medie tehnică sau școală profesională
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al școlii medii. În anul 1955 se revine la liceul de 4 ani, învățământul funcționând pe cicluri de 4 ani după trecerea la obligativitatea învățământului de 8 ani, revenindu-se la liceul interbelică de 8 ani (clasele V-VIII - viitorul gimnaziu și clasele IX-XII cursul liceal superior). Școlile medii tehnice, cu profile diferite, construcții, comerciale, sanitare, silvice etc., au pregătit cadre necesare economiei de atunci. De asemenea, școlile profesionale, de 2,3 și chiar 4 ani, au dat muncitori calificați pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ciclul II (clasele V-VII) și, în lipsa profesorilor, tot vechii învățători au fost chemați să suplinească pe cei care lipseau. Doar Gh. Vraciu, învățător, urma facultatea de matematică, fiind, din punct de vedere al studiilor, corespunzător cu cerințele programei de gimnaziu. Dar nici învățătorii nu erau suficienți, așa că s-a recursă la suplinitori, absolvenți de liceu. Dacă ne raportăm la perioada istorică prin care a trecut școala și întreaga societate românească, trebuie să recunoaștem că acei slujitori ai școlii și-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Facultatea de Pedagogie a Universității din București. După o scurtă ucenicie ca învățător la școala din Slobozia, este chemat de directorul școlii din Lunca, Gh. Vraciu, să ocupe catedra de fizică de la ciclul II (clasele VVII), cum se numea atunci gimnaziul. Lecțiile de fizică ale profesorului Vasile Totolea se distingeau prin ținuta științifică și metodică, nu puteai spune că nu ai înțelesă explicațiile profesorului, care, în absența laboratorului, făcea schițe și scheme improviza material intuitiv care să înlesnească „vederea” fenomenelor fizice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar acționa tineretul revoluționar cu un spion și, fără multă vorbă, le-a spusă că el este spion. Băieții l-au luat la bătaie cu ciomegele. Se pare că nu învățase destul la instruirile de la raion și din cărțile de gimnaziu. Tot Frumușelu a pățit-o cu Vortolomei Pușcuță, când, după câteva pahare cu vin, pe nemâncate, s-a urcat pe bicicletă (era ca și cum ar avea acum un Ferarri!) și, după câteva pedale, s-a răsturnat în șanț, în niște urzici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai cântat, ai luat toate premiile țării, pe la toate concursurile, pe la Dialog la distanță, că de serbările școlare nu mai spun... Eram în corul Căminului Cultural din Cristești și am plecat odată, într-o duminică, pe când tu erai deja în gimnaziu, mic, dar mare recitator, taică-tău era la biserică și n-a putut merge cu noi, am plecat, zic, la Craiova, hai, că trebuie să recite și băiatul, chiar dacă e așa mic, săracul, era o poezie comunistă, nimic despre copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
topiți, nici nu clipeau, ascultau fără să răsufle. Da’ când începeai să cânți, Doamne, cum te mai asculta lumea, ăstuia îi puse Sfântu’ mâna în cap!!!, mai zicea câte una din sat, femei invidioase, Octavă, c-așa îți ziceau în gimnaziu, Octavă, datorită vocii, așa îți zisei și eu, de atunci, în timp ce ăștia, comuniștii, se întindeau ca molima neagră, acasă, ne interpretai scene din mari piese de teatru, amintindu-ne că există pe lume și alte tragedii, la fel de mari ca ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Și limba română nu minte, trebuie să crezi în ea... Cumnatul îl învățase să citească mult mai devreme, de pe la cinci ani, când intrase la școală, băiatul citea tot felul de cărți din biblioteca lor de săteni intelectuali, mai târziu, prin gimnaziu, luase Odiseea și Iliada la citit, băăă, începe cu Legendele Olimpului, nu cu filozofi și Homer, te-a prostit tată-tău ăsta. Și nu mai crede tot, nu mai fi așa de pătruns, să știi că nici un zeu din cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
apoi ucisă. M-am uitat la Korsch: — Și ultima, vă rog, Herr Kosch. — Lotte Winter, zise el. 16 ani, părinți germani. A dispărut pe 18 iulie 1938. Corpul ei a fost găsit pe 25 august. Locuia pe Pragerstrasse și frecventa gimnaziul local, unde se pregătea pentru examenul de nivel intermediar. A plecat de acasă pentru o lecție de echitație la școala de călărie la Grădina Zoologică, unde nu a ajuns. Cadavrul ei a fost descoperit într-o canoe veche dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Velculescu, Mișu Vlădescu și cu mine am venit la București să cucerim cununile liceului Lazăr, așteptând să cucerim ceva mai târziu chiar orașul, ne-am dat curând seama de naivitatea noastră. Fuseserăm cei dintâi, cu diferențe de ordinul sutimilor, la gimnaziul Dinicu Golescu. La matematice avusesem chiar un bun dascăl, pe Ion Antonescu. Da, dar acolo ne detașam pe un fel de neant; aici la Lazăr aveam de luptat cu o clasă în care provincia și capitala concentrase toți premianții lor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
slujnică de un tăbăcar din Braunschweig. Avea însă câțiva pastori în linia ei suitoare. Băiatul, Johann Carl Friedrich (acasă era numit Johann; mai târziu Gauss a lăsat să cadă acest prenume), a învățat la școala populară de lângă Katharinenkirche; apoi, la gimnaziul numit Collegium Carolinum - devenit mai târziu Școala tehnică superioară din Braunschweig, unde avea să profeseze toată viața, șaptezeci de ani mai târziu, un aritmetician nu mai mic decât Gauss: Richard Dedekind (de fel, ca și el, din Braunschweig). În școala
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Ziarul Ro Mania Cipru Publicat în: Ediția nr. 976 din 02 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sâmbătă, 31 august 2013, începând cu ora 17,00, românii din Cipru au celebrat ZIUA LIMBII ROMÂNE în orașul Pafos din sudul insulei, la Gimnaziul Nikolaidio, unde funcționează și Școala românească din localitate. Proiectul “Versuri în dulcele grai românesc pe insula Afroditei” inițiat de poeta Georgeta Resteman a fost organizat de Școala românească din Cipru prin implicarea și dăruirea domnișoarei profesor Irina Isac (Pafos), Ziarul
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]