5,548 matches
-
tobei în interiorul cutiei craniene, de 36 de ori. A B Fig. 41. Baterea Tobei Cerești: încrucișați arătătoarele peste degetele mijlocii loviți partea posterioară a cutiei craniene cu arătătoarele Beneficii: ajută la îndepărtarea energiei excesive de la nivelul cutiei craniene. Vibrațiile stimulează glandele pineală și pituitară și ajută la echilibrarea funcțiilor emisferelor dreaptă și stângă. Elimină statica mentală din creier, pregătind mintea pentru meditația prin nemișcare, după o rundă de exerciții prin mișcare. Limpezirea corpului Metodă: frecați palmele una de alta până se
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
inferior. Stimulează microcirculația la nivelul pielii. Fortifică scutul defensiv al Energiei Protectoare. Masarea descendentă a rinichilor Metodă: Frecați palmele una de alta până se încălzesc. Puneți palmele deasupra rinichilor și masați ușor. Beneficii: atrage energia în jos spre rinichi și glandele suprarenale și o condensează acolo. Stimulează secrețiile suprarenale și întărește imunitatea. Lovirea ușoară a canalului piciorului (fig. 42) Metodă: frecați palmele una de alta până ce se încălzesc, apoi strângeți degetele în pumni, cu opozabilele încleștate pe deasupra degetelor arătătoare. Folosiți încheieturile
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
gâtului, spre cap. Excitarea sexuală Excitarea sexuală intensificată e un semn pozitiv de progres în qi gong, indicând faptul că respirația abdominală profundă este efectuată corect. Atunci când respirați profund la nivelul abdomenului, acest lucru stimulează secreția de hormoni la nivelul glandelor din zona sacrală, mai ales în testicule și ovare, iar acest lucru determină intensificarea dorinței sexuale și a sensibilității la stimularea sexuală. Energia rinichilor, care controlează dorința sexuală, crește și datorită respirației diafragmatice profunde, datorită efectului de masaj stimulativ pe
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și indică faptul că există cantități de secreții sexuale care se adună în regiunea sacrală, fără a fi transformate în energie și ridicate spre cap, pentru a se combina cu energia celestă și a hrăni spiritul. Respirația abdominală profundă stimulează glandele sexuale din regiunea sacrală să mărească producția de hormoni și spermă, dar, dacă această esență sexuală intensificată nu este transformată în energie și nu circulă prin restul sistemului, ea crește presiunea de eliberare în partea de jos și, uneori, această
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Mușchiului iubirii, prin practicarea constracțiilor profunde ale anusului și perineului și extinderea contracției până în vagin. Chiar și numai acest exercițiu va reduce, în cele din urmă, sângerarea menstruală, va preveni pierderea de qi prin vagin, va stimula secrețiile la nivelul glandelor sacrale și va ajuta la deschiderea canalelor inferioare ale Orbitei Microcosmice. Mișcarea ascendentă orgasmică este tehnica prin care femeile își pot direcționa energia orgasmului spre interior și în sus, prin canalele energetice spinale, astfel încât energia sexuală să se răspândească spre
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
XX-lea, Viola împarte temperamentele după constituția corporală în tip brevilin, longilin și normotip în funcție de predominanța trunchiului în raport cu membrele, a abdomenului în raport cu toracele, a diametrului antero-posterior în raport cu cel transversal. Adăugarea de către Pende la acest criteriu a modului de funcționare a glandelor cu secreție internă a dus la stabilirea altor categorii de tipuri. Sigaud, bazându-se pe predominanța unuia sau altuia dintre aspectele morfologice din organism, descrie tipul respirator, Cea mai cunoscută tipologie - bazată pe criteriul - morfo-psihologic - a fost stabilită de psihiatrul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
1.Stadiul reacției de alarmă. 2.Stadiul rezistenței. 3.Stadiul epuizării. Ipotezele lui Selye au fost verificate prin experimente pe animale și în acest fel s-au pus în evidență schimbările morfologice și umorale, în special în substanța medulară a glandei saprarenale, în toate stadiile sus-menționate. Dezvoltarea sindromului general de adaptare variază, depinzând de starea inițială a organismului. În vreme ce adaptarea propriu-zisă se produce în timpul stadiului de rezistență, acest proces se consumă în faza următoare. După aceasta, urmează colapsul mecanismelor reglatoare însoțit
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
a opri producția de anticorpi, singura modalitate este ca celulele T-supresor să elibereze o serie de citokine pro-apoptotice care distrug limfocitele B activate, cu excepția câtorva numite limfocite B cu memorie. Celule care nu mai au funcție. Celulele lactogene ale glandelor mamare necesită o constantă stimulare hormonală pentru a-și menține funcția și viața. Celulele prostatice la rândul lor vor involua și dispărea dacă nu sunt stimulate de testosteron. Epiteliul uterin, vasele de neoformație endometriale sunt alte exemple de celule ce
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
prin intermediul circuitelor de feed-back negativ. Tipuri de semnalizare prin molecule solubile Oarecum în funcție de „distanța” la care acționează molecula semnal extracelulară eliberată de o celulă de control, există mai multe tipuri de semnalizare. In cazul moleculelor semnal numite hormoni, produși de către glandele endocrine, aceștia sunt eliberați în circulația generală și acționează asupra unor celule-țintă situate la distanță de glanda endocrină. Acțiunile sunt „sistemice”, asupra tuturor celulelor care prezintă receptori pentru hormonul respectiv (hormonii tiroidieni, hormonul de creștere, insulina, etc.). Acest tip de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
molecula semnal extracelulară eliberată de o celulă de control, există mai multe tipuri de semnalizare. In cazul moleculelor semnal numite hormoni, produși de către glandele endocrine, aceștia sunt eliberați în circulația generală și acționează asupra unor celule-țintă situate la distanță de glanda endocrină. Acțiunile sunt „sistemice”, asupra tuturor celulelor care prezintă receptori pentru hormonul respectiv (hormonii tiroidieni, hormonul de creștere, insulina, etc.). Acest tip de semnalizare se numește endocrină. Uneori substanțele bioactive endogene sunt eliberate de celule pentru a modifica activitatea celulelor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
acestor aglutinogene se descriu 4 grupe sanguine (0, A, B și AB). Inafara acestor antigene mai sunt câteva sute de antigene slabe; sunt utile pentru stabilirea paternității. Antigenele A și B se găsesc și în alte țesuturi (înafară de sânge): glanda salivară, pancreas, rinichi, ficat, plămân, testicul, lichid amniotic. Din punct de vedere structural, aglutinogenele A și B sunt glicoproteine care se deosebesc între ele printr-un singur reziduu glucidic. Anticorpii (de clasă IgM) împotriva aglutinogenelor se numesc aglutinine și se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
278 Vezi Robert E. Ornstein, The Psychology of Consciousness, San Francisco, 1972, 19-42. 279 E.M. Forster a atras deja atenția asupra acestui aspect: "Ei bine, în ce sens diferă populațiile din ficțiune de cele reale? [...] nu au nevoie să aibă glande, de pildă, în timp ce toate ființele umane au glande", Aspects of the Novel, New York, 1927, 81. 280 J. Joyce, A Portrait of the Artist as a Young Man, r. Portret al artistului în tinerețe, trad. de Frida Papadache, Univers, București, 1987
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Consciousness, San Francisco, 1972, 19-42. 279 E.M. Forster a atras deja atenția asupra acestui aspect: "Ei bine, în ce sens diferă populațiile din ficțiune de cele reale? [...] nu au nevoie să aibă glande, de pildă, în timp ce toate ființele umane au glande", Aspects of the Novel, New York, 1927, 81. 280 J. Joyce, A Portrait of the Artist as a Young Man, r. Portret al artistului în tinerețe, trad. de Frida Papadache, Univers, București, 1987, 209. 281 Ibid., 215. 282 Dickens, Bleak House
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt absorbiți prin peretele tubului digestiv în sânge și transportați în cea mai mare parte la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt absorbiți prin peretele tubului digestiv în sânge și transportați în cea mai mare parte la nivelul ficatului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și fosfați de sodiu, potasiu sau calciu. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a. Enzime cu rol digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lor. e. Factorul de creștere epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]