1,073 matches
-
ce preț are omul, înțelegem că stăm în fața destinului (III, p. 72-73). Identifică vocile celor veniți să jure credință republicii (I, p. 43) și confirmă argumentele invocate de delegații regelui care cer să fie respectați în calitate de ambasadori (așa e, dreptul ginților ! - II, p. 59). Deconspiră dorințele secrete ale republicanilor de a dobândi funcții importante, consulatul sau prefectura cetății (I, p. 35), dar dezvăluie și intențiile lui Primus Aquillius care scrie în tăblițele către rege că nu va ezita să se ridice
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
aparat de note explicative care însoțește această ediție a reminiscențelor istorico literare ale merituosului ziarist din anii de glorie ai presei române. t.a. martie 2014 Bucureștii de altădată 1878-1884 anul 1878 [Felonia rusească. Diverse. Pacea de la San Stefano. „Cântecul gintei latine.“ Congresul din Berlin. Intrarea triumfală a armatei române în București. Din timpul rușilor.] [felonia rusească] Dacă anul 1877 a fost anul entuziasmului, al speranțelor mari și al victoriilor, în schimb anul 1878 fu anul decepțiilor și al deziluziilor. Țara
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
doi peri și declară oficial că nu poate primi Tratatul de la San Stefano. Dar, după tratative care durează aproape două luni, situația se îmbunătățește. Rusia cedează în multe părți ale Tratatului, afară de Basarabia, și astfel pericolul războiului anglo-rus dispare. „cântecul gintei latine“ Societatea limbilor romanice de la Montpellier publicase, cu un an mai înainte, un concurs pentru cel mai bun poem cu titlul: Cântecul latinului sau Cântecul gintei latine. Au concurat mulți poeți francezi, italieni, spanioli etc., dar premiul l-a obținut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în multe părți ale Tratatului, afară de Basarabia, și astfel pericolul războiului anglo-rus dispare. „cântecul gintei latine“ Societatea limbilor romanice de la Montpellier publicase, cu un an mai înainte, un concurs pentru cel mai bun poem cu titlul: Cântecul latinului sau Cântecul gintei latine. Au concurat mulți poeți francezi, italieni, spanioli etc., dar premiul l-a obținut Vasile Alecsandri în ziua de 7 mai. De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societății, a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul compus din Mistral
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societății, a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul compus din Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru și Ascoli vă conferă în unanimitate premiul. Vă așteptăm.“ Premiul consta dintr-o cupă simbolică. Iată cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă-i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul compus din Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru și Ascoli vă conferă în unanimitate premiul. Vă așteptăm.“ Premiul consta dintr-o cupă simbolică. Iată cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
consta dintr-o cupă simbolică. Iată cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale i se înclină Și pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se oglindă-n splendid soare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale i se înclină Și pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se oglindă-n splendid soare, Se scaldă-n mare de smarald. Latina
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale i se înclină Și pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se oglindă-n splendid soare, Se scaldă-n mare de smarald. Latina gintă are parte D-ale pământului comori Și, mult voios, ea le împarte Cu celelalte-a ei surori! Dar e teribilă-n mânie, Când brațul ei liberator Lovește-n cruda tiranie Și luptă pentru al ei onor. în ziua cea de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ea le împarte Cu celelalte-a ei surori! Dar e teribilă-n mânie, Când brațul ei liberator Lovește-n cruda tiranie Și luptă pentru al ei onor. în ziua cea de judecată, Când, față-n cer cu Domnul sfânt Latina gintă-a fi-ntrebată: Ce ai făcut p acest pământ? Ea va răspunde, sus și tare: „O, Doamne!-n lume cât am stat. În ochii săi, plini de admirare, Pe tine te-am reprezentat!“ Pe la sfârșitul lunii mai guvernul pune în circulațiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1. Principatele-Unite-Române constituie un singur Stat indivizibil sub denumire de România. Art. 2 Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. Art. 3. Teritoriul României nu se poate coloniza cu populațiuni de gintă streină. Art. 4. Teritoriul este împărțit în județe, județele în plăși, plășile în comune. Aceste diviziuni și subdiviziuni nu pot fi schimbate sau rectificate decât prin o lege. titlul ii Despre drepturile românilor Art. 5. Românii se bucură de libertatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-n pulsul vostru Roma s-a trezit. Al vostru neam în lupte mari și crunte De mii de ori cu fală-a biruit; Luptați ca ei în zilele cărunte, Că-n pulsul vostru Roma s-a trezit. Neghina rea a gintelor mărunte Din zi în zi mereu a odrăslit; La coase, fii, ca n vremile cărunte Că-n pulsul vostru Roma s-a trezit. Confiscată pentru și din cauza ultimelor patru versuri - gintele mărunte nu suportau să li se spună lucrurile de-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pulsul vostru Roma s-a trezit. Neghina rea a gintelor mărunte Din zi în zi mereu a odrăslit; La coase, fii, ca n vremile cărunte Că-n pulsul vostru Roma s-a trezit. Confiscată pentru și din cauza ultimelor patru versuri - gintele mărunte nu suportau să li se spună lucrurile de-a dreptul! - revista, se vede, își face datoria întocmai, cum spune directorul ei Iancu I. Nistor încă de la numărul 1 a pornitei la drum: „Dorința noastră cea mai vie, de care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
moment dat românii și provensalii, care, stimulați de poetul Frédéric Mistral, Încercau să-și reafirme identitatea (mișcarea „félibrige“). Cel mai de seamă poet român al generației sale, Vasile Alecsandri (1821- 1890), a fost premiat la Montpellier În 1878 pentru Cântecul gintei latine. „Latina gintă e regină / Într-ale lumii ginte mari / — spuneau versurile acestui poem — Ea merge-n capul altor ginte / Vărsând lumină În urma ei.“ Românii credeau Într-adevăr În superioritatea geniului latin, și nu numai al romanilor antici, dar și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și provensalii, care, stimulați de poetul Frédéric Mistral, Încercau să-și reafirme identitatea (mișcarea „félibrige“). Cel mai de seamă poet român al generației sale, Vasile Alecsandri (1821- 1890), a fost premiat la Montpellier În 1878 pentru Cântecul gintei latine. „Latina gintă e regină / Într-ale lumii ginte mari / — spuneau versurile acestui poem — Ea merge-n capul altor ginte / Vărsând lumină În urma ei.“ Românii credeau Într-adevăr În superioritatea geniului latin, și nu numai al romanilor antici, dar și al moștenitorilor lor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Frédéric Mistral, Încercau să-și reafirme identitatea (mișcarea „félibrige“). Cel mai de seamă poet român al generației sale, Vasile Alecsandri (1821- 1890), a fost premiat la Montpellier În 1878 pentru Cântecul gintei latine. „Latina gintă e regină / Într-ale lumii ginte mari / — spuneau versurile acestui poem — Ea merge-n capul altor ginte / Vărsând lumină În urma ei.“ Românii credeau Într-adevăr În superioritatea geniului latin, și nu numai al romanilor antici, dar și al moștenitorilor lor moderni. Însă față de ambiția proiectelor, o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de seamă poet român al generației sale, Vasile Alecsandri (1821- 1890), a fost premiat la Montpellier În 1878 pentru Cântecul gintei latine. „Latina gintă e regină / Într-ale lumii ginte mari / — spuneau versurile acestui poem — Ea merge-n capul altor ginte / Vărsând lumină În urma ei.“ Românii credeau Într-adevăr În superioritatea geniului latin, și nu numai al romanilor antici, dar și al moștenitorilor lor moderni. Însă față de ambiția proiectelor, o poezie și un premiu literar erau cam puțin! În urma Primului Război Mondial, Germania
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
doi la mine. Aveam câțiva litri de vin din rația, care se dădea atunci de 4 litri pe lună. Eugen Ionescu acceptă cu mare bucurie. Trecem prin grădina publică Peyron, unde V. Alecsandri a luat, obținut premiul I, pentru imnul gintei latine În 1878 și ajungem la camera mea, Av. des Arecaux. În cameră, pe masă, se găseau câteva exemplare din lucrarea mea de doctorat: Acte et éducation morale dans la pensée franșaise contemporaine, tipărită și susținută În ianuarie 1943. Începe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ca dușman în Moldova, își va da Ștefan silința să-l facă să-i pară rău, lui și polonilor, de războiul pornit împotrivă-i. În urma acestei solii amenințătoare, regele Albert, nerăspunzând nimic solilor și oprindu-i pe loc în contra drepturilor ginților, îi dădu pe mâna păzitorilor din Lemberg.” După Wapowski, abia după acest incident regele a trecut Nistrul, în Pocuția (asta ar însemna că solii moldoveni l-au întâlnit pe rege înainte de 16 august). Credem însă că Letopisețul nostru are dreptate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
CFR și auto la întocmirea devizelor lucrărilor de construcții - circulara BI Centrală. - 141 de ani de învățământ la Liceul de băieți din Bolgrad - Comunicare la aniversarea liceului din 1999. - Diverse articole pe linie de învățământ și despre minorități în curierul Ginta Latină Iași. - Tratează-te singur - elixirul vieții - 6 ediții, ultimele 3 în editurile Moldova (1995) și PIM (2000, 2005). - Din înțelepciunea oamenilor celebri, ediția I-a - 2006 - 30 de fișe de activitate pentru oameni de știință ieșeni, absolvenți ai liceului
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
acest oraș de către Banca Națională a României, s-a grăbit să informeze guvernele aliate de pericolul ce amenința depozitele și a solicitat concursul lor /.../. În acest timp, la Petrograd, guvernul Sovietelor se declara în stare de război cu România. Fapt fără precedent în dreptul ginților, dl. Diamandy, ministrul României, ca și întreg personalul Legației, a fost închis în fortăreața Petropavlovsk. Executarea lor era hotărâtă, dar după intervenția energică a ambasadorilor aliați, guvernul sovietelor s-a mulțumit să-i expulzeze. În aceste împrejurări, Ambasada Franței la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
umorului. N-am avut și nu am antimodele. Cât datorezi înaintașilor din literatura română, clasicilor și modernilor? Unde te situezi în devenirea (ce prețios sună!) literaturii române? Datorez enorm fiecărei cărți de poezie citite. Cred că fac parte din rarisima gintă a naturilor crepusculare. Am atâtea definiții despre poezie, că mă simt în postura miriapodului care are o mie de picioare și care dacă se întreabă cum de le mișcă pe toate, uită să mai meargă. Ce este poezia în viziunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lire iar întâmpinarea dușmanilor la porțile cetăților se făcea de preoți cu rugăciuni cântate". De asta nu ne miră faptul că, după Hasdeu, Orfeus, Muzeus și Thamyris, miticii fondatori ai poeziei și muzicii grecești, ar fi fost toți din marea gintă tracică de unde erau și dacii. Toate astea le găsim fie în "Getica" lui Pârvan, fie în George Breazul, în respectabila "Pagini din istoria muzicii românești" (pentru corectitudine, vol. II, p. 19 și 99). De asta zic, ca dictator luminat aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sa locuință în țară! Poate politicienii noștri cred că patriotul întregului neam românesc Ilie Ilașcu are încă adresa la pușcăria din Tiraspol, în Transnistria? Opriți demența politicienilor! Constantin CHIRILĂ, Iași, 12 mai 2005 („Literatura și Arta”,14 iulie 2005, Chișinău,”Ginta Latină”, Iași) La Iași se află o familie cu totul și cu totul deosebită, familia prof. Ioan Alexa. Dumnealui are 96 de ani, iar soția dumnealui, 95 de ani. Sunt români refugiați la Iași din Cernăuți, pământ românesc răpit în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
înțelegere, fără a urî pe străini. De fapt, noi nu urâm pe nimeni, dar luptăm pentru un adevăr, limbă română, istorie comună, pământ sfânt românesc”. Sunt mărturisirile distinsului om de cultură și patriot Ioan Alexa. A consemnat Constantin Chirilă, Iași („Ginta Latină”, Iași, și „Literatura și Arta”, Chișinău, 28 octombrie 2004 Familia Ioan Alexa a trăit întreaga viață în demnitate, cinste, adevăr, perfectă armonie în familie, societate, cu credință în bunul Dumnezeu, și cu respect nemărginit pentru valorile românești și universale
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]